7,197 matches
-
complex de imagini. Imaginea, ca suport ontologic al imaginarului colectiv, poartă amprenta unui simbolism socio-cultural care generează meta-imaginea, transformând formele de manifestare ale unui genius loci în categorii poetice. Arhitectura imaginii are ca temelie ritul și ritualul, devenite categorii ale imaginarului cultural, în timp ce meta-imaginea este reprezentată de ceremonie, înțeleasă ca devenire și procesualitate. Receptarea unei duble fețe a imaginarului, socio-cultural și poetic, reconstruiește imaginea ca o structură intermitentă a complexului de sensuri descifrate. Manifestarea artistică a mărcilor semantice ale orizontului socio-cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
transformând formele de manifestare ale unui genius loci în categorii poetice. Arhitectura imaginii are ca temelie ritul și ritualul, devenite categorii ale imaginarului cultural, în timp ce meta-imaginea este reprezentată de ceremonie, înțeleasă ca devenire și procesualitate. Receptarea unei duble fețe a imaginarului, socio-cultural și poetic, reconstruiește imaginea ca o structură intermitentă a complexului de sensuri descifrate. Manifestarea artistică a mărcilor semantice ale orizontului socio-cultural se desfășoară în trepte, inițiatic: imaginea arhetipală, imaginea mitică, meta-imaginea. Imaginea arhetipală, descătușată de statismul primordial, este o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cubului (laterale, bază) sunt definite de structurile de semnificație ritul, ritualul, ceremonialul. Coordonatele spațio-temporale ale mitului sunt reprezentate de dans și de muzică. Interferența notațiilor ritmice construiesc, în același timp, un spațiu temporal, dar și o temporalitate spațială. "Categorie a imaginarului" 105, mitul se structurează polifonic, instanțele discursive fiind realizate de text, muzică și dans. Liantul structural dintre cele trei instanțe semantice este construit pe baza a trei elemente: repetiție, ritmicitate, dialectică (coincidentia oppositorum). Supus prezentificării continue, mitul re-semantizează constant înțelesurile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
textualității și la nivelul meta-textualității, prin intermediul unui arhicod format din cod ontologic, cod semantic și cod gnoseologic. Arhicodul, ca sistem de semnificație, construiește un spațiu poetic procesual, specific fiecărei imagini. Astfel, codul gnoseologic, specific meta-imaginii, formează co-textul, ca manifestare a imaginarului ritualic; codul ontologic pune în valoare, la nivelul textului propriu-zis, semnificația arhetipală, constantă. Liantul discursiv dintre text și co-text se stabilește prin intermediul codului semantic reprezentat de metaforă care contextualizează semnificațiile originare. Astfel, contextul este cadrul semantic în care semnificația primară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
42 Inițial extratextual, referentul 0 imagofor, purtător de semnificații primare, se integrează textului, corelativ referentului imaginar, creat de stratul semantic al mărcilor discursive. Astfel, dacă semnul verbal trimite la o realitate i-mediată, perceptibilă și rațională, semnul poetic atât la imaginarul arhaic, originar, cât și la imaginarul unei realități prezentificate semantic.43Astfel, discursul poetic este format din matricea semantică a textului, aflată în relație de interdependență cu nucleul referențial intern.44 II.3. PARADIGMA POETICITĂȚII Metafora, ca esență a poeticității, stabilește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
