22,982 matches
-
cadrul de reglementare pentru IA sunt: (1) Asigurarea faptului că sistemele de IA introduse pe piața Uniunii și utilizate sunt sigure și respectă legislația existentă privind drepturile fundamentale și valorile Uniunii; (2) Asigurarea securității juridice pentru a facilita investițiile și inovarea în domeniul IA; (3) Consolidarea guvernanței și asigurarea efectivă a respectării legislației existente privind drepturile fundamentale și a cerințelor de siguranță aplicabile sistemelor de IA; (4) Facilitarea dezvoltării unei piețe unice pentru sisteme de IA legale, sigure și de încredere
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
aplicații), (iv) lecțiile învățate în cei doi ani de implementare a planului inițial. Planul coordonat cu statele membre, împreună cu AI Act vor garanta siguranța și drepturile fundamentale ale persoanelor și organizațiilor, consolidând în același timp adoptarea IA, investițiile și inovarea în întreaga UE. *19) Conform Legii nr 163/2015 privind standardizarea națională, ASRO reprezintă România în standardizarea europeana și internațională. Strategia europeană privind IA și Planul coordonat clarifică faptul că încrederea este o condiție prealabilă pentru a asigura o abordare centrată
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
IA din 2021, care include și Planul coordonat actualizat privind IA. Împreună, cadrul de reglementare și Planul coordonat vor garanta siguranța și drepturile fundamentale ale oamenilor și întreprinderilor atunci când vine vorba de IA și vor consolida adoptarea, investițiile și inovarea în IA în întreaga UE. Regulamentul privind IA are ca scop minimizarea riscurilor specifice prezentate de sistemele IA printr-un set de norme complementare, proporționale și flexibile, care vin în completarea reglementărilor UE și naționale și care momentan nu acoperă
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
pentru IA la nivelul UE prin prevenirea fragmentării rezultate în cazul existenței unor cadre legislative în materie de IA diferite la nivelul fiecărui stat membru. AI Act face parte dintr-un ecosistem pentru IA în EU în care suportul pentru inovare este asigurat prin instrumente precum: (i) spațiile de date comune europene; (ii) facilitățile de testare și experimentare (TEFs); (iii) hub-urile europene de inovare digitală (EDIH); (iv) facilitarea evaluărilor de conformitate ale sistemelor IA cu risc ridicat și existența unor
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
membru. AI Act face parte dintr-un ecosistem pentru IA în EU în care suportul pentru inovare este asigurat prin instrumente precum: (i) spațiile de date comune europene; (ii) facilitățile de testare și experimentare (TEFs); (iii) hub-urile europene de inovare digitală (EDIH); (iv) facilitarea evaluărilor de conformitate ale sistemelor IA cu risc ridicat și existența unor standarde armonizate în acest sens; (v) utilizarea spațiilor de testare în materie de reglementare (regulatory sandboxes). *31) În 22.12.2021 AI Act a primit Avizul
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
securitate a aliaților; (2) accelerarea și integrarea adoptării IA în dezvoltarea și furnizarea capacităților, îmbunătățind interoperabilitatea în cadrul Alianței (sunt incluse propuneri pentru cazuri de utilizare a IA, noi structuri și programe); (3) protejarea și monitorizarea tehnologiilor de IA și inovarea din considerente ale politicii de securitate; (4) identificarea și protejarea împotriva amenințărilor din utilizarea rău intenționată a IA (pentru actori statali și nestatali). Strategia este guvernată de cele șase principii de utilizare responsabilă a tehnologiei bazate pe IA în domeniul
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
on Artificial Intelligence - OECD/LEGAL/0449). Aceasta reprezintă primul standard interguvernamental privind inteligența artificială, fiind adoptată de către Consiliul OCDE la nivel ministerial la 22 mai 2019, la propunerea Comitetului pentru politica privind economia digitală (CDEP). Prin acest standard, se urmărește stimularea inovării și a încrederii în inteligența artificială prin promovarea gestionării responsabile a inteligenței artificiale demne de încredere, asigurând în același timp respectarea drepturilor omului și a valorilor democratice. Recomandarea, adoptată și de către liderii G20, în iunie 2019, a fost revizuită
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
ce toți intermediarii online care își oferă serviciile pe piața unică vor trebui să respecte noile reguli, IMM-urile vor avea obligații proporționale cu capacitatea și dimensiunea lor, asigurându-se totodată că rămân responsabile. Concret, noile reguli sunt proporționale, încurajează inovarea, creșterea și competitivitatea și facilitează extinderea platformelor mai mici, a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate. Digital Markets Act (DM Act) stabilește un set de criterii obiective definite în mod restrâns pentru a califica o platformă online mare de tip
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
