4,097 matches
-
parte dintre tulburările de vorbire sunt determinate de un anumit deficit intelectual, dar și ele pot influența într-o oarecare măsură dezvoltarea intelectuală. Unele tulburări produc tulburări în sfera intelectuală, altele în sfera personalității, sau pot numai simula tulburări ale intelectului. Toate tulburările produc (într-o măsură mai mare sau mai mică) modificări psihice și de comportament și greutăți în procesul de integrare și adaptare școlară. 17 CAPITOLUL ÎI FORMAREA ȘI EXERSAREA DEPRINDERILOR LEXICO-GRAFICE ÎI.1. DEMERS DIDACTICO-TERAPEUTIC SPECIFIC PERIOADEI PREABECEDARE
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
conversația, jocul-exercițiu. • Material didactic: casete audio, casetofon, jucării, imagini/jetoane Bibliografie: Păunescu, C., 1997 „Terapia educațională integrată”, Ed. Pro Humanitate; Botezatu, V. , Raus, G., 2005 „Ghid metodic aspecte privind procesul educațional-terapeutic pentru elevi cu cerințe speciale de învățare (deficiență de intelect) clasele I-IV”, Ed. Pim, Iași 78 DESF|{URÂREA LEC}IEI Secvențele lecției Conținutul instructiv-educativ Startegia didactica Evaluare I. Moment organizatoric Asigurarea climatului psihopedagogic: pregătirea materialului didactic, dispunerea mobilierului. ÎI. Verificarea cunoștințelor anterioare Captarea atenției: Copiii vor audia cântecelul „Graiul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
senzorio motor, dramatizarea • Material didactic: imagini cu animale, poveste Bibliografie: Păunescu, C. (coautor), 1997 „Terapia educațională integrată”, Ed. Pro Humanitate; Botezatu,V., Raus,G., 2003 „Ghid metodic aspecte privind procesul educațional-terapeutic pentru elevi cu cerințe speciale de învățare (deficiență de intelect) clasele I-IV”, Ed. Pim, Iași; Iolanda Mitrofan (coord.), 2001 „Psihopatologia, psihoterapia și consilierea copilului”, Ed. SPER, Bucureși. 80 Secvențele lecției Conținutul instructiv-educativ Strategia didactica Evaluare I. Moment organizatoric Asigurarea climatului psihopedagogic necesar desfășurării în bune condiții a lecției: pregătirea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
LOGI ÎI și jetoane diferite după culoare, forma, mărime, imagini reprezentând diverse obiecte, jucării. Durată activității: 20 min. Bibliografie: ¾ Botezatu, V., Raus, G., 2003 „Ghid metodic. Aspecte privind procesul educațional terapeutic pentru elevi cu cerințe speciale de învățare (deficiență de intelect) clasele IIV”, Ed. Pim, Iași; ¾ Mușu, I. , Taflan, A., 1997 „Terapia educațională integrată”, Ed. ProHumanitate, București; ¾ Neamțu, C., Gherguț, A., 2000 „Psihopedagogie Specială”, Editura Polirom, Iași. 84 D E SF A ȘU R A R E A A C Ț
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pentru educare”, Ed. Aramis, București; 5. Bârzea C., 1995 „Artă și știința educației”, Ed. Didactica și Pedagogica, București; 6. Botezatu V., Raus G., 2003 „Ghid metodic aspecte privind procesul educațional terapeutic pentru elevi cu cerințe speciale de învățare (deficiență de intelect) clasele IIV”, Ed. Pim, Iași; 7. Cosmovici A., Iacob L., 1997 „Psihologie școlară”, Ed. Polirom, Iași; 8. Cozma Ț., 1988 „Școală și educațiile paralele”, Ed. Universității „Al.I. Cuza”, Iași; 9. Cozma Ț., Gherghuț A., 2000 „Introducere în problematică educației
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cartea domniei-sale, un studiu de referință în domeniul psihopedagogiei speciale existente în România. Același autor contribuie, am zice exhaustiv, la clasificarea tipurilor de deficiențe, pe care le vom trece și noi, succint, în evidență în paginile următoare: Deficiența mintală/de intelect, deși este una dintre disfuncțiile psihice majore, nu este, încă, definită precis, deoarece implică , afirmă A. Gherguț (1, p. 108), explicând că prin această afecțiune se înțelege , caracterizată prin . în unele cercuri de specialitate se face distincția netă între deficiența
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
implică , afirmă A. Gherguț (1, p. 108), explicând că prin această afecțiune se înțelege , caracterizată prin . în unele cercuri de specialitate se face distincția netă între deficiența mintală (văzută ca mod anormal de organizare și funcționare mintală) și deficiența de intelect (termen introdus de C. Păunescu, desemnând incapacitatea individului de a face față unor sarcini incluse în actul de învățare, ca urmare a inadaptării acestor sarcini la specificul și potențialul real al copilului). Majoritatea anumitor termeni utilizați în sinonimie cu deficiența
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în funcție de o serie de criterii: După valoarea coeficientului de inteligență: deficiența mintală profundă sau gravă - IQ= 020; deficiența mintală severă sau mijlocie - IQ= 2035/40; deficiența mintală moderată IQ= 35/40 50/55; deficiența mintală ușoară IQ= 50/55 75; intelect de limită sau liminar - IQ= 75-85. După criteriul codificării medicale a deficiențelor mintale: a) codificarea OMS (Organizația Mondială a Sănătății): IQ= 50-70 - întârziere mintală ușoară, debilitate mintală; IQ= 35-49 - întârziere mintală medie; IQ= 20-34 - întârziere mintală gravă; IQ sub 20
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
moderată (IQ= 36 50 BinetStanford și IQ= 40-54 Wechsler); întârziere mintală severă (IQ= 20-35 BinetStanford și IQ= 25-39 Wechsler); întârziere mintală profundă (IQ sub 19 BinetStanford și IQ sub 24 Wechsler); e) codificare clinică după V. Predescu (utilizează terminologie psihiatrică): intelect de limită; oligofrenie gradul I (deficiență mintală ușoară); oligofrenie gradul II (deficiență mintală medie); oligofrenie gradul III (deficiență mintală gravă). După criteriul mixt medico-educațional-social se identifică: a) codificare după OMS și J. Lang: deficienți mintali educabili (IQ= 55-70, VM= 10
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Kirk și G.O. Johnson: copil lent la învățătură (slow learner) IQ= 70/75-90; deficient mintal educabil IQ= 50-75; deficient mintal antrenabil IQ= 30-50; copil total dependent (totally dependent child, TDC) IQ= 0 25/30; c) codificarea clinico-psihometrică după OMS: intelect de limită IQ= 68-85; deficiență mintală ușoară (moroni) - IQ= 52-67, nivel mintal 9,5 ani, vârsta socială aprox. 9 ani; deficiență mintală moderată - IQ= 36-51; deficiență mintală severă - IQ= 21-35, nivel mintal 3 ani, vârsta socială 3,5-9,5 ani
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
retinopatia diabetică. Deficiențele fizice și/sau neuro-motorii și tulburările psihomotorii Denumite, adesea, și deficiențe locomotorii în literatură, deficiențele fizice și/sau neuro motorii relevă afectarea componentelor motrice ale persoanei, asociate sau nu cu alte tipuri de deficiențe (mintale sau de intelect). Ele se clasifică astfel, după următoarele criterii (1, pp. 163 167): I. Raportarea la factorii etiologici: 1. Tulburări genetice și congenitale, cum ar fi: a) sindromul Langdon-Down, caracterizat prin hipotonie generalizată, mongolism, în asociere cu deficiențe de intelect; b) malformații
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sau de intelect). Ele se clasifică astfel, după următoarele criterii (1, pp. 163 167): I. Raportarea la factorii etiologici: 1. Tulburări genetice și congenitale, cum ar fi: a) sindromul Langdon-Down, caracterizat prin hipotonie generalizată, mongolism, în asociere cu deficiențe de intelect; b) malformații ale aparatului locomotor și ale membrelor superioare; c) diformitatea Sprengel (umărul ridicat congenital); d) toracele „în pâlnie” (pectus excavatum), cu efecte asupra respirației și inimii; e) luxația congenitală de șold. 2. Tulburări ale procesului de creștere - cele mai
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
