8,976 matches
-
o acțiune de asigurare împotriva unor incertitudini din mediul anarhic. Securitatea prin cooperare nu elimină incertitudinea despre prezentul și viitorul partenerilor. Atâta timp cât securitatea unui stat depinde în mod esențial de cooperarea cu alții, certitudinile autarhice ale autoapărării sunt înlocuite cu incertitudinile inerente ale anarhiei, atâta timp cât se acceptă premisele de bază ale teoriei realiste. De aceea, riscurile de cooperare trebuie cântărite cu riscurile de non-cooperare. În timp ce "realismul defensiv" este mai potrivit la explicații privind faptul că puterile au succes în cooperare în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
internaționale reflectă un anumit scepticism, accentuând pe rădăcinile ideologice ale politicii de securitate. Or, alegerea rațională vizează existența unor preferințe care sunt mai mult sau mai puțin favorabile securității prin cooperare și indică rolul folositor al instituțiilor de a reduce incertitudinea și costurile tranzacționale. Liberalismul, în forma teoriei păcii democratice, oferă idei despre cum securitatea prin cooperare este motivată și menținută și cum democrațiile pot coopera cu non-democrațiile. Constructivismul pune accentul pe idei și comportament cultural, pe jocul dintre factorii materiali
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
evenimente majore: moartea lui Stalin în 1953; armistițiul din Coreea de la sfârșitul lunii iulie 1953, care a diminuat din temerile față de agresivitatea fostei U.R.S.S.; problema reînarmării Germaniei. Moartea lui Stalin, la 5 martie 1953 a deschis o perioadă de incertitudine în politica externă sovietică, ceea ce genera multe precauții din partea europenilor occidentali. Unii preconizau chiar un acord cu fosta U.R.S.S., pentru a evita împărțirea între est și vest a Germaniei. Reînarmarea Germaniei devenise o necesitate, unde guvernele occidentale, inclusiv cel
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
națiuni și ea trebuie să fie favorizată prin drept (drept cosmopolitic după Kant) și instituții. Mai recent, O.N.U. este privit ca un actor de reglare a sistemului internațional. Oferind statelor un forum de discuții și de schimburi, reducând incertitudinea în relațiile interstatale, O.N.U. se concentrează pe sursele de conflicte inerente sistemului internațional și furnizează mecanisme de rezolvare a lor. Cadrul relației între O.N.U. și Uniunea Europeană în domeniul securității internaționale, și mai ales în managementul civil
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
materie de management civil al crizelor, acțiunea U.E. se referă la utilizarea instrumentelor și resurselor comunitare (cele ale Comisiei și a altor organe) și mixte (cooperarea în materie de justiție și de securitate internă). Această situație a contribuit la multiplicarea incertitudinilor în cadrul U.E. privind coerența acțiunii sale externe și dificultățile legate de restructurarea sa, simultan cu problemele care decurg din acțiunile intreprinse de către statele membre în mod individual. Decizia politică a U.E. de a lansa misiuni de menținere a păcii a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
spontană). Elementul declanșator al unei crize depinde de locul unde aceasta poate izbucni (regiuni instabile, cutremure de pământ, inundații etc.) sau de nivelul amenințărilor percepute (agresiune teritorială, atentate teroriste, șomaj etc.). De aceea, criza se caracterizează printr-o stare de incertitudine privind momentul declanșării ei, amplitudinea care poate avea loc și consecințele care pot apărea. Din punct de vedere cronologic, criza se derulează în trei etape succesive: pre-criza, criza propriu-zisă, post-criza. Dacă sucesiunea acestor etape este logică, cel mai dificil este
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
globale de securitate este în plin proces de derulare. Schimbările din mediul de securitate internațional se află într-o rapidă dezvoltare; unele decurg din evoluția obiectivă a mediului de securitate, iar altele au caracter surprinzător, de discontinuitate, fiind însoțite de incertitudini. Potrivit S.S.N.R., mediul de securitate este caracterizat, în principal, de următoarele tendințe: accelerarea proceselor de globalizare și de integrare regională care conduc la fragmentarea statală; convergența eforturilor privind crearea unei noi arhitecturi de securitate, stabile și predictibile, însoțită de accentuarea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
contextul crizei economice; insecuritatea publică și individuală; multiplicarea și consolidarea grupurilor de crimă organizată pe fondul disfuncțiilor în funcționarea instituțiilor statului de drept; traficul și consumul de droguri; menținerea unui nivel ridicat de instabilitate și insecuritate în zona Mării Negre; perpetuarea incertitudinilor în zona Balcanilor de Vest; fragilitatea sistemului financiar internațional; spionajul și alte acțiuni ostile ale unor servicii de informații, activitățile și preocupările informative ale unor actori non-statali orientate spre influențarea actului decizional, inclusiv a deciziei politice, a mass-media sau a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