educația pentru nevoi speciale (de exemplu, recunoaștere vocală, asistență virtuală). Recomandările de conținut de către tehnologiile IA ridică riscuri legate de: protecția datelor, diversitate culturală, rezultate discriminatorii bazate pe date părtinitoare, reducerea diversității opiniilor. Tehnologiile IA devin un factor de inovare în redacțiile de știri prin interpretarea și filtrarea datelor sau chiar generare de știri (de exemplu, prognozele meteo, rezultate sportive) și sunt omniprezente în platformele de conținut audiovizual (contribuie la producția, distribuția, localizarea și filtrarea mass-media audiovizuale). Este menționată lipsa
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
apei și biodiversitate, implementarea economiei circulare; ... 2. transformare digitală și productivitate: se propune ca cel puțin 20% din planurile naționale să fie alocate reformelor de tranziție digitală, pentru îmbunătățirea conectivității, dezvoltarea competențelor digitale, dar și dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare în domenii cheie, precum IA, High- Performance Computing, securitate, calcul cuantic sau blockchain; ... 3. corectitudine: măsuri care să reducă rata de șomaj, să asigure acceptarea socială a tinerilor, accesul la educație, sănătate; totodată, se accentuează nevoia asigurării egalității de șansă
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
Planul Operațional Regional Nord-Vest 2021-2027 (POR Nord-Vest) reprezintă principalul instrument de finanțare din fonduri europene la nivelul regiunii Nord-Vest a României. Prioritățile stabilite prin plan sunt corelate cu directivele europene și obiectivele naționale, cele conexe domeniului IA fiind pe direcția inovării și digitalizarii, a orașelor smart și în domeniul educației. ... 7. Strategia pentru ocuparea forței de muncă Strategia pentru ocuparea forței de muncă 2021-2027 are o serie de obiective strategice sau specifice care pot fi corelate cu cele ale Strategiei pentru
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
prin SN-IA, aceste domenii fiind: 1. Formarea resursei umane, competențele digitale și competențe IA; ... 2. Infrastructura și managementul datelor; ... 3. Dezvoltarea de soluții de IA în centre de CDI și mediul de afaceri; ... 4. Transferul tehnologic, parteneriatele și centrele de inovare digitală; ... 5. Finanțarea domeniului IA; ... 6. Adoptarea soluțiilor IA în guvernare, sectorul public, companii și societate. ... Fiecare dintre aceste domenii a fost analizat pe baza unor indici sau indicatori de nivel macro, din surse primare, pentru a permite derularea cu
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
bază pentru articularea unei strategii naționale fundamentate. Așadar, definirea problemelor, oportunităților și direcțiilor de acțiune sunt rezultatul unui proces de analiză de date și consultare sistematică și continuă, pe parcursul a 18 luni, cu reprezentanții universităților, centrelor de cercetare - dezvoltare - inovare, administrației publice centrale și locale, precum și a companiilor cu verticală în IA. 4.1.1. Formarea resursei umane, competențele digitale și competențe IA Formarea resursei umane și abilitățile digitale ale acesteia sunt piloni esențiali ai adoptării și dezvoltării domeniului inteligenței artificiale
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
din fonduri publice și private Pentru a avea o viziune de ansamblu asupra cercetării în domeniul IA, trebuie mai întâi să analizăm starea finanțării cercetării și dezvoltării din România. Figura 4.3 prezintă evoluția procentului din PIB alocat cercetării, dezvoltării și inovării (CDI) din România și Uniunea Europeană, conform Eurostat. Deși procentul alocat CDI în România este constant în jurul valorii de 0,5% din PIB în ultimii 20 de ani, în valoare absolută finanțarea cercetării a crescut semnificativ ca urmare a creșterii
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
0.3 mld de lei au fost utilizați pentru cheltuieli de capital (investiții). Finanțarea activității CDI în anul 2020 a provenit din fonduri publice (32,9%) și finanțări private din cadrul întreprinderilor (52,8%). Figura 4.3. Procentul din PIB alocat cercetării, dezvoltării și inovării în România și Uniunea Europeană Sursa: Eurostat (+) Număr de cercetători în domeniul IA și echilibrul de gen Numărul de cercetători raportați de INS în 2020 se ridica la 45.304, din care 21.216 sunt femei. Cea mai mare pondere a cercetătorilor
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
influenți cercetători români, conform Google Scholar, se numără: viziunea computerizată și prelucrarea de imagini, data mining, robotica, prelucrarea limbajului natural, aplicații medicale, aplicații distribuite, sisteme multi-agent și Internet of things (IoT). (-) Număr scăzut de întreprinderi inovatoare În ceea ce privește inovarea în mediul de afaceri, dintr-un total de 28.776 de întreprinderi cu peste 9 salariați ce activează în domeniile industrie și servicii, doar 14,6% sunt angajate în activități de inovare (4.198) conform INS pentru perioada 20162018, cea mai mare pondere
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
