12,854 matches
-
orientare competitivă cred că pot să-și atingă scopurile doar dacă alți membri eșuează în acest efort. Thomas C. Schelling (în Hinton, Reitz, 1971) a efectuat un interesant studiu asupra negocierii, deosebind coordonarea implicită (când există interese comune) de negocierea implicită (când interesele diferă). La coordonarea implicită (proprie cooperării), el a propus câteva exerciții dintre care luăm ca exemplu următorul: alegeți un partener și numiți cuvântul „cap” sau cuvântul „coadă” la un semn al mâinii - dacă și dumneavoastră, și partenerul dumneavoastră
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-și atingă scopurile doar dacă alți membri eșuează în acest efort. Thomas C. Schelling (în Hinton, Reitz, 1971) a efectuat un interesant studiu asupra negocierii, deosebind coordonarea implicită (când există interese comune) de negocierea implicită (când interesele diferă). La coordonarea implicită (proprie cooperării), el a propus câteva exerciții dintre care luăm ca exemplu următorul: alegeți un partener și numiți cuvântul „cap” sau cuvântul „coadă” la un semn al mâinii - dacă și dumneavoastră, și partenerul dumneavoastră veți numi același cuvânt în acelați
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
exerciții dintre care luăm ca exemplu următorul: alegeți un partener și numiți cuvântul „cap” sau cuvântul „coadă” la un semn al mâinii - dacă și dumneavoastră, și partenerul dumneavoastră veți numi același cuvânt în acelați timp, câștigați amândoi jocul. Ideea coordonării implicite pornește de la premisa că oamenii pot să își armonizeze intențiile și expectațiile cu ale altora dacă fiecare dintre parteneri cunoaște faptul că celălalt încearcă același lucru ca și el. Partenerii vor identifica la un moment dat o „cheie” a modului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
își armonizeze intențiile și expectațiile cu ale altora dacă fiecare dintre parteneri cunoaște faptul că celălalt încearcă același lucru ca și el. Partenerii vor identifica la un moment dat o „cheie” a modului în care se vor putea armoniza. Negocierea implicită, pe de altă parte, pornește de la ideea că există un conflict de interese (ea este similară competiției). Să pornim de la exercițiul anterior: cei doi parteneri, Ionescu și Popescu, trebuie să spună la un semn făcut cu mâna de dumneavoastră unul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acel moment (încercați să faceți un inventar al elementelor conversaționale/aspectelor comunicate atunci când intrați în contact cu o persoană pe care nu o cunoașteți, într-un caz obișnuit - când sunteți vecini într-un compartiment de tren -, pentru a conștientiza elementele implicite de rol la care facem apel). Modul în care acest lucru (dominarea situației de către interpretantul de rol) se întâmplă este definit de un ansamblu de înțelegeri ale interacțiunii; aria de extindere a percepției personale și sociale a situației de comunicare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care lucrul pe echipe educaționale le poate presupune în acțiunea didactică, iată câteva dintre acestea: - metodele de interacțiune educațională sunt mari consumatoare de timp; prezența cadrului didactic în aria de acțiune a metodelor trebuie să aibă mai degrabă un caracter implicit decât unul explicit - acestuia îi este redus rolul de directivitate a activității, totul structurându-se în cadrul microgrupurilor, ceea ce necesită un timp direct proporțional; dacă acest timp nu este oferit - există și predispoziția unora dintre profesori de a lucra pe microgrupuri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
moment (încercați să faceți un inventar al elementelor conversaționale, al aspectelor comunicate atunci când intrați în contact cu o persoană pe care nu o cunoașteți, într-un caz obișnuit - când sunteți vecini într-un compartiment de tren -, pentru a conștientiza elementele implicite de rol la care facem apel). Modul în care acest lucru (dominarea situației de către interpretantul de rol) se întâmplă este definit de un ansamblu de înțelegeri al interacțiunii; aria de extindere a acestei percepții personale și sociale a situației de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
experiențe colective de gândire). Elevii/studenții depind de ceilalți colegi pentru a ajunge la soluția finală; astfel, după ce elevii discută, profesorul îi chestionează pentru a putea identifica în mod concret anumite operații de gândire și procese folosite într-un mod implicit de către aceștia în construcția colectivă la care participă. În timpul în care s-a aflat în cercul exterior, Metzger (1993) a observat că, atunci când se aflau în această postură, elevii nu știau cum și ce să noteze despre cei din cercul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unii oameni au tendința de a pune mai multe întrebări simultan); (2) întreruperea în permanență, cu alte întrebări, a celui care răspunde; (3) punerea unor întrebări tendențioase; (4) încercarea de obținere a acordului forțat (de tipul „aveți încredere în mine” - implicit „acceptați de bun tot ceea ce spun eu”); (4) folosirea întrebărilor închise pentru a „pune la zid” o persoană (cerința „te rog să răspunzi prin da sau nu”). De aceea, rolul moderatorului în cazul focus-group-ului este unul extrem de important (cum, de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
congrese internaționale, ca membru al mai multor societăți și institute de profil. Devine, de asemenea, în 1916, membru al Societății Scriitorilor Români. În bibliografia scrierilor lui din acest domeniu, cele mai importante sunt Introducere în sociologie (1938), Système de métaphysique implicite dans les postulats de toute connaissance possible (1943), Introducere în filosofia dreptului (1944), Resorturile psihologice ale evoluției umane (1947), aceasta din urmă ca primă parte a unei proiectate antropologii filosofice de anvergură. El este întâiul gânditor român care încearcă să
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
1915-1916), București, 1926; Tradiția și rolul ei social, Oradea, 1929; Pasul umbrelor și al veciei, București, 1930; „Papillons” de Schumann, București, 1934; ed. pref. Al. Dima, București, 1971; Sus..., București, 1939; Mic tratat despre valori, Sibiu, 1942; Système de métaphysique implicite dans les postulats de toute connaissance possible, Sibiu, 1943; Medalioane muzicale, pref. Romeo Ghircoiașiu, București, 1966; Poezii, pref. Perpessicius, București, 1966; Amintiri din lumea literară, București, 1967; Figuri universitare, București, 1967; Inițiere în poetică, București, 1968; Cartea despre carte sau
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Schumann”, RVS, 1937, 8-10; Al. Piru, „Sus...”, JL, 1939, 22; Romulus Demetrescu, „Sus...”, PLI, 1940, 1-2; N. Bagdasar, Istoria filosofiei românești, București, 1941, 194-204, 253-256, 311-318; Al. Dima, Gândirea românească în estetică, Sibiu, 1943, 115-121; Grigore Popa, „Système de métaphysique implicite dans les postulats de toute connaissance possible”, LU, 1944, 10; C. Ionescu-Gulian, D. Eugen Sperantia și materialismul istoric, CNT, 1946, 1, 4; N. Barbu, „Poezii”, CRC, 1966, 24; Oarcăsu, Oglinzi, 231-236; Vasile Lucaciu, [Interviu cu Eugeniu Sperantia], TR, 1966, 31
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
situații dintre cele mai diverse, totul fiind înregistrat și oferit cititorului la vedere, fără artificii narative. Autorul face dese referiri autobiografice, își explică gesturile și, în general, elementele mecanismului său retoric. Pot fi întâlnite, astfel, pasaje în care autorul mărturisește, implicit ori explicit, ce înțelege prin a povesti sau prin a scrie. În textul de deschidere, O zi din viața lui Nae Stabiliment, protagonistul „exersează”, înregistrând sunetele din jurul său, modul de a vorbi al unor navetiști dintr-un compartiment de tren
STOICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
omul ar fi legat de ceva rău. La Eucheriu nu există acea ostilitate față de trup, caracteristică monahismului oriental și prezentă și la Ieronim. Nu există apoi nici o referire la doctrina păcatului originar, și această tăcere trebuie înțeleasă ca o polemică implicită contra lui Augustin. Asemenea motive nu sînt menite să contureze modelul unui monah în suferință, măcinat de duritatea ascezei. Firește, suferința nu e străină de asceză, dar nu constituie esența acesteia, așa cum se întîmplă în monahismul oriental și cum însuși
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Canterbury să organizeze sediile episcopale din Britannia, locuită încă de anglii păgîni. Cu siguranță, evanghelizarea promovată de Grigorie poate fi criticată astăzi, deoarece papa a făcut poate prea multe concesii, a atenuat prea mult opoziția dintre idolatrie și catolicism, stimulînd implicit persistența anumitor obiceiuri păgîne, mai ales în domeniul dreptului familial. Acest fapt contrastează cu duritatea cu care i-a tratat pe păgînii aflați în interiorul granițelor imperiului; față de evrei, în schimb, el s-a arătat relativ tolerant. „Caracteristica geniului său a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Efes; autenticitatea lor e foarte îndoielnică). Amintim aici doar unele dintre ele, cu o semnificație particulară. Scrisoarea adresată călugărilor din Egipt (Epist. 1, în PG; ACO I, 1, 1, pp. 10.23), de la începutul lui 429, îl atacă în mod implicit pe Nestorie și apără termenul de Theotokos, invocîndu-l ca autoritate pe Atanasie; apoi, pornind de la Crezul de la Niceea, autorul discută felul în care se unește divinul cu umanul în Cristos. Apoi, într-o primă epistolă adresată lui Nestorie (Epist. 2
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui Proclus din Constantinopol. Aceasta e o explicație a Crezului de la Niceea menită să precizeze că sancționarea lui Nestorie este valabilă pentru toți cei care, înainte sau după el, au susținut aceleași idei, oral sau în scris; avem o trimitere implicită la Teodor de Mopsuestia. Alte scrisori expun chestiuni doctrinale legate de evenimente locale; așa se întîmplă cu unele răspunsuri - ce datează probabil din anii 431-434 - trimise diaconului palestinian Tiberiu și colegilor săi, care îi cerusră lui Chiril să ia poziție
