6,094 matches
-
mult sau mai putin obligatoriu s] se întreprind] acțiuni bune („ceea ce trebuie” sau ordinea moral]). Aceast] convergent] a ordinii cosmice și a celei morale este recomandat] în categoria atotcuprinz]toare de dharma, care devine, mai mult sau mai putin, corespondentul indian pentru etic]. Ceea ce este „drept” sau, altfel spus, dreptatea se identific] cu „ritul”, adic] este formalizat că ritual, cu un conținut variat. Cu alte cuvinte, obligația derivat] dintr-o valoare, cum ar fi, supraviețuirea rasei, devine valoare în sine (de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie s] antreneze o lips] total] de interes. Etapă aceasta presupune, de asemenea, ruptură de familie și societate și transformarea într-un individ autonom. Dharma (datorie). Dup] cum am precizat, dharma este un concept atotcuprinz]tor, unic, probabil, în gândirea indian]. Dar, în același timp, termenul este mai curând difuz, având înțelesuri multiple și diferite, incepand cu cel de „principii fixe” din Vede, si variind de la „porunc], uzanț], datorie, corectitudine, justiție, moralitate, virtute, religie, fapte bune, funcție sau caracteristici” pan] la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cut (sukha) sau poate fi dureros și s] induc] suferinț] (dukkha), dar aceasta este r]splata antrenat] de rețeaua cauzal], ea ins]și o manifestare inexorabil] a dharmei. Mai mult, ideea unei posibilit]ți infinite de acțiune-r]splat] sugereaz] gândirii indiene ideea de renaștere, având în vedere c], în conformitate cu Legea Karmei, meritul sau virtutea trebuie recompensat], iar lipsa ei - pedepsit]. Deci, meritul sau lipsa acestuia, cumulat într-o viat], ar putea foarte bine continuă s] determine capacit]țile, temperamentul și circumstanțele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dharma are o astfel de valoare în leg]tur] cu eliberarea. Deci se poate admite existența unei scale ascendente, dar stabilirea statutului relativ al fiec]reia poate conduce la dezbateri înfl]c]rate, așa cum s-a întâmplat și în filosofia indian]. Concepția de mai sus devine semnificativ] deoarece ofer] contextul și criteriile pentru a determina regulile, conduită și principiile generale cu privire la instituțiile de clas] și etapele ciclului vieții. Astfel, un individ va dori s] se zbat] pentru a realiza ce este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]rei st]panul absoluteste: prin urmare, o practic] focalizat] spre interior devine sursă principiilor eticii sale. În aceast] situație, se poate observa c] se reduce foarte mult diferența dintre intuiție și etic]. Iat] o alt] caracteristic] frapant] a eticii indiene. Etică din Upanișade Upanișadele (dup] 500 î.Hr.), probabil textele filosofice cheie ale poporului hindus, presupun, în principiu, autoritatea primelor Vede (fiind cinice în privința ritualismului vedic care promite recompense funcționale, cum ar fi vaci sau urmași), dar dezvolt] aceast] schem] alternativ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru relativitatea eticii (Manu, 1975, I., pp. 81-86). Manu stabilește zece virtuți, si anume mulțumirea, iertarea, st]pânirea de sine, lipsa furiei, neînsușirea, puritatea, controlul senzualit]ții, înțelepciunea, autocunoașterea și adev]rul. Din nou, acestea sunt elemente obișnuite în etică indian]. Scrierile epice și Gita Popularele scrieri epice R³m³yana și Mah³bh³rata exploreaz] prin intermediul anecdotelor și povestirilor emoționante luptele, paradoxurile și dificult]țile care survin în respectarea dharmei, idee aflat] în permanent] evoluție. R³m³yana, care îi prezint] pe viteazul R³má și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
altei persoane (cf. Râma Rao Pappu, 1988). În același sens, dac] binele și r]ul transcend și distincția dintre ele ajunge s] dispar], se mai poate vorbi de etic]? Am putea deveni fiecare supraomul lui Nietzche?) Reformatorii moderni ai eticii indiene, ca și Gandhi, au încercat s] acopere unele dintre lacunele existente în înv]ț]turile eticii tradiționale, simbolizate în Gita. Dar înainte de a discuta despre acestea, vom studia un alt sistem etic indian contrastant. îi. Etică Jaina Etică Jaina face
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
încercat s] acopere unele dintre lacunele existente în înv]ț]turile eticii tradiționale, simbolizate în Gita. Dar înainte de a discuta despre acestea, vom studia un alt sistem etic indian contrastant. îi. Etică Jaina Etică Jaina face parte din tradițiile etice indiene mai puțin cunoscute. Jainismul, care este atât un sistem filosofic, cât și un mod de viat], a fost creat în jurul anului 500 î.Hr. de c]tre Mahavira, un înv]ț]tor-ascent non-conformist neortodox, considerat contemporan cu Buddha, fiind adeseori comparat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din mâinile unui bandit. O persoan] laic] ar putea fi tentat] s] plaseze interesul victimei deasupra propriului s]u interes, ușor amenințat. Aceast] virtute, evidențiat] într-un mod destul de negativ, a avut o influent] asupra mult mai vastei tradiții etice indiene. Celelalte jur]minte se refer] la a fi sincer (satya); a nu-ți apropria ceea ce nu îți aparține (asteya); la abstinenta sexual] (brahmacharya) - care legitimizeaz] instituția c]s]toriei pentru laici și nonposesiunea (apigraha), care încurajeaz] aranjamentele dezinteresate în viață
