6,119 matches
-
Strategii suplimentare Comunicați interlocutorului orice diferență culturală de comunicare despre care aveți impresia că ar putea împiedica desfășurarea eficientă a interacțiunii. Dacă apar neînțelegeri, reformulați enunțul, nu îl repetați. Clarificați cu interlocutorul intențiile din spatele enunțurilor dumneavoastră, având în vedere că interlocutorul s-ar putea să nu împărtășească aceeași viziune asupra realității sau același mod de a comunica un conținut. Să vă așteptați la faptul că interlocutorul ar putea formula ideile altfel decât dumneavoastră. Folosiți elemente de umplutură (ăăăă, adicăăă, vreau să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
enunțul, nu îl repetați. Clarificați cu interlocutorul intențiile din spatele enunțurilor dumneavoastră, având în vedere că interlocutorul s-ar putea să nu împărtășească aceeași viziune asupra realității sau același mod de a comunica un conținut. Să vă așteptați la faptul că interlocutorul ar putea formula ideile altfel decât dumneavoastră. Folosiți elemente de umplutură (ăăăă, adicăăă, vreau să spuunn, așaaa...) pentru a evita pauzele lungi atunci când nu ați terminat tot ce aveați de spus. Atenuați enunțurile cu efecte negative asupra interlocutorului. Nu segmentați
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
faptul că interlocutorul ar putea formula ideile altfel decât dumneavoastră. Folosiți elemente de umplutură (ăăăă, adicăăă, vreau să spuunn, așaaa...) pentru a evita pauzele lungi atunci când nu ați terminat tot ce aveați de spus. Atenuați enunțurile cu efecte negative asupra interlocutorului. Nu segmentați unitățile de conținut. Repetați ideile importante sau dificile, asigurați-vă că mesajul a fost corect înțeles de interlocutor. Semnalați interlocutorului în mod explicit atunci când urmează o parte importantă sau dificilă a mesajului dumneavoastră (Fiți atent acum, E foarte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pentru a evita pauzele lungi atunci când nu ați terminat tot ce aveați de spus. Atenuați enunțurile cu efecte negative asupra interlocutorului. Nu segmentați unitățile de conținut. Repetați ideile importante sau dificile, asigurați-vă că mesajul a fost corect înțeles de interlocutor. Semnalați interlocutorului în mod explicit atunci când urmează o parte importantă sau dificilă a mesajului dumneavoastră (Fiți atent acum, E foarte important să înțelegeți ce spun în continuare, Și acum ideea centrală a mesajului meu etc.). Formulați enunțuri simple și corecte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
evita pauzele lungi atunci când nu ați terminat tot ce aveați de spus. Atenuați enunțurile cu efecte negative asupra interlocutorului. Nu segmentați unitățile de conținut. Repetați ideile importante sau dificile, asigurați-vă că mesajul a fost corect înțeles de interlocutor. Semnalați interlocutorului în mod explicit atunci când urmează o parte importantă sau dificilă a mesajului dumneavoastră (Fiți atent acum, E foarte important să înțelegeți ce spun în continuare, Și acum ideea centrală a mesajului meu etc.). Formulați enunțuri simple și corecte, fără balast
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a diferențelor dintre culturi. În cazul particular al comunicării interculturale, abilitatea de negociere a identității este parte a competenței de comunicare interculturală. Negocierea identității în întâlnirile interculturale cunoaște trei faze ciclice: a) „încercare și eroare” (engl. trial and error), când interlocutorii se studiază reciproc pentru a observa diferențele, dar mai ales asemănările pe care își pot fundamenta comunicarea; b) construirea identității relaționale, când interlocutorii proveniți din culturi diferite ajung la o bază mutual acceptabilă pentru dezvoltarea relației, deși identitățile culturale ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
identității în întâlnirile interculturale cunoaște trei faze ciclice: a) „încercare și eroare” (engl. trial and error), când interlocutorii se studiază reciproc pentru a observa diferențele, dar mai ales asemănările pe care își pot fundamenta comunicarea; b) construirea identității relaționale, când interlocutorii proveniți din culturi diferite ajung la o bază mutual acceptabilă pentru dezvoltarea relației, deși identitățile culturale ale interactanților sunt divergente; c) renegocierea identităților culturale pe baza identității relaționale emergente (Cupach și Imahori, apud Gudykunst, 2003, pp. 175-178). Ting-Toomey (1993) elaborează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de comunicare este mai mare; (3) cu cât diferența dintre identitățile culturale este mai mare, cu atât gradul de interculturalitate al contactului este mai mare; (4) cu cât există o potrivire mai mare între particularitățile identității culturale atribuite de vorbitor interlocutorului și particularitățile asumate de interlocutorul însuși, cu atât gradul de competență interculturală este mai mare; (5) referințele lingvistice la identitatea culturală prezintă variație sistematică și convergