3,516 matches
-
sticlă pe care s-au depus electrozi transparenți realizați din ITO (oxid de indiu și staniuă ce vin în contact cu substanța organică cristal lichid; sub placa inferioară este plasată o oglindă. În lipsa unui semnal electric aplicat pe electrozi lumina incidentă este reflectată iar afișorul apare fără nici un semn; aplicarea unui semnal electric suficient de mare modifică proprietățile optice ale cristalului lichid în așa fel încât lumina reflectată de oglinda de la baza structurii nu se mai transmite prin placa de sticlă
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
special la tineri, transformarea malignă fiind excepțională [3,4]. Deși neurinoamele de acustic pot să apară la orice vârstă cel mai frecvent se întâlnesc în decadele 4-6. Cu excepția cazurilor de neurofibromatoza tip 2, aceasta patologie este foarte rara la copii, incidenta fiind mai mare la sexul feminin (57%) [2]. Histopatologie. Neurinomul de acustic este o tumoră lobulată, încapsulată, bine delimitată de structurile învecinate, fermă. Tumorile mari pot să prezinte zone chistice sau hemoragice. Microscopic sunt constituite din fibre Antoni A (celule
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
În experiența Clinicii de Neurochirurgie Cluj-Napoca metastazele cerebrale ocupă locul al treilea sub raportul numărului de cazuri, după Meningioame, glioame, în proporție de 17%. Etiopatogenie. La adulți tumorile primare care metastazează cel mai frecvent la nivel cerebral sunt în ordina incidentei: plămân (în cel puțin 50% din cazuri, cele mai frecvente fiind tumorile smallcell, nekeratinizat și non small-cell), sân (15-25%), melanomul (5-20%), colon, rect și rinichi, dar în general orice cancer poate determina metastaze cerebrale [7-9]. Cancerul pulmonar cu celule mici
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
programe de intervenție precoce a fost cel mai impresionant. Evaluarea efectelor la împlinirea vârstei de 19 ani a celor din grupele de țintă arată îmbunătățirea gradului de școlarizare, scăderea ratei de criminalitate, a ratei de folosire a ajutoarelor sociale a incidentei sarcinilor la adolescente, o mai mare stabilitate la locurile de muncă și creșterea ratei de absolvire a liceului. Capitolul III: Adaptarea școlară 3.1. Nevoia de adaptare la cerințele vieții școlare Adaptarea copilului la procesul instructiv educativ la noile condiții
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
acest exemplu, citatul a fost scurtat: nu a mai rămas decît prima parte ("Mama buba"). În plus, în locul unei formule introductive complexe ("printre sughițuri de plîns, el exprimă cu cuvintele sale gravitatea situației") nu avem decît un verb într-o incidentă ("plînge"). Nu putem spune însă că citatul din titlu este mai puțin fidel decît celălalt; este vorba de două puneri în scenă distincte ale aceluiași material, ele răspunzînd unor necesități distincte. În titlu, cititorul trebuie atras cu ajutorul pateticului, în timp ce narațiunea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
exigență este satisfăcută cel mai adesea prin: Verbe al căror semnificat indică faptul că este vorba de o enunțare - plasate înainte de discursul direct: Hilary Clinton protestează împotriva divorțurilor ușoare: " ... " Libération, 20 ianuarie 1997 Un delegat sindical precizează: " ... " Ibid. - plasate în incidentă, în interiorul discursului citat: "Sînt frînt pentru că nu am dormit bine, mărturisea cvadruplul campion al lumii. Ceea ce s-a întîmplat pînă vineri și la această conferință de presă nu erau decît o primă etapă." L'Équipe, 17 februarie 1997 - sau la
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
modalizator ca "este puțin spus" în (1), cît și ghilimelele pentru cuvîntul "orizontală" în (2). Primul are un sens relativ clar; din punct de vedere sintactic nu este integrat în frază, el se adaugă la aceasta sub forma unui comentariu incident; cititorul trebuie, între altele, să determine la ce element se referă modalizatorul respectiv. În cazul ghilimelelor, în schimb, știm exact la ce se referă modalizarea autonimică, adică la adjectivul "orizontală", perfect integrat în sintaxa frazei în care figurează. Rămîne ca
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
informație) este transformat/transferat în alt tip de energie (substanță) prin intermediul luminii. Este cunoscut faptul că, supuse unui front pulsatoriu extern (de presiune) celulele vii eliberează pulstoni, ce reproduc sub alte forme/puncte statistice tip ILBE însușiri/valori, caracteristice stimulului incident. Acest fenomen explică de ce, indiferent de natura stimulilor receptați, limbajul SNC (codificarea informațiilor cerebrale) este unitar, întrucât operează cu lumină universală (pulstoni, când nu se mai face diferența dintre lumina moartă și cea vie bio/laserterapie), absorbită (și eliberată) de
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