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să ne transmită tensiunea lor spirituală și să constituie exemple de asceză și de viață spirituală; acestea se înșiră unele după altele și nu sînt legate între ele decît prin firul vieții lui Palladius - despre care am vorbit -, de altfel implicit și destul de firav. Numele celor mari (Didim cel Orb, cap. 4; Pahomie, cap. 32 și altele; Evagrie Ponticul, cap. 38 și altele; Efrem Sirul, cap. 40) stau alături de acelea ale unor bărbați și femei pe care nu-i cunoaștem și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Omiliile lui Macarie-Simion de la sfîrșitul secolului al IV-lea sau de la începutul secolului al V-lea (cf. p. 000); există apoi un manuscris siriac datat 534, care conține traducerea operelor sale. Marcu trebuie situat așadar între 400 și 530. Polemica implicită din scrierile sale împotriva messalienilor (tendință monastică ai cărei adepți vedeau în asceză și mai ales în rugăciunea continuă calea pentru a ajunge la eliberarea de patimi, care ar fi făcut păcatul imposibil) nu ne ajută prea mult; e adevărat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
istorică antică, și anume aceea de a nu insera în text elemente străine, cum e cazul documentelor, dacă sînt văzute dintr-o perspectivă retorică, astfel încît Sozomen, care scrie după Socrate, abandonează această practică, poate și în semn de dezacord implicit; de altfel, uneori, inserția de documente, ce se succedă în serii de două sau chiar mai multe, ajunge să precumpănească în raport cu povestirea istorică, ce pare firavă. Socrate emite judecăți în privința izvoarelor pe care le folosește, așa cum a făcut și în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
vreo șase - au aparținut acelor democrați ai ultimului tren dispuși a proteja proprietatea, nu și a o garanta, partizani ai unei reforme cu pas încet și jumătăți de măsură care să lase în administrația statului întinse posesiuni și domenii, cu implicitele puteri discreționare, așa zicând spre a nu crea un brusc disconfort societății. Tineretul, partidele istorice renăscute, preconizau reforma dură, radicală, cunoscându-i prețurile, dar contând pe rapiditatea operației. Aceasta, la rândul ei, făgăduia o spectaculoasă redresare. Scheme abstracte, acuzând interese
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
ideologie, "poezie tradiționalistă"- de fapt, o poezie modernă: "poezia tradiționalistă poate fi și, cu mici excepții, chiar este, o poezie modernă", p. 77, "poezie modernă" - "aproape inevitabil, poezia română modernă este una tradiționalistă, care își găsește resursele într-o autohtonie implicită actului de creație", p. 79 și "modernism" sau poezie "modernistă" legată indisolubil de inovație). O detaliere a "efectului de mișcare a operei", de fapt, a evoluției între tendințele majore ale perioadei, este realizată în eseurile despre Ion Barbu, Lucian Blaga
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
în primul rând șirul de idei care însoțește botanica. Peisajele întâlnite, dar și oamenii buni cunoscuți pe când ierboriza îi revin în amintire când deschide herbariumul, devenit un adevărat jurnal. Atenția pentru lumea vegetală e un bun prilej de visare și implicit pentru uitare de sine. în A patra plimbare consideră adevărurile generale și abstracte drept cele mai prețioase dintre bunuri, dovadă că trăsătura iluministă rămasă, după clasificarea lui Lovejoy, sub numele de uniformitarianism (încrederea într-un singur adevăr și în rațiunea
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
integrate în corpul unei cutii mai mari, ele reduc la scară ampla respirație a lumii elementare și invocă patetic un paradis pierdut. În interiorul lor, alături de culori și de imagini construite, natura însăși se insinuează cu propriile sale forme și cu implicitele ei energii. Maria Rus Bojan regizează cu multă subtilitate acest spectacol ambiguu și reinstalează tacit un nou echilibru: între natură și cultură, între amorf și geometrie, între meditație și joacă, între cutie ca obiect derizoriu și cutie ca metaforă a
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
dacă vrem noi - din inautenticitate, căci minus cu minus fac plus.” În esență, autorul pare apropiat mai curând de o viziune conservatoare, pentru care însușirea modelelor străine nu e suficientă pentru a asigura maturizarea și modernizarea literaturii naționale. El insistă implicit asupra necesității de a se crea un climat, o mentalitate prielnice preluării oricărui fel de modele, altminteri totul ar fi amenințat să cadă în ridicol. Și nu ezită să-și ilustreze afirmațiile cu numele unor colegi de generație („Paul Costin
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]