3,661 matches
-
de pe pozițiile "școlii active". Spiritul acestui puternic curent pedagogic s-a afirmat cu vigoare chiar la teoreticieni mai puțin receptivi față de noile tendințe ale epocii. Acționîndu-se în spiritul "școlii active" s-au efectuat cercetări și s-a scris mult cu privire la individualitatea copilului, individualizarea învățămîntului, metode pentru cunoașterea elevului, alcătuirea fișei pedagogice. N-au lipsit preocupările pentru educația morală și religioasă, educația estetică. Se poate spune că în deceniile trei și patru a apărut în România mai multă literatura pedagogică decît s-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
filosofice erau foarte diferite, încît rar puteau constitui o premisă pentru dezvoltarea unitară a pedagogiei. 11.2.1.3. Pedagogia personalitară Pedagogia personalitară, reprezentată prin CONSTANTIN NARLY (1896-1956) (26), aspira, ca și pedagogia culturii, spre depășirea pozițiilor extreme ale pedagogiei individualității și pedagogiei sociale. Deși a aderat la unele din ideile lui Ed. Spranger, pedagogul român a obiectat teoriei acestuia lipsa de precizie a conceptelor sale fundamentale. Există aprecia el elemente ale culturii care nu pot contribui la desăvîrșirea omului, iar
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de îmbinarea elementelor ereditare; "principiul social" este sinonim cu "armonia productivă cu mediul", iar această armonizare se asigură prin profesie și anume, prin "profesia-vocație" cea care corespunde "originalității specifice". Personalitatea, așa cum o înțelegea Narly, presupunea realizarea cît mai desăvîrșită a individualității, cît și maximum de socializare. Ca rezultat al unei astfel de sinteze, se dezvoltă "omul creator", considerat de acest pedagog ca valoare supremă (20, p. 234). Celor două tendințe extreme individuală și socială li se opune, așadar, pedagogia "personalitară" care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fiecare ființă umană în parte, educația nu-și are punctul de pornire în copil, cît în exigențele sociale. Elementul esențial al educației îl constituie scopul, iar acesta este impus de societate. O astfel de perspectivă nu ducea nicidecum la nesocotirea individualității copilului. Dimpotrivă, se aprecia că oferea condiția fundamentală pentru o reală cunoaștere a acestuia, întrucît particularitățile psihice ale ființei umane în creștere nu pot fi desprinse de mediul în care trăiește. Viața psihică se constituie și se dezvoltă prin contactul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în care punea semnul egalității între pedagogia experimentală și pedagogie. Ideea întemeierii cercetării pedagogice pe "realitățile școlare" l-a apropiat și de problemele sociale. Spre deosebire de alți adepți ai experimentalismului în pedagogie din acea perioadă, care se limitau la cercetarea unor individualități desprinse de condiționările sociale, el ținea să integreze experimentul pedagogic în realitatea socială specifică școlii românești (48). Deși a îmbrățișat cu toată pasiunea ideea experimentului pedagogic, Tăbăcaru a lărgit prea mult sfera "pedagogiei experimentale" pînă la limitele unei pedagogii practice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care s-au valorificat cele mai prestigioase cercetări experimentale din acest domeniu realizate în lume pînă în jurul anului 1940. Pornind de la concepția școlii psihologice clujene privind dezvoltarea ființei umane, tînărul cercetător se ocupa în lucrarea sa de două aspecte: a) individualitatea, cu tot ceea ce viza "echipamentul său nativ" și b) învățarea (53). Se impune precizarea că, pe lîngă "temelia" biologică a educației, autorul avea în vedere și o "temelie" sociologică. Iată dar un alt experimentalist român care nu se închista în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
iar aripa stîngă pe EMMANUEL MOUNIER, J. LACROIX, J. M. DOMENACH. Dezvoltînd și ei o filosofie creștină, aceștia din urmă evită totuși exagerările mistice și iraționaliste ale celorlalți; își propun să țină mai mult seama de omul real, concret "cu individualitatea sa, nedivizat în comunitatea în care trăiește și neînseriat sau inventariat ca un lucru oarecare" (10, p. 7). Există însă adepți ai personalismului și în alte țări (S.UA. E. S. BRIGHTMAN, R. F. FLEWELLING Anglia, Italia, Belgia, Austria). Personalismul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ALEXANDRU ROȘCA și MARIAN BEJAT, Editura Academiei R.S.R., București. 52. Cf. D. TODORAN, Psihologia temperamentului, Editura Institutului de psihologie, Cluj, 1932 și Bazele psihologice ale caracterului, "Ardealul", Cluj, 1935. 53. Psihologia educației a fost reeditată, cu unele completări, sub titlul Individualitate și educație, E.D.P., București, 1974. 54. Cf. D. MUSTER, "Emil Brandza și curentul pedagogiei științifice-experimentale din România interbelică", studiu introductiv la vol. EM. M. BRANDZA, Antologie de texte pedagogice, E.D.P., București, 1973. 55. "Problema raportului dintre pedagogia științifică și pedagogică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a lumii moderne (Noica identifică sase tipuri de maladii culturale și ontice : Catholita, lipsa generalului și a principiilor sub amenințarea ideologiilor, Todetita, adică nevoia de-a regăsi individualul, Horetita, adică absența determinațiilor și falsificarea valorilor, Ahoretia, Atodetia, Acatholia - adică refuzul individualității, nepăsarea și "moartea transcendenței”, iar Guénon avertizează asupra pericolelor invaziei civilizației materiale și al individualismului). Symbăllein, dyabollein .a aduna, a dezbina Cuvântul grecesc symbolon desemna, se știe, jumătatea unui obiect rupt în două (de pildă, o pecete!). Simbolul este „un