IoT). (-) Număr scăzut de întreprinderi inovatoare În ceea ce privește inovarea în mediul de afaceri, dintr-un total de 28.776 de întreprinderi cu peste 9 salariați ce activează în domeniile industrie și servicii, doar 14,6% sunt angajate în activități de inovare (4.198) conform INS pentru perioada 20162018, cea mai mare pondere dintre acestea fiind întreprinderi mici (3.022), iar domeniile de activitate principale sunt în industria prelucrătoare (2.176 de întreprinderi) și cea de servicii (1.900 de întreprinderi). 1.836 dintre aceste întreprinderi inovatoare
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
1.007 au inovație de produs și procese de afaceri. European Innovation Scoreboard (EIS) oferă o analiză comparativă a performanței inovației în țările UE, alte țări europene și vecinii regionali. Evaluează punctele forte și punctele slabe relative ale sistemelor naționale de inovare și ajută țările să identifice domeniile pe care trebuie să le abordeze. Ediția din 2022 a EIS arată că performanța în inovare a Europei continuă să se îmbunătățească în întreaga UE. În medie, performanța inovației a crescut cu 12,5% din
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
UE, alte țări europene și vecinii regionali. Evaluează punctele forte și punctele slabe relative ale sistemelor naționale de inovare și ajută țările să identifice domeniile pe care trebuie să le abordeze. Ediția din 2022 a EIS arată că performanța în inovare a Europei continuă să se îmbunătățească în întreaga UE. În medie, performanța inovației a crescut cu 12,5% din 2014. Există o convergență continuă în cadrul UE, țările cu performanțe mai slabe crescând mai rapid decât cele cu performanțe mai mari
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
se îmbunătățească în întreaga UE. În medie, performanța inovației a crescut cu 12,5% din 2014. Există o convergență continuă în cadrul UE, țările cu performanțe mai slabe crescând mai rapid decât cele cu performanțe mai mari, reducând astfel decalajul de inovare dintre ele. În acest clasament, România se regăsește în categoria Inovator emergent. De-a lungul timpului, performanța față de UE a rămas aceeași. Punctele forte ale României sunt în Impactul vânzărilor, Digitalizarea și Durabilitatea mediului. Primii 3 indicatori includ Exporturile de
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de IA, după cum poate fi extras și din raportul Techcelerator, ce indexează cele mai promițătoare start-up-uri românești din acest domeniu, cele mai multe activând în zona de fintech, sănătate și securitate cibernetică. (-) Brevete Un indicator suplimentar al inovării se referă și la cererile de brevet depuse la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). Conform INS, în 2020 au fost depuse 817 cereri de către solicitanți români, din care 259 de cereri au provenit de la institutele
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
roboți, linii tehnologice automatizate etc.), dar și pentru companiile mici și medii care investesc fonduri în resursa umană pentru cunoștințe de bază în domeniul utilizării programelor informatice specializate dar și a celor generale. ... 4.1.4. Transferul tehnologic, parteneriatele și centrele de inovare digitală Trecerea de la cercetarea în domeniul IA către produse și aplicații inovatoare în acest domeniu poate fi făcută în mare măsură prin intermediul parteneriatelor public-privat și a transferului tehnologic în mod individual sau într-un cadru organizat - cu asistența
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
de la cercetarea în domeniul IA către produse și aplicații inovatoare în acest domeniu poate fi făcută în mare măsură prin intermediul parteneriatelor public-privat și a transferului tehnologic în mod individual sau într-un cadru organizat - cu asistența centrelor de inovare (en. Digital Innovation Hubs - DIHs). (-) Număr redus de colaborări naționale și internaționale Conform INS, 30,2% din totalul întreprinderilor inovatoare au fost angajate în acorduri de cooperare pentru inovare. Ponderea cea mai mare din aceste colaborări a vizat acorduri cu clienți
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
în mod individual sau într-un cadru organizat - cu asistența centrelor de inovare (en. Digital Innovation Hubs - DIHs). (-) Număr redus de colaborări naționale și internaționale Conform INS, 30,2% din totalul întreprinderilor inovatoare au fost angajate în acorduri de cooperare pentru inovare. Ponderea cea mai mare din aceste colaborări a vizat acorduri cu clienți sau cumpărători din sectorul privat. Doar 5,1% din totalul acordurilor au fost realizate cu universități sau alte instituții de învățământ superior, administrație publică sau instituții de cercetare publice
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
realizate cu universități sau alte instituții de învățământ superior, administrație publică sau instituții de cercetare publice. (+) DIH-uri naționale și EDIH-uri pentru tehnologii IA Instrumentul Digital Innovation Hubs este un catalog online ce conține informații complete despre centrele de inovare digitală din Europa. Scopul final al instrumentului este de a ajuta companiile să obțină acces la competențele necesare pentru a-și digitaliza produsele și serviciile. Catalogul furnizează DIH-urilor o platformă de conectare între ele, precum și cu alte organizații
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]