tabloul psihopedagogic al fiecărei deficiențe, pentru a putea vedea în ce măsură e posibilă stimularea creativității copilului cu dizabilități prin procesul de instrucție și educație. Tot lucrarea lui Alois Gherguț (1, passim) ne va ghida prin conținutul acestui subcapitol. Deficiențele mintale/de intelect Profilul psihopedagogic al deficientului mintal nu poate fi prezentat decât în relație cu tabloul clinic, deoarece enumerarea acestor trăsături ne permite o mai bună înțelegere a limitărilor în dezvoltare și educare specifice copilului dizabil. Elementele definitorii tabloului clinic sunt (le
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
teama de a vorbi, rigiditate, izolare, etc.; apariția de contradicții în rezolvarea problemelor și în studierea modalităților de acțiune mintală și practică, contradicții care, dacă devin cronice, influențează negativ caracterul și dezvoltarea normală a proceselor psihice; asociate cu deficiențele de intelect, tulburările de limbaj pot determina accentuarea tulburărilor psihice și de comportament datorită deficitului funcțiilor de cunoaștere și exprimare, a imaturității afective, a creșterii sugestibilității, impulsivității și rigidității psihomotorii; Dacă apar pe fondul altor deficiențe (senzoriale sau fizice), tulburările de limbaj
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
inefabilul cuprins în nucleul central al creativității. Așa cum am observat, deja, punând în relație clasificarea tipurilor de deficiențe cu o trecere în revistă a trăsăturilor ce constituie tabloul psihopedagogic al respectivelor tulburări, creativitatea nu se asociază cu dizabilitățile mentale/de intelect, dar despre ea se poate discuta în relație cu acei copii care prezintă alte tipuri de limitări, de ordin organic/fizic; creativitatea artistică, însă, care nu reclamă, neaparat, aportul inteligenței, se poate manifesta, sub diverse fațete, și la copiii dizabili
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
datorită credinței noastre în faptul că și supradotații sunt un tip de dizabili, fie și numai datorită situării lor într una dintre extremele curbei „normale” de distribuție a lui Gauss. Chiar dacă, aparent, simțul comun ne îndeamnă să relaționăm creativitatea de intelect și nu de conceptul de „dizabilitate”, nu putem să nu gândim că tocmai raportul aptitudine/talent/geniu - coeficient de inteligență a condus la studierea, în principal, a creativității bazate pe gândire și, reciproc, la acordarea unei minime importanțe studierii creativității
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cît și la femei între 40 și 60 de ani. Bolnavul prezintă următoarele simptome: indiferență, somnolenta, lentoare, greutate în vorbire, gât scurt, torace globulos, forța musculară scăzută, reflexe încetinite, creștere în greutate, infantilism genital, tulburări psihice, de memorie și scăderea intelectului.Bolnavul beneficiază de consultație și tratament dacă merge la un cabinet endocrinologic. Bolile Suprarenalelor Hipersecreția de cortizon produce sindromul Cushing. Boală constă în: alterarea echilibrului hidric; astenie musculară; alterarea imaginii corporale în legătură cu modificările fizice și comportamentale, osteoporoza, scadera stimei de
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
confortului fizic și sufletesc. Ea generează trăirea plăcerii. Năzuința spre fericire motivează practicarea placerilor controlate de rațiune. În viață se acționează pentru sporirea plăcerii și eliminarea durerii și suferinței. Stările de încântare, entuziasm și extaz sunt dovada spiritualizării simțurilor și intelectului. -funcția catharsis a artei: opera de artă poate declanșa emoții, trăiri zguduitoare, poate avea efect de catharsis individualizat, colectiv și în masă (efectele spectacolelor de muzică, teatru, filma, poate contribui la eliberarea stărilor de tensiune, a frustrărilor, la exteriorizarea stărilor
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