purtător de semnificații primare, se integrează textului, corelativ referentului imaginar, creat de stratul semantic al mărcilor discursive. Astfel, dacă semnul verbal trimite la o realitate i-mediată, perceptibilă și rațională, semnul poetic atât la imaginarul arhaic, originar, cât și la imaginarul unei realități prezentificate semantic.43Astfel, discursul poetic este format din matricea semantică a textului, aflată în relație de interdependență cu nucleul referențial intern.44 II.3. PARADIGMA POETICITĂȚII Metafora, ca esență a poeticității, stabilește legătura semantică dintre imaginea originară, constantă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i va ghici semnele ei de pe trup. Printre ceilalți pețitori se înfățișă și un cioban, care zice: "Preamărite împărate și împărăteasă, fata măriilor voastre are soarele în piept, luna în spate și doi luceferi în cei doi umeri.""148 În imaginarul tradițional, legătura ontologică dintre ființa umană și ființa universală este prezentată, în literatura populară, fie indirect, prin intermediul paralelismelor, a comparațiilor și a analogiilor, fie direct, umanul devenind microcosm, ipostaziat sub forma elementelor cosmice. Încă de la începutul vieții omenești, "ursirea" se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
duc de-i ieu sufletul."245 Creația populară din Bucovina, privită în devenirea sa, de la nucleul constant, arhetipal, la procesualitatea artistică își dezvăluie semnificațiile prin intermediul celor trei "semne poetice nucleare": "Cosmosul antropomorf", "Omul-Cosmos", "Ghemul vieții". CAPITOLUL III CATEGORII POETICE ALE IMAGINARULUI COLECTIV În sens filosofic, de-a lungul timpului, categoria a fost înțeleasă ca "ultimul și cel mai general predicat ce poate fi atribuit unui lucru prin care acesta poate fi cercetat și exprimat".1 Fie că sunt "determinări ale realității
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
revelații de ordin transcendental (de la teologii antici la cei moderni, de la orfici la poeții romantici ai secolului al XIX-lea, de la filosofi precum Plotin sau W. Schlegel la istorici ai religiilor precum M. Eliade sau W.Otto).8 "Categorie a imaginarului"9 , mitul reprezintă un spațiu dublu, "spațiul de jos și spațiul de sus, spațiul închis și spațiul nelimitat, spațiul de aici și spațiul de dincolo".10 Propunând un "model cultural" ("culture pattern"), mitul are drept scop "repetarea sau "actualizarea" unor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ce reprezintă, de fapt, fața pământeană a Soarelui care-l apără să depășească momentele de cumpănă, mai ales la solstițiul de iarnă când puterea acestuia este cea mai scăzută. Pentru ca trecerea ritualică, de la profan la sacru, să fie posibilă, în imaginarul tradițional există metamorfoze diferite ale soarelui care mijlocesc împlinirea vechiului timp și deschiderea vieții celei noi. Ipostază solară, Crăciunul, îmbătrânit de vreme, la solstițiul de iarnă, moare, pentru a renaște într-un alt spațiu temporal, purificat de puterea sacrificiului: "Măi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
are unde se pune, / Se pune pe-o rămurea, / Cu doi pui alături. / S-a dus cucul cel bătrân / Ș-a lăsat puii străini, / Da neagra privighetoare / Cara apă din izvoară / Și da la pui să nu moară."289 În imaginarul tradițional, cucul trece prin mai multe metamorfoze, de la pasărea prevestitoare de noroc sau de nenoroc, la pasărea ca mesager al sufletului: "Cucule de la pădure, / Du-te la puica și-i spune / Să facă puica ce-a face / Să-mi trimeată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și se petrece-n pădure, / Da eu am îmbătrânit / Și nu-ntineresc mai mult, / Numai tot cucu-l ascult."302 Tensiunea lirică, exprimată prin cumularea enunțurilor cauzale și a enunțurilor condiționale, este transfigurată prin intermediul paralelismului analogic, destinul uman fiind transpus imaginar în plan cosmic: Tot mă mustră cucuțul, / De ce n-am glas ca dânsul, / Dar cum să am glas de cuc, / Că tot plâng până mă culc, / Și cum să am glas de om, / Că tot plâng până ce-adorm. De-aș
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se deschid înțelegerii umane, printr-un exorcism al timpului, într-un spațiu sacru, recuperat ritualic, pentru a reinstaura ordinea cosmică primordială. CONCLUZII GENERALE Lucrarea " Poetica imaginii în creația populară din Bucovina" propune o analiză integrală a structurilor de semnificații specifice imaginarului colectiv, reprezentat sub forma a două ipostaze interdependente, imaginarul ritualic și imaginarul poetic. Creația populară, în temeiul unui ritual al gestului și al unui ritual al cuvântului, se dezvăluie ca discurs polifonic care transformă în procesualitate ontologică oralitatea primară, limba