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
semnificativ] contribuție. iii. Etică gandhian] M.K. Gandhi sau Mahatma Gandhi, dup] cum e cunoscut, nu este nici pe departe uitat în India; mai mult decât majoritatea altor persoane ai perioadei mai recente, el s-a str]duit s] ridice etică indian] dincolo de relevanță să redus] într-o lume modern] și civilizat]. Poate c] Gandhi nu a avut multe de oferit că teoretician etic. Dar se spune c] geniul s]u constă în înțelepciunea să practic], în special în a extrage o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
schimbat justificarea moral] pentru vegetarianism în favoarea considerației etice pentru animale. Gandhi este un amestec curios de radicalism și conservatorism. De exemplu, el ap]r] cauza drepturilor civile în Africa de Sud, dar lupta să nu este la fel de înverșunat] în ceea ce privește drepturile comunit]ții indiene. Totuși, el este un model de „rezistent] civil]”, urmat de unii conduc]tori negri și de simpatizanții lor contemporani. Întors în India, Gandhi este îngrijorat din cauza nedrept]ților castei, clasei și diviziunilor religioase care se înr]d]cinaser] în societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Totuși, el este un model de „rezistent] civil]”, urmat de unii conduc]tori negri și de simpatizanții lor contemporani. Întors în India, Gandhi este îngrijorat din cauza nedrept]ților castei, clasei și diviziunilor religioase care se înr]d]cinaser] în societatea indian]. Devine un lider al cauzei „celor de neatins”, pe care ii numește Harijan (Oamenii Domnului) și blameaz] prejudec]țile și „relele sistemului de cast]”. Se putea crede c] Gandhi ar fi fost decis s] d]rame întreaga lor structur]. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în fața r]ului, a nedrept]ților și a oprim]rii. Inițial, Gandhi o numește „rezistent] pasiv]”; cu toate c] își schimb] strategia și aduce un termen nou, satyagraha („adev]r-forț]”), care, dup] p]rerea să, ar reflecta mai bine baza indian] a acestei tehnici. Ceea ce înseamn] c] Gandhi nu mai este mulțumit de ideea de a „întoarce cel]lalt obraz”, de a reține taxele și obligațiile sau de a decretă „nu v] pripiți”, ci caut] o metod] prin care adversarul 1
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest principiu, cum ar fi Martin Luther King Jr., pe când era liderul luptei pentru acordarea drepturilor cet]țenilor afro-americani în America de Nord, este c] scopul nu este niciodat] anulat. Acest princpiu poate fi considerat drept cea mai important] dezvoltare a eticii indiene în secolul XX. iv. Concluzii Cercetarea noastr] arăt] felul în care cultură indian], ca orice alt] civilizație, dorește s] impun] o conduit] etic] corect] și o înțelegere din punct de vedere teoretic a eticii. Ea poate nu va reuși s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru acordarea drepturilor cet]țenilor afro-americani în America de Nord, este c] scopul nu este niciodat] anulat. Acest princpiu poate fi considerat drept cea mai important] dezvoltare a eticii indiene în secolul XX. iv. Concluzii Cercetarea noastr] arăt] felul în care cultură indian], ca orice alt] civilizație, dorește s] impun] o conduit] etic] corect] și o înțelegere din punct de vedere teoretic a eticii. Ea poate nu va reuși s] își ating] scopul, poate îl va pierde din vedere sau chiar nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o perspectiv] mai holistic], organic] și clarificat] ecologic, care s] vin] în contrast cu mediul din ce in ce mai individualist, competitiv, tehnocrat, care exploateaz] natură, mediu în care noi încerc]m s] gândim și s] punem în aplicare etică. Karma sau „acțiunea-efect”, chiar si conceptele indiene cu privire la ciclurile concentrice ale vieții și sfârșiturile umane, prezint] posibilit]ți de integrare a tr]s]turilor separate și finite ale vieții umane în întregul organic. Nu în ultimul rând, principiul acțiunii nonviolente se poate dovedi a fi eficient în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral] și ritualurilor practicate prin forță convenționalismului. Atunci când o tradiție devine prea stufoas] în reguli, coduri și proceduri, „metodă” se poate transforma într-un „scop” în sine. În plus, prolifica orientare filosofic] și scolastic], pe care a cunoscut-o tradiția indian] dup] Buddha, a eclipsat într-o oarecare m]sur] tradiția profund meditativ] inițiat] de c]tre acesta. Astfel, maeștrii Zen recurgeau la istorioare, paradoxuri, parabole și exerciții meditative numite koans pentru a șocă mintea subjugat] de convenționalismul regulilor și al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