amendamente ale tratatului în scopul de a diminua îngrijorările opiniei publice, fiind aprobat după un al doilea referendum la 2 octombrie 2009. Referendumul irlandez a fost considerat ca un mare obstacol în implementarea tratatului, ceea ce a contribuit la apariția unor incertitudini și la etapele următoare de ratificare a tratatului din partea președinților Poloniei și Cehiei. 85 Stefano Silvestri, "The gradual path to a European Defence Identity", în Alvaro Vasconcelos, What ambitions for European defence in 2020 ?, Institute for Security Studies, Paris, 2009
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Affaires, vol. 85, no. 5, 2006. 81 Thierry Tardy, op. cit., p. 9. 82 Idem, p. 10. 83 Johan Galtung, Journal of Peace Research, vol. 1, no. 1, 1964. 84 Sami Makki, "Mizele integrării civilo-militare: dinamici transatlantice de militarizare, umanitare și incertitudini europene" în în Barbara Delcourt, Marta Martinelli, Emmanuel Klimis, op. cit., pp. 201-202. 85 Printre fondatorii revistei figurează Kenneth Boulding, Johan Galtung, John Burton. 86 Tom Woodhouse, Oliver Ramsbotham, Peacekeeping and conflict resolution, Cass, London, 2000., pp. 21-22. 87 Oliver Richmond
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
din urmă, participanții trebuie să apeleze la un alt element de judecată ori subiectivitate atunci când iau decizii. Ca atare, este probabil ca rezultatele să fie diferite de așteptări. Este important să ne dăm seama că reflexivitatea aduce un element de incertitudine și de neprevăzut nu numai în imaginea participanților despre lume, ci și în realitatea cu care se luptă aceștia. Realitatea poate deveni radical diferită de ceea ce ar putea fi dacă participanții ar lua doar decizii bazate doar pe ceea ce cunosc
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
adică faptul că aceleași metode și criterii se aplică și în studiul ordinii sociale, și în cel al fenomenelor naturale. Cum de este posibil acest lucru? Participanții din sfera socială acționează în virtutea înțelegerii imperfecte. Failibilitatea lor introduce un element de incertitudine în aria socială, care nu afectează studiul fenomenelor naturale. Trebuie să admitem această diferență. Am încercat să exprim distincția respectivă cu ajutorul conceptului de reflexivitate. Noțiunea de autoreferențialitate a fost deja analizată pe larg. însă autoreferențialitatea ține exclusiv de domeniul enunțurilor
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
probabil același rezultat în sfera faptelor, relație pe care urmărește să o exprime conceptul de reflexivitate. Reflexivitatea reprezintă un mecanism de feedback, afectând nu doar enunțurile îa căror valoare de adevăr devine nedeterminată), ci și faptele îintroducând un element de incertitudine în desfășurarea evenimentelor). Reflexivitatea pe piețele financiare Tot ceea ce am spus până acum este foarte abstract și, ca atare, sunt necesare câteva exemplificări. în The Alchemy of Finance, am citat multe exemple din domeniul piețelor financiare. Fiecare caz implica un
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
limita de jos și mă voi ridica. Aceasta e o experiență prețioasă”. Dar s-a dovedit a fi mai mult un obstacol, pentru că de atunci înainte m-am temut să nu ajung s-o mai iau vreodată de la zero. Principiul incertitudinii umane Am povestit aceste întâmplări ca să vă aduc la cunoștință experiențele care mi-au modelat schema conceptuală. Persecuția nazistă, ocupația sovietică și faptul că am rămas fără nici un ban în Londra, toate sunt situații departe de echilibru. Am învățat la
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
întrucât mi-a atras atenția asupra unui fenomen care era, în mod ciudat, neglijat la vremea respectivă, și anume bula speculativă financiară. Perspectiva mea asupra istoriei se încadrează în categoria erorilor fertile. După cum am văzut, reflexivitatea aduce un element de incertitudine sau nedeterminare în gândirea participanților și în situația în care se află. Principiul incertitudinii există și în fizica cuantică, dar diferă de cel din viața socială. Principiul incertitudinii formulat de Werner Heisenberg dirijează comportamentul particulelor cuantice, indiferent dacă este sau
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
la vremea respectivă, și anume bula speculativă financiară. Perspectiva mea asupra istoriei se încadrează în categoria erorilor fertile. După cum am văzut, reflexivitatea aduce un element de incertitudine sau nedeterminare în gândirea participanților și în situația în care se află. Principiul incertitudinii există și în fizica cuantică, dar diferă de cel din viața socială. Principiul incertitudinii formulat de Werner Heisenberg dirijează comportamentul particulelor cuantice, indiferent dacă este sau nu admis. în schimb, comportamentul participanților care gândesc poate fi influențat de ceea ce ei
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