sticlă pe care s-au depus electrozi transparenți realizați din ITO (oxid de indiu și staniuă ce vin în contact cu substanța organică cristal lichid; sub placa inferioară este plasată o oglindă. În lipsa unui semnal electric aplicat pe electrozi lumina incidentă este reflectată iar afișorul apare fără nici un semn; aplicarea unui semnal electric suficient de mare modifică proprietățile optice ale cristalului lichid în așa fel încât lumina reflectată de oglinda de la baza structurii nu se mai transmite prin placa de sticlă
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
un punct, o linie, sau într-o zonă, acest lucru depinzând de curbura suprafeței. Într-o oarecare măsură lumina este reflectată de către fiecare corp. Corpurile lucioase reflectă lumina în mod regulat. O oglindă lucioasă de argint reflectă 96% din lumina incidentă, iar o suprafață neagră și lucioasă doar 1% din lumina incidentă! Corpurile mate, cele cu asperități, reflectă lumina în mod difuz. O suprafață care difuzează absolut lumina incidentă în toate direcțiile se numește suprafață absolut mată. Nu există suprafețe care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de curbura suprafeței. Într-o oarecare măsură lumina este reflectată de către fiecare corp. Corpurile lucioase reflectă lumina în mod regulat. O oglindă lucioasă de argint reflectă 96% din lumina incidentă, iar o suprafață neagră și lucioasă doar 1% din lumina incidentă! Corpurile mate, cele cu asperități, reflectă lumina în mod difuz. O suprafață care difuzează absolut lumina incidentă în toate direcțiile se numește suprafață absolut mată. Nu există suprafețe care să fie riguros absolut mate, doar porțelanul nesmălțuit, hârtia de desen
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
în mod regulat. O oglindă lucioasă de argint reflectă 96% din lumina incidentă, iar o suprafață neagră și lucioasă doar 1% din lumina incidentă! Corpurile mate, cele cu asperități, reflectă lumina în mod difuz. O suprafață care difuzează absolut lumina incidentă în toate direcțiile se numește suprafață absolut mată. Nu există suprafețe care să fie riguros absolut mate, doar porțelanul nesmălțuit, hârtia de desen, zăpada, se apropie de acest model. Unde se găsește ceea ce se vede într-o oglindă plană? Ceea ce
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
n21 al mediului de emergență față de al mediului de incidență. Materiale necesare: sursă de lumină, disc optic, piesă semicilindrică (din sticlă, plexiglas), riglă gradată, module mobile. Modul de lucru: • Modificați poziția discului în planul orizontal (înclinându-l) și observați raza incidentă și cea refractată; • Rotiți discul împreună cu semicilindrul din sticlă încât unghiul de incidență să aibă diferite valori (10ș, 20ș, 30ș, 40ș, 50ș, 60ș) și măsurați valorile corespunzătoare ale unghiului de refracție; • Măsurați segmentele AB și CD pentru unghiurile de incidență
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
atinge valoarea de 90° (π/2 radiani), adică raza refractată devine tangentă la suprafața de separare dintre medii. În același timp, energia refractată scade la zero. Crescînd în continuare unghiul de incidență, refracția nu se mai produce deloc. Întreaga energie incidentă este reflectată, de unde și denumirea fenomenului. Vizual, reflexia totală are aspectul unei foarte bune reflexii metalice. Unghiul limită depinde numai raportul indicilor de refracție ai celor două medii transparente. Pentru sticlă cu n = 1,5 și aer, unghiul limită este
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
distanța dintre două maxime, respectiv două minime consecutive și are o valoare care se modifică cu distanța D. Benzile luminoase corespund interferenței a două unde în fază, iar cele întunecoase interferenței a două unde în antifază. Dacă fasciculul de lumină incidentă este de lumină albă fenomenul este mai complicat. În punctul central O, diferența de drum este egală cu zero pentru toate lungimile de undă, în O se produce o franja luminoasă de lumină albă. Primele franje după franja centrală au
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Ce se obține prin interferența localizată cu lama cu fețe planparalele? Dacă pe o lamă transparentă cu fețele plan paralele cade un fascicul de radiații monocromatice, se constată că o parte vor fi reflectate, iar o parte refractate. Întrucât razele incidente sunt paralele și razele reflectate vor fi paralele. Interferența luminii apare la infinit, prin suprapunerea undelor reflectate pe cele două fețe ale lamei subțiri care sunt paralele ( Fig.1.7.). Lama poate fi și o peliculă subțire de ulei. Pentru
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
radiației monocromatice folosite, utilizînd același montaj. Răspuns: Se poate determina constanta rețelei de difracție, folosind materialele descrise mai sus și modul de lucru, dar și lungimea de undă când se cunoaște constanta rețelei. Dacă pe o rețea de difracție este incidentă o undă monocromatică, are loc un fenomen complex: difracția luminii produsă de fiecare fantă și interferența luminii provenite de la toate fantele. În esență, atât difracția, cât și interferența, sunt fenomene de compunere coerentă a radiației; deosebirea dintre ele este mai