omorârea oric]rei viet]ți ca fiind un obstacol în calea ilumin]rii spirituale, nu cere evitarea total] a unor astfel de ucideri, cu excepția celor care au adoptat jur]minte religioase speciale. (Pentru mai multe informații vezi capitolul 9, „Etică indian]”.) Dac] personalitatea implic] în mod necesar capacitatea de reciprocitate moral] și dac] personalitatea este criteriul pentru egalitate moral], atunci f]tul uman nu îndeplinește acest criteriu. F]tul care posed] unele facult]ți este mai aproape de a avea personalitate decât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Marx, Justice and History (Princeton: Princeton University Press, 1980). Elster, J.: Making Sense of Marx (Cambridge: Cambridge University Press, 1985). Geras, N.: Marx and Human Nature (London: New Left Books, 1983). Henry, M.: A Philosophy of Human Reality (Bloomington, Ind.: Indiană University Press, 1982). Kamenka, E.: The Ethical Foundations of Marxism (London: Routledge & Kegan Paul, 1972). Lukes, S.: Marxism and Morality (Oxford: Clarendon Press, 1984). Miller, R.: Analyzing Marx: Morality, Power and History (Princeton: Princeton University Press, 1984). Nielsen, K.: Marxism
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
veșmânt creștin. „Istoria” vieții lui Ioasaf („intrusul straniu” care îl irita pe Gaston Paris, căci era singurul sfânt - sau printre puținii - impus de un text literar pe un traseu ce inversa tipul de relație obișnuit) urmează etapele fixate de legenda indiană pe calea la sfârșitul căreia un bun Boddisattva se transformă, prin încercări, stăruință și înțelepciune, în Buddha, atinge starea sacră. Corespondentul regelui indian Suddhodanah din Kapilavatsu va fi Avenir, iar pe fiul aceluia îl va chema, în loc de Siddharta, Ioasaf. Narațiunea
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
a practicat ceea ce propovăduia, iar la 90 de ani arăta ca de 30. În timpul domniei Împăratului Liang Wu (aprox. 500 e.n.) sistemul chinez de Îngrijire a sănătății a făcut un mare pas Înainte. În acea vreme, Bodhidharma Dharma, un budist indian care este fondatorul budismului zen, a venit În China să răspândească această credință. Dharma era al treilea fiu al unui rege indian, Sughanda. El aparținea respectatei caste a războinicilor și a copilărit Într-o regiune budistă din sudul Indiei. A
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
chinez de Îngrijire a sănătății a făcut un mare pas Înainte. În acea vreme, Bodhidharma Dharma, un budist indian care este fondatorul budismului zen, a venit În China să răspândească această credință. Dharma era al treilea fiu al unui rege indian, Sughanda. El aparținea respectatei caste a războinicilor și a copilărit Într-o regiune budistă din sudul Indiei. A studiat budismul și, În cele din urmă, a fost venerat ca a 28-a Încarnare a lui Gautama Buddha, fondatorul budismului. Dharma
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Sunt acizi organici În care unul sau mai mulți atomi de hidrogen sunt Înlocuiți de gruparea aminică NH2. Ei sunt produsul final al hidrolizei proteinelor, iar pe baza lor corpul resintetizează propriile proteine. Bodhidharma Dharma: Născut În familia unui rege indian pe nume Sughanda, Dharma aparținea castei războinicilor, și a copilărit Într-o regiune budistă din sudul Indiei, unde a studiat budismul și, În cele din urmă, a fost venerat ca a 28-a Încarnare a lui Gautama Buddha, fondatorul budismului
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
alergare ușoară în grup; - alergare ușoară pe teren variat, pe plan înclinat, la deal, apoi la vale; - alergare ușoară pe teren variat, pe suprafețe diferite: pe iarbă, pe pistă sintetică, pe nisip, etc. - alergare ușoară pe teren variat în șir indian; - alergare ușoară cu pășire peste obstacole joase (linii trasate pe sol, bastoane); - alergare ușoară pe o anumită durată de timp; - întreceri: cine execută cel mai frumos alergarea ușoară ? cine rezistă cel mai mult să execute alergarea ușoară ? Greșeli frecvente: laba
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
linia de pe sol, apoi se va crește viteza de execuție cu menținerea aceluiași minim decalaj lateral față de linie. - exercițiile anterioare, dar executate pe un plan foarte ușor înclinat (10- 20o); - alergare cu joc de gleznă pe un culoar, în șir indian, cu schimbarea direcției de deplasare; - alergare cu joc de gleznă pe 2-3-4 culoare în linie câte 2-3 subiecți; - alergare cu joc de gleznă cu viteze diferite; - alergare cu joc de gleznă, cu brațele în diferite poziții (palmele pe cap, pe
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]