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
erau anihilați dacă nu cedau și nu treceau la islamism, după care deveneau supușii sultanului. Teritoriile habsburgice au fost în schimb achiziționate în primul rînd prin alianțe și căsătorii; trebuiau adesea acordate garanții mai marilor locali că drepturile istorice și individualitatea lor vor fi respectate. Deși ținuturile originare ale familiei habsburgice se aflau în Elveția, pe cursul superior al Rinului și în Alsacia, principalele provincii austriece erau situate în Austria Superioară și Inferioară, în Stiria, Carintia, Carniola, Tirol și Vorarlberg. Alianțele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
portului Ulcinj către Muntenegru și, totodată, existau unele aspecte ale mișcării albaneze care puteau duce la o sfidare a autorității Porții în regiune. După cum am văzut, o mare parte a liderilor albanezi, care dobîndiseră o conștiință tot mai mare a individualității lor naționale, susțineau un program care cerea unificarea tuturor ținuturilor locuite de albanezi într-o unitate politică unică cu capitala la Bitola; limba administrației și a învățămîntului urma să fie albaneza. Ei nu urmăreau obținerea independenței, dîndu-și seama că țara
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Neculce în Letopisețul Țării Moldovei (1662-1743), această familie a adus importante servicii românismului. Încă de la început ea a fost în fruntea culturii bucovinene, a luptat cu stăruință în zile bune și în zile rele pentru păstrarea naționalității române și dezvoltarea individualității acestei țări, rămânând în același timp credincioasă casei împărătești de Austria. Humuzăkeștii fac parte din pleiada luptătorilor care au apărat românismul în Bucovina și au întreținut totdeauna vie flacăra mișcării de eliberare națională în timpul ocupației habsburgice. Ei s-au afirmat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
margine Stelele luminau cerul nopții În sătucul acela de munte, iar liniștea și frigul făceau ca Întunericul să dispară. Era - nu știu cum să explic - ca și cum tot ce era solid s-ar fi topit În neant, făcînd să dispară orice semn al individualității și absorbindu-ne și pe noi, palpabilul, În Întunericul imens. Nici măcar un nor care să dea perspectivă spațiului nu ascundea vreo bucată din cerul Înstelat. La doar cîțiva metri distanță, lumina oarbă a unui stîlp nu mai avea putere să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fie și numai semiautentic, orice vagă sugestie de exprimare personală, orice tresărire și clipire individuală cât de măruntă dispăruseră cu desăvârșire la vorbitori. Priveam și ascultam vorbind niște figuri interșanjabile care, pentru a se conforma deplin cerințelor carierei, își abandonaseră individualitatea și se instalaseră confortabil în mecanismul bine uns al unei poziții politice. În România, întreaga ideologie a regimului se focaliza în cultul persoanei lui Ceaușescu. Folosindu-se de aceeași metodă prin care, pe când eram copil, preotul din sat căuta să
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de un ultim refugiu, de un spațiu privat cât de mic, reprezentat în armată de valiza de lemn de la capătul patului metalic, hidos, ale cărui arcuri uzate de timp au perforat salteaua de paie-câlți și ne împung noaptea în coaste. Individualitatea se exprimă prin și în interiorul acestui spațiu de câteva zeci de mii centimetri cubi: fotografii de părinți și iubite lipite în interior, mâncarea de acasă, care își găsește aici ultimul refugiu. Plus revistele sexy, unghiera și bricheta, fierbătorul de cafea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Constantin „Scriitorul, de pildă, trebuie să se considere angajat față de realitățile politice și morale ale socialismului, să dea impuls unei forme estetice și unei atitudini. Să se considere angajat, totodată, față de conștiința cititorilor, deci să contribuie la revelarea propriei lor individualități politice și etice. Adevărata angajare, termen sinonim cu acela de militantism, este în același timp un fenomen de integrare (de adeziune, la ideologia socialistă) și unul de deschidere, adică de iradiere, de la individ către colectivitate.“ (Convorbiri literare, 30 ianuarie 1972
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