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
în viața cotidiană? Există cristale transparente, omogene, dar anizotrope din punct de vedere optic. Una din caracteristicile principale ale cristalelor anizotrope este producerea fenomenului de dublă refracție (sau birefringență), care constă în producerea a două raze refractate, pentru fiecare rază incidentă: una care respectă legile refracției și se numește rază ordinară (o) și una “nerespectând" legile refracției, numită rază extraordinară (e) - Fig.1 .18. Planul ce conține axa optică (AA’) și raza incidentă se numește planul secțiunii principale. Față de acest plan
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
producerea a două raze refractate, pentru fiecare rază incidentă: una care respectă legile refracției și se numește rază ordinară (o) și una “nerespectând" legile refracției, numită rază extraordinară (e) - Fig.1 .18. Planul ce conține axa optică (AA’) și raza incidentă se numește planul secțiunii principale. Față de acest plan, vectorul câmp electric al razei ordinare este perpendicular, iar vectorul câmp electric al razei extraordinare este paralel. Ambele raze sunt, deci, total polarizate în plane perpendiculare. Materiale necesare: • lamă de turmalină de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
stătător: • funcția de constatare și verificare a rezultatelor; • funcția de clasificare; • funcția de comunicare a rezultatelor; • funcția de certificare a nivelului de cunoștințe și abilități; • funcția de selecție; • funcția de orientare școlară și profesională. TEST 1 1. Unghiul dintre raza incidentă și cea reflectată pe o oglindă plană este de 90ș. Valoarea unghiului de incidență pe oglindă este. 2. Când lumina trece dintr-un mediu mai dens optic într-unul mai puțin dens optic, raza de lumină. 3. Reflexia totală se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
unghiul de refracție sunt egale. 3. Unghiul de refracție este întotdeauna mai mic decât cel de reflexie. 4. Planul focal al unei lentile este planul perpendicular pe axa optică principală în focarul imagine și în care se intersectează toate razele incidente paralele între ele. 5. O substanță, în aceleași condiții, va avea indici de refracție diferiți pentru radiații cu culoare diferită. 6. Fasciculele paraxiale sunt înclinate la 45°. 7. Reflexia totală apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu mai puțin
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
în timp. TEST 3 I. Fenomenul de reflexie totală are următoarele caracteristici: 1. nu se poate pune în evidență experimental; 2. apare doar la trecerea luminii dintr-un mediu mai dens în unul mai puțin dens; 3. presupune că raza incidentă și cea refractată sunt perpendiculare; 4. nu apare la orice valoare a unghiului de incidență. II. În Fig.2.2. sunt reprezentate mai multe situații de refracție la trecerea dintr-un mediu în altul. Indicele de refracție al mediului A
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă divergentă, pentru un obiect situat între focarul imagine si lentilă. 3. În graficul din Fig.2.4. este reprezentată dependența energiei cinetice maxime aelectronilor emiși prin efect fotoelectric extern, de frecvența radiației incidente. Metalul pentru care a fost obținut acest grafic este supus acțiunii radiațiilor luminoase cu frecvențele ν1 = 4,00·10 14 Hz , ν2 = 5,45·10 14 Hz, respectiv ν3 = 6,25·10 14 Hz. Frecvența de prag a metalului are
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Distanță la care se formează imaginea sa reală este 40cm de cel de-al doilea capăt. Determinați lungimea vergelei. 2. Reprezentați razele de lumină reflectate în sistemul de oglinzi perpendiculare din Fig.2.9. Ce valoare are unghiul dintre raza incidentă și cea emergentă din sistem. 3. Trei prisme identice, cu secțiunea principală triunghi echilateral, având indicele de refracție n=1,41 sunt așezate ca în Fig.2.10. Să se calculeze unghiul de deviație minimă pe ansamblul celor trei prisme
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
au folosit radiații cu diferite frecvențe. În tabelul din Fig.2.13. sunt înscrise, pentru fiecare frecvență folosită, valorile energiei cinetice maxime a electronilor emisi. a.reprezentați grafic energia cinetică maximă a fotoelectronilor emisi de catod în funcție frecvența radiației incidente, pentru; b.determinați valoarea constantei lui Planck folosind datele experimentale; c.calculați lucrul mecanic de extracție corespunzător materialului din care este confecționat catodul; d. precizați dacă se produce efect fotoelectric sub acțiunea unei radiații având frecvența de 4· 1014 Hz
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]