care au loc ulterior). De aceea este și supranumita metodă evaluării amânate, sau filozofia marelui DA, întrucât, pe moment, este reținută orice idee, se acceptă totul, nu se respinge nimic. „Schiller arată că în cazul spiritului creator se pare ca intelectul și-a retras paznicii de la poarta și ideile mișuna talmeșbalmeș și numai după aceea ea le revizuiește și inspectează multitudinea”(Al. Roșca, 1981, p.170). Metodă se bazează pe un resort psihic elementar: mecanismul deblocării capacității creative prin abrogarea, pentru
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
socio-economică modestă a familiilor; nesupravegherea copilului care are un anturaj care îl influențează negativ etc.), de posibilitățile copilului (copilul nu este suficient de dezvoltat din punct de vedere psihic pentru a înțelege conținuturile educative predate; prezintă un retard în dezvoltarea intelectului; nu este motivat suficient, atitudine negativă față de actul educativ-instructiv etc.) și de sistemul școlar (distanța mare față de școală; conținuturi grele, programe și orare școlare supraîncărcate; metode de predare neadaptate la capacitățile de ințelegere a copilului etc.). În linii mari, profilul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
originară a elementului său, ura și dușmănia, care trebuie considerate un instinct natural orb, jocul probabilităților și al hazardului, care fac din război o activitate liberă a sufletului, și din natura subordonată a unui instrument politic, prin care revine purului intelect. În viziunea sa, prima dintre aceste trei laturi interesează în mod deosebit poporul, a doua pe înaltul comandant și armata sa, iar a treia privește mai curând guvernul. Asociind această triadă cu poporul, armata și guvernul, Clausewitz, de o manieră
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
Renașterii italiene și cu intenția de a reconcilia învățătura umanistă cu credința religioasă. Ca artist sursa de inspirație a lui Leonardo a fost nu doar învățătura creștină ci și filosofia clasică, deoarece el credea în capacitatea ochiului uman și a intelectului de a dezlega nu numai secretele artei, ci și pe cele ale universului. În acest sens, demonstrația lui Leonardo privind puterea percepției și a rațiunii umane este printre cele mai mari calități ale sale și 24 Cf. s. zuffi, Presentazione
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Prefață Ordonată și minuțioasă, fără a fi ostentativă, autoarea lucrării « Creația pianistică a lui Claude Debussy, între concept și interpretare » dezvoltă o multitudine de trasee intelectule, culturale în lucrarea sa profund motivată ca demers al cercetării aplicative. Astfel, dintr-un bun început, Prolegomenele imaginează un mozaic de aspecte contextuale capabile să justifice mediul cultural european în care se va fi integrat Debussy și - totdată, să argumenteze
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Renașterii italiene și cu intenția de a reconcilia învățătura umanistă cu credința religioasă. Ca artist sursa de inspirație a lui Leonardo a fost nu doar învățătura creștină ci și filosofia clasică, deoarece el credea în capacitatea ochiului uman și a intelectului de a dezlega nu numai secretele artei, ci și pe cele ale universului. În acest sens, demonstrația lui Leonardo privind puterea percepției și a rațiunii umane este printre cele mai mari calități ale sale și 24 Cf. s. zuffi, Presentazione
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în exteriorul propriului corp. Această teorie exprimă idealul și scopul scientologilor. Considerând că omul nu folosește decât 10% din capacitatea sa intelectuală, ei își propun să-l instruiască spre a-l ajuta să devină perfect prin folosirea întregii capacități a intelectului. Cadrul adecvat devine „Biserica Științei Americane”, înființată în 1954 și numită ulterior „Biserica Scientologică”, al cărei simbol este o cruce cu opt raze, semnificând cele opt căi ale învățăturii. Pentru inițierea în taina omului „perfect”, scientologia publică variate cărți care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]