6,988 matches
-
principiul subordonării ierarhice; aceștia dețineau grade militare, beneficiau de toate privilegiile în acest domeniu și răspundeau pentru încălcarea regulilor disciplinei militare. Curtea observă că, în baza acestei legături instituționale, absența independenței procurorului militar s-a concretizat, în speță, în lipsa de imparțialitate în conducerea cercetărilor cu privire la polițiștii acuzați. 108. Într-adevăr, Curtea consideră deosebit de frapant faptul că Parchetul Militar nu a ținut deloc seama în ordonanța de neîncepere a urmăririi penale de concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală efectuate în cauză, ultimul datând
HOTĂRÂRE din 12 octombrie 2004 în cauza Bursuc împotriva României (Cererea nr. 42.066/98). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167794_a_169123]
-
din 1 aprilie 2005, punctul său de vedere în sensul că sesizarea de neconstituționalitate este neîntemeiată, pentru următoarele motive: Parchetul Național Anticorupție este o structură autonomă cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Public și își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a ministrului justiției. Astfel, cum precizează și art. 131 din Constituția României, republicată, Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
generale - fiind apărat, astfel, de presiunile și vrăjmășiile locale - și i se dă posibilitatea de a fi judecat de magistrații de la instanța aflată în vârful piramidei sistemului judiciar, care, în virtutea acestei poziții, prezintă cele mai puternice garanții de independență și imparțialitate. Tot astfel, stabilirea competenței Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de urmărire și trimitere în judecată penală a deputaților și senatorilor constituie o măsură de protecție împotriva eventualelor abuzuri sau șicane de ordin judiciar, ținând seama de locul
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
de trimitere în judecată a deputaților și senatorilor să se exercite de magistrații dintr-un parchet care, funcționând pe lângă cea mai înaltă instanță de judecată a țării, să prezinte, ca și magistrații acestei instanțe, garanții maxime de independență și de imparțialitate. 2. Autorii sesizării de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale atacate contravin Constituției, având în vedere că identitatea Parchetului Național Anticorupție - căruia, prin aceste dispoziții legale, i se stabilește competența de urmărire și trimitere în judecată a deputaților și senatorilor pentru
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
131 alin. (1) din Constituția României, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, iar potrivit prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituție, procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic. Prin normele și principiile citate, Legea fundamentală definește Ministerul Public ca o instituție independentă de interese partizane și, deci, la adăpost față de imixtiuni de orice natură, iar procurorilor le impune să-și exercite atribuțiile în mod
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
față de imixtiuni de orice natură, iar procurorilor le impune să-și exercite atribuțiile în mod imparțial și în limitele legii, sub controlul ierarhic prevăzut de lege, asupra modului în care respectă aceste principii constituționale. Deosebit de aceste garanții de independență și imparțialitate, comune tuturor procurorilor din sistemul judiciar, procurorii din Parchetul Național Anticorupție prezintă garanțiile generate de poziția în care se află instituția lor, care funcționează pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, și sunt coordonați direct de către procurorul general al parchetului
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
Național Anticorupție prezintă garanțiile generate de poziția în care se află instituția lor, care funcționează pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, și sunt coordonați direct de către procurorul general al parchetului din vârful ierarhiei Ministerului Public. Existența garanțiilor maxime de imparțialitate și independență în persoana procurorilor care compun Parchetul Național Anticorupție explică și faptul că acestora li s-a stabilit prin lege competența exclusivă de a efectua urmărirea penală și trimiterea în judecată pentru infracțiuni de corupție, în cazul altor înalți
DECIZIE nr. 235 din 5 mai 2005 privind sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 2 din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167837_a_169166]
-
aibă în compunere un anumit număr de judecători, ci lasă libertate autorității legiuitoare naționale să instituie acea instanță independentă și imparțială, care să asigure judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzelor. Sub aspectul imparțialității, atât Legea fundamentală, cât și Legea nr. 92/1992 prevăd dreptul și obligația judecătorilor de a se supune numai legii, activitatea de judecată desfășurându-se, potrivit legii, strict în limitele cadrului legal". De asemenea, în Decizia nr. 292 din 8
DECIZIE nr. 130 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 şi art. 299 alin. 3 din Codul de procedură civilă, ale art. II din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, ale Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum şi a celor ale art. 57 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167899_a_169228]
-