în categoria erorilor fertile. După cum am văzut, reflexivitatea aduce un element de incertitudine sau nedeterminare în gândirea participanților și în situația în care se află. Principiul incertitudinii există și în fizica cuantică, dar diferă de cel din viața socială. Principiul incertitudinii formulat de Werner Heisenberg dirijează comportamentul particulelor cuantice, indiferent dacă este sau nu admis. în schimb, comportamentul participanților care gândesc poate fi influențat de ceea ce ei sau alții gândesc despre ei. Principiul incertitudinii umane creează un obstacol în calea cercetării
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
diferă de cel din viața socială. Principiul incertitudinii formulat de Werner Heisenberg dirijează comportamentul particulelor cuantice, indiferent dacă este sau nu admis. în schimb, comportamentul participanților care gândesc poate fi influențat de ceea ce ei sau alții gândesc despre ei. Principiul incertitudinii umane creează un obstacol în calea cercetării științifice a comportamentului uman. După cum am menționat deja, am fost puternic influențat de Karl Popper și, în general, interpretarea sa legată de metoda științifică mi se pare mult mai adecvată decât cea a
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
care nu sunt de acord. El vorbește de așa-numita doctrină a unității metodei, adică aceleași metode și criterii se aplică atât în științele naturale, cât și în cele sociale. Cred că există diferențe, și anume ceea ce am numit principiul incertitudinii umane creează un obstacol unic în științele sociale, separându-le astfel de cele naturale. Unde anume intervine această distincție e discutabil. Unde se înscriu științele vieții, cum ar fi genetica? Nu trebuie să existe o linie clară de demarcație pentru
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
anume intervine această distincție e discutabil. Unde se înscriu științele vieții, cum ar fi genetica? Nu trebuie să existe o linie clară de demarcație pentru a afirma că științele sociale se confruntă cu un obstacol inexistent pentru cele naturale, principiul incertitudinii umane. însă metoda științifică nu este problema cea mai importantă. Cum pot lua participanții cele mai bune decizii, dacă nu se pot baza pe cunoaștere? Aceasta e întrebarea esențială. Distanța dintre percepție și realitate este inevitabilă și va cauza, probabil
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
s-a părut revelatoare. El demonstrează chiar că în științele naturale, unde putem stabili o corespondență între enunțuri și fapte, rămâne esențial să menținem un proces și o atitudine critice. Cât de mult contează gândirea critică în alte domenii, unde incertitudinile sunt mult mai mari? întrebarea conduce la noțiunea de societate deschisă, care e bazată pe acceptarea faptului că nimeni nu posedă adevărul ultim. Postulatul failibilității radicale Voi prezenta în detaliu conceptul de societate deschisă în următorul capitol, dar, înainte de aceasta
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Marx, arătând că nu puteau fi testate după schema sa și, ca atare, nu erau științifice. Dar Popper nu a mers suficient de departe. El nu a recunoscut că studiul fenomenelor sociale întâmpină un obstacol absent în științele naturale - principiul incertitudinii umane. Prin urmare, imitația acestora din urmă nu duce la o reprezentare adecvată a realității. Echilibrul general și așteptările raționale sunt foarte departe de realitate. Ele arată cum poate fi supraexploatată și suprasolicitată o abordare ce generează rezultate valabile până la
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
forme de organizare socială cu o mai bună perspectivă asupra realității. Prin urmare, indiferent de cât de atractive sunt anumite trăsături ale societății organice pentru unii oameni, aceasta nu este o opțiune în prezent. Schimbarea, așa cum am definit-o, generează incertitudine, care poate fi abordată în două moduri: acceptare sau negare. Prima variantă duce la o formă de gândire critică și la o societate deschisă; a doua la dogmatism și la o societate închisă. Fiecare are avantaje și dezavantaje. Sub influența
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
la nivelul așteptărilor în celelalte domenii. Aceasta constituie o sursă de dezamăgire, conducându-i pe oameni la dogmatism, care este, în multe privințe, opusul gândirii critice, dând iluzia certitudinii, dar deformând de fapt realitatea. O societate deschisă recunoaște și acceptă incertitudinea ca fiind inerentă realității. Ea este caracterizată de instituții le care permit oamenilor să facă față nesiguranței. Activitatea economică e ghidată de piețe pe care participanții sunt liberi să ia decizii. Atât timp cât au de unde alege, ei își pot distribui resursele
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
câștigă competiția cu alte ideologii. în orice caz, ea devine arbitrul suprem în privința părerilor contradictorii: cei care se conformează sunt acceptați, cei ce se opun sunt respinși. Dacă o ideologie reușește să devină dominantă, ea poate înlătura spectrul înfiorător al incertitudinii și lipsa unui scop, insuflându-le oamenilor un sentiment de mândrie și satisfacție. Referitor la latura negativă, societatea închisă tinde să exercite un control strict asupra gândirii și exprimării și să apeleze la diverse forme de represiune pentru a impune
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]