LĂZĂRESCU Cezar, dr. arh. „În prezent sunt în curs de renovare și construcție multe zone centrale din orașele noastre și prezența lucrărilor de artă monumentală capătă o importanță tot mai mare. Ele nu trebuie privite doar ca expresie a unei individualități creatoare, ci ca elemente firești și necesare în întregul proces de urbanizare, în conturarea zonelor reprezentative ale orașelor noastre.“ („Valorile simplității și ale optimismului colectiv“, Scînteia, 7 octombrie 1984) LILĂ Ion „I se închină munții, i se închină câmpiile, El
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
manifeste mai întâi ca o continuare a revoluțiilor dela Viena și Buda, ca să se transforme apoi într-o reacție față de decizia dietei ungare de a vota unirea Transilvaniei cu Ungaria, mai corect spus, încorporarea administrativă a Transilvaniei la Ungaria, lichidarea individualității ei politico-administrative. Simion Bărnuțiu a condamnat vehement această decizie, arătând că: «unirea Ungariei cu Transilvania nu-i nimic alta decât contopirea pe care o doresc ungurii de mult, ungurii vor, prin uniune să șteargă deocamdată privilegiile Ardealului, și împreună cu privilegiile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
copiilor și pune bazele personalității acestora în curs de formare, înzestrându-le și dezvoltându-le intelectul, îmbogățindu-le afectivitatea și modelându-le caracterul. Trăsăturile personalității copilului se construiesc în grupul stabil și divers, așa cum este clasa de elevi, care însumează individualități cu o varietate de dotări native supuse unor influențe colaterale ocazionale sau constante, în acel complex de înrâuriri reciproce pozitive sau negative. Fiecare copil oferă celorlalți membri ai grupului manifestări și comportamente proprii și preia de la ceilalți modalități de adresare
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
în acel complex de înrâuriri reciproce pozitive sau negative. Fiecare copil oferă celorlalți membri ai grupului manifestări și comportamente proprii și preia de la ceilalți modalități de adresare, de exprimare și atitudini. În acest context socio-uman amalgamat, cunoașterea până la detaliu a individualității fiecărui copil, a mediului de proveniență, a posibilelor înrâuriri obscure sau necontrolate se constituie într-un sprijin educativ de maximă importanță pentru educator. Codul deontologic al educatorului cere ca din momentul intrării pe poarta școlii acesta să se detașeze de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ciclului de învățământ în care lucrează, să-și proiecteze mental tipul de personalitate pe care dorește să-l realizeze din elevii săi, adică să-și reprezinte fizionomia caracterială a fiecărui învățăcel. Se știe că orice copil sau adolescent este o individualitate cu trăsături distincte, în plin proces de formare, care trebuie cunoscute și dezvoltate. Pentru aceasta este necesar ca dirigintele să fie cât mai mult timp împreună cu elevii în cele mai diferite activități: plimbări, jocuri, vizite la muzee, expoziții, vizionări de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Căci suntem doi oameni diferiți, adolescentul vioi de atunci și palidul bătrân de azi. Așa de diferiți, că dacă printr-un miracol oarecare, ieșind de sub autoritatea legilor naturei, ne-am găsi la un moment dat față în față, fiecare cu individualitatea sa proprie, ne-am privi tot așa de nedumeriți și ne-am părea, unul altuia, tot așa de stranii și de neînțeleși, ca și cum nimic comun n-ar exista între noi. Mi s-a întâmplat să verific această fantastică ipoteză într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
se afirme ca un centru cu destulă importanță, încă din secolul al XV-lea. Destul de târziu, firește, dacă țineam seama de faptul că dezvoltarea unui oraș cere o durată apreciabilă, multiseculară și că printre elementele care-i asigură de obicei individualitatea și fizionomia proprie vechimea e din cele mai importante. De altfel aspectul și caracterele de oraș nici nu le capătă decât mult mai târziu, la drept vorbind tocmai în secolul al XIX-lea, deși la epoca aceasta el fusese de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mai scumpe, precum chestia națională, cea externă și cea internă (chestia țărănească și cea evreiască); apoi o mai adevărată reprezentare prin introducerea reprezintărei minorităților, care va face cu neputință și tirania guvernanților și capriciile mulțimei, câteodată mai nedreaptă decât o individualitate; în ordinea economică, fără a fi agrarieni, o mai mare îngrădire a principalului nostru izvor de bogăție până acum, agricultura; în cea financiară, reforma impozitelor, iar în cea judiciară, a sistemului penal. În lupta pentru adevăr vom fi absolut imparțiali
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care-l cam rasolise în Asfalt tango. Filantropica este în același timp un divertisment popular, un film subversiv și un (paradoxal) manifest de autor, acela prin care demonstrezi că poți face cinema de calitate fără a-ți pierde publicul sau individualitatea. Deportări, debarcări etc. Train de vie (Trenul vieții) al lui Radu Mihăileanu este istoria peripețiilor unei comunități de evrei care decid să se deporteze cu trenul în Palestina dintr-o Europă de Est amenințată de nazism ; dincolo de meritele tehnice (un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]