a ofertelor și mostrelor și de stabilire a ofertei câștigătoare. Comisia trebuie să fie compusă din cel putin 3 (trei) membri. Totodată, formulează răspunsurile la contestații. Membrii comisiei de evaluare vor semna pe propria răspundere o declarație de confidențialitate și imparțialitate, conform art. 22 din Hotărârea Guvernului nr. 461/2001 ; g) solicitanții au dreptul de a cere clarificări în legătură cu procedura de achiziție și cu documentele de calificare, cu respectarea termenelor prevăzute de legislația achizițiilor publice, si anume: ... - 8 zile înainte de data
REGULAMENT din 20 mai 2005 (*actualizat*) al achizitiilor publice organizate în sistemul sanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167954_a_169283]
-
dreptului de proprietate privată, prin aceea că instituie un control judecătoresc formal, având în vedere că se realizează la nivelul judecătoriilor, iar nu la nivelul unor instanțe superioare sau la același nivel, dar în altă rază de competență, ceea ce știrbește imparțialitatea judecătorilor, colegi cu procurorii care au pronunțat soluțiile care se atacă. Totodată, arată că termenul de 20 de zile în care judecătorul trebuie să se pronunțe asupra plângerii reglementate de art. 278^1 din Codul de procedură penală este insuficient
DECIZIE nr. 233 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 7, alin. 8 lit. c), alin. 9 şi alin. 11 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168007_a_169336]
-
o societate democratică, pentru securitatea națională, integrarea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești." A. Argumentele părților 1. Reclamanții 24. Reclamanții consideră că ingerința în libertatea lor de exprimare nu este necesară într-o societate democratică. Ei arată că articolele nu se refereau la viața privată a lui M.I., ci la acțiunile
HOTĂRÂRE din 28 septembrie 2004 în cauza Sabou şi Pîrcălab împotriva României (Cererea nr. 46.572/99). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167985_a_169314]
-
acestor libertăți, ce comportă îndatoriri și responsabilități, poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru (...) protecția reputației sau a drepturilor altora, (...) sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești." A. Argumentele părților 1. Reclamanții 71. Reclamanții consideră că atingerea adusă libertății lor de exprimare decurgând din condamnarea lor de către instanțele interne nu corespundea unei "nevoi sociale imperioase" pentru a fi justificată sub aspectul celui de-al doilea
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
nici o îngrădire, de toate garanțiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil, reglementat de dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3), și nu aduce atingere libertății individuale sau principiilor constituționale care guvernează înfăptuirea justiției, întrucât nu afectează în vreun fel imparțialitatea, unicitatea, egalitatea și independența acesteia. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1
DECIZIE nr. 227 din 21 aprilie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168225_a_169554]
-
în mod expres independența. d) Obiecția cu privire la încălcarea principiului separației puterilor prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituție, a principiului independenței judecătorilor, respectiv a principiului inamovibilității pentru judecători prevăzut de art. 125 din Constituție, precum și a principiului stabilității și imparțialității, în cazul procurorilor, prevăzut de art. 132 alin. (1) din Constituție, prin anularea drepturilor câștigate sau, după caz, restrângerea exercițiului unor asemenea drepturi, nu este întemeiată. ... Este lipsită de sens invocarea caracterului neconstituțional al alin. (1^2) al art. 14
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
aceasta se face în condițiile reglementate de lege. Referitor la numirea conducătorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, respectiv, Parchetului Național Anticorupție, potrivit art. 132 alin. (1) din Constituție, procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. De aceea, ministrul justiției răspunde pentru eficiența parchetelor. În aceste condiții, ministrul justiției trebuie să vegheze la conducerea parchetelor pe baza principiului responsabilității și al eficienței. Ministrul justiției nu controlează în nici un
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
funcții, fără a se avea în vedere rolul real al judecătorilor și procurorilor, a condus la condamnarea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauzele Vasilescu c. României și Pantea a României. Sunt importante adevăratele garanții ale independenței și imparțialității acestora, stabilite expres, prin noime juridice precise, iar nu prin formule literare. Astfel, ar trebui privite dispozițiile art. 4 alin. (1) din proiectul, de modificare a Legii nr. 303/2004 , potrivit cărora procurorii sunt independenți, iar nu numai stabili, așa cum
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. b) Cu privire la invocarea neconstituționalității art. 75^1 din Legea nr. 304/2004 , sunt de făcut următoarele remarci: ... Potrivit art. 132 alin. (1) din Constituție, procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. Constituția nu prevede sintagma "sub autoritatea administrativă" a ministrului justiției. Guvernul din care face parte și ministrul justiției răspunde de politica penală a statului și de eficiența combaterii criminalității. Ministrul justiției răspunde
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