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
într-un spațiu sacru, recuperat ritualic, pentru a reinstaura ordinea cosmică primordială. CONCLUZII GENERALE Lucrarea " Poetica imaginii în creația populară din Bucovina" propune o analiză integrală a structurilor de semnificații specifice imaginarului colectiv, reprezentat sub forma a două ipostaze interdependente, imaginarul ritualic și imaginarul poetic. Creația populară, în temeiul unui ritual al gestului și al unui ritual al cuvântului, se dezvăluie ca discurs polifonic care transformă în procesualitate ontologică oralitatea primară, limba originar orală caracterizându-se prin consubstanțialitatea dintre planul semantic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sacru, recuperat ritualic, pentru a reinstaura ordinea cosmică primordială. CONCLUZII GENERALE Lucrarea " Poetica imaginii în creația populară din Bucovina" propune o analiză integrală a structurilor de semnificații specifice imaginarului colectiv, reprezentat sub forma a două ipostaze interdependente, imaginarul ritualic și imaginarul poetic. Creația populară, în temeiul unui ritual al gestului și al unui ritual al cuvântului, se dezvăluie ca discurs polifonic care transformă în procesualitate ontologică oralitatea primară, limba originar orală caracterizându-se prin consubstanțialitatea dintre planul semantic și planul expresiei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și al unui ritual al cuvântului, se dezvăluie ca discurs polifonic care transformă în procesualitate ontologică oralitatea primară, limba originar orală caracterizându-se prin consubstanțialitatea dintre planul semantic și planul expresiei, punând în valoare funcția socială a cuvântului. Interdependența dintre imaginarul ritualic și imaginarul poetic generează dinamica ontologică a imaginii care cunoaște o permanentă metamorfoză a semnificațiilor. În devenirea sa, de la arhetip la mit, imaginea este învestită ca procesualitate discursivă care creează nucleul relațional, specific discursului mitic. Astfel creația populară, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ritual al cuvântului, se dezvăluie ca discurs polifonic care transformă în procesualitate ontologică oralitatea primară, limba originar orală caracterizându-se prin consubstanțialitatea dintre planul semantic și planul expresiei, punând în valoare funcția socială a cuvântului. Interdependența dintre imaginarul ritualic și imaginarul poetic generează dinamica ontologică a imaginii care cunoaște o permanentă metamorfoză a semnificațiilor. În devenirea sa, de la arhetip la mit, imaginea este învestită ca procesualitate discursivă care creează nucleul relațional, specific discursului mitic. Astfel creația populară, ca sistem de semne
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Que sais-je?), Édition PUF (Presse Universitaire de France), Paris, 1985. BLAGA, Lucian, Trilogia culturii, Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii, Cuvânt înainte de Dumitru Ghișe, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. BOIA, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, traducere din franceză de Tatiana Mochi, Editura Humanitas, București, 2000. BRAGA, Corin, 10 studii de arhetipologie, Ediția a II-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2007. BRAGA, Corin (coordonator), Concepte și metode în cercetarrea Imaginarului, Dezbaterile Phantasma, Editura Polirom, Iași, 2007. BRÂNCUȘ
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
1969. BOIA, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, traducere din franceză de Tatiana Mochi, Editura Humanitas, București, 2000. BRAGA, Corin, 10 studii de arhetipologie, Ediția a II-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2007. BRAGA, Corin (coordonator), Concepte și metode în cercetarrea Imaginarului, Dezbaterile Phantasma, Editura Polirom, Iași, 2007. BRÂNCUȘ, Grigore, Istoria cuvintelor, Unitate de limbă și cultură românească, Editura Coresi, București, 1991. BURGOS, Jean, Imaginar și creație, volum tradus în cadrul Cercului traducătorilor din Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava, coordonator Muguraș Constantinescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
arhetipologie, Ediția a II-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2007. BRAGA, Corin (coordonator), Concepte și metode în cercetarrea Imaginarului, Dezbaterile Phantasma, Editura Polirom, Iași, 2007. BRÂNCUȘ, Grigore, Istoria cuvintelor, Unitate de limbă și cultură românească, Editura Coresi, București, 1991. BURGOS, Jean, Imaginar și creație, volum tradus în cadrul Cercului traducătorilor din Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava, coordonator Muguraș Constantinescu și Elena Brândușa Steiciuc, cu o prefață de Muguraș Constantinescu, Editura Univers, București, 2003. BURGOS, Jean, Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
1991. BURGOS, Jean, Imaginar și creație, volum tradus în cadrul Cercului traducătorilor din Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava, coordonator Muguraș Constantinescu și Elena Brândușa Steiciuc, cu o prefață de Muguraș Constantinescu, Editura Univers, București, 2003. BURGOS, Jean, Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela Duda și Micaela Duda, prefață de Gabriela Duda, Editura Univers, București, 1988. CAILLOIS, Roger, Eseuri despre imaginație, în românește de Viorel Grecu, Prefață de Paul Cornea, Editura Univers, București, 1975. CARAMAN, Petru, Pământ și apă, Contribuție etnologică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și Ionela Ciobănașu, Prefață de Dumitru Stan, Editura Polirom, Iași, 1999. DASCĂLU, Crișu, Dialectica limbajului poetic, Editura Facla, Timișoara, 1986. DEBRAY, Régis, Vie et mort de l`image, Une histoire du regard en Occident, Édition Gallimard, Paris, 1992. DONOSE, Vasile, Imaginarul real, Editura Muzicală, București, 1990. DURAND, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, prefață și postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977. DURAND, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Ediție coordonată de Dan Petrescu, traducere din limba
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
DASCĂLU, Crișu, Dialectica limbajului poetic, Editura Facla, Timișoara, 1986. DEBRAY, Régis, Vie et mort de l`image, Une histoire du regard en Occident, Édition Gallimard, Paris, 1992. DONOSE, Vasile, Imaginarul real, Editura Muzicală, București, 1990. DURAND, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, prefață și postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977. DURAND, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Ediție coordonată de Dan Petrescu, traducere din limba franceză de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, Editura Nemira, București, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
en Occident, Édition Gallimard, Paris, 1992. DONOSE, Vasile, Imaginarul real, Editura Muzicală, București, 1990. DURAND, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, prefață și postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977. DURAND, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Ediție coordonată de Dan Petrescu, traducere din limba franceză de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, Editura Nemira, București, 1999. ECO, Umberto, Sémiotique et philosophie du langage, traduit de l`italien par Myriem Bouzeher, PUF, Paris. ELIADE, Mircea, Istoria credințelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
V. Buzic, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2009. VULCĂNESCU, Romuls, Coloana cerului, Editura Academiei RSR, București, 1972. VULCĂNESCU, Romulus, Mitologie română, Editura Academiei RSR, București, 1985. Cuprins PREFAȚĂ 7 CAPITOLUL I METAMORFOZELE SOCIO-CULTURALE ALE IMAGINII ȘI IMAGINARULUI 11 I.1. ARHITECTURA IMAGINII 11 I.1.1. IMAGINE. IMAGINAR. IMAGINAȚIE PROLEGOMENE 11 I.1.2. IMAGINEA. TIPOLOGIE ȘI SEMNIFICARE 18 I.2. SPAȚIUL IMAGINAR 33 I.2.1. DE LA ARHETIP LA IMAGINE MITICĂ 39 I.2.2. SEMNIFICAȚIE
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]