Oricum, situațiile sunt diferite, întrucât în cazul de față se elimină posibilitatea prelungirii condiționate a ocupării funcției după împlinirea vârstei legale de pensionare, întrucât această condiționare îl face pe magistratul pensionabil să fie șantajabil, împrejurare care îi afectează ab initio imparțialitatea și independența. La fel de puțin concludentă apare azi Hotărârea nr. 1 din 3 mai 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (atașată în dosar) în care sunt evocați factorii suplimentari de stres cu care se confruntă judecătorii pentru a se
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice". ... d) De asemenea, se consideră ca fiind încălcate principiile separației puterilor în stat, al inamovibilitații judecătorilor, precum și al stabilității și imparțialității procurorilor, prin următoarele noi texte: ... - art. 14 alin. I^2 privind perceperea unei taxe pentru participarea la concursul de admitere în magistratură și formarea profesională inițială, organizat în cadrul Institutului Național al Magistraturii; Curtea observă că cei care se înscriu la
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
asemenea funcții, nu sunt de nivel constituțional, ci de nivelul legii organice, a cărei modificare este prevăzută prin legea criticată pentru, neconstituționalitate. De altfel, principiul constituțional al inamovibilității judecătorilor și principiul legal al stabilității procurorilor constituie garanții ale independenței și imparțialității acestora în activitatea de înfăptuire a justiției sau în cea judiciara, iar nu în activitatea desfășurată în funcțiile manageriale din cadrul instanțelor și parchetelor. Apreciem că nu este lipsit de relevanță nici faptul că magistrații care sunt numiți în diferite funcții
DECIZIE nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
și norme adoptate și recunoscute pe plan mondial, astfel: SOLIDARITATEA: Protecția Civilă este o mișcare universală al carei obiectiv este protecția populației, a proprietăților și mediului acestora, în fața dezastrelor naturale sau provocate de accidente și ajutorarea acestora în spiritul umanității, imparțialității și solidarității. SERVICIUL PUBLIC: Protecția Civilă este un serviciu stabilit de către un stat, pe baza legislației fiecărei țări, în spiritul Dreptului Internațional Umanitar. Sarcinile sale principale sunt prevenirea, pregătirea, planificarea și intervenția în contextul dezastrelor naturale sau provocate de accidente
HOTĂRÂRE nr. 547 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de protecţie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168879_a_170208]
-
Oficial al României, deci inclusiv pentru instanța care a sesizat Curtea Constituțională. Prin urmare, opinia instanței are caracter consultativ, ca și punctele de vedere ale celorlalte autorități publice prevăzute de lege și deci exprimarea ei nu încalcă principiile independenței și imparțialității judecătorilor. Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, privind obligația de respectare a supremației Constituției și a legilor, în concluziile sale, reprezentantul Ministerului Public susține că această critică nu vizează de fapt dispoziția legală, ci interpretarea
DECIZIE nr. 353 din 29 iunie 2005 cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului, referitoare la dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169578_a_170907]
-
-și exprima opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată poate fi interpretată "ca o antepronunțare cu privire la constituționalitatea dispozițiilor legale ce urmează a fi supuse controlului de constituționalitate realizat de Curtea Constituțională", ceea ce, în opinia sa, "vine în conflict cu independența și imparțialitatea judecătorilor și este contrară literei și spiritului prevederilor art. 124 din Constituție". În opinia Avocatului Poporului nu este de conceput ca instanțele judecătorești să aibă o practică diferită cu privire la obligația legală de a-și exprima opinia asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 353 din 29 iunie 2005 cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului, referitoare la dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169578_a_170907]
-
și ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, întrucât existența unui singur grad de jurisdicție, adică recursul, în anumite cazuri prevăzute de lege (cum este și cel din prezenta cauză) nu contravine unicității și imparțialității justiției, fiind în concordanță și cu prevederile art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Potrivit acestor prevederi internaționale, în materie penală, există derogare de la regula celor trei grade de jurisdicție, atunci când
DECIZIE nr. 285 din 7 iunie 2005 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi ale art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169600_a_170929]
-
cazul în care cel interesat a fost judecat în primă instanță de către cea mai înaltă jurisdicție. Pentru aceleași considerente, Curtea constată că nici susținerea potrivit căreia dispozițiile legale criticate ar contraveni prevederilor art. 124 alin. (2) din Constituție privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției nu este întemeiată. II. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că referitor la aceste dispoziții procedurale s-a mai pronunțat prin numeroase decizii, cum ar fi
DECIZIE nr. 285 din 7 iunie 2005 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi ale art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169600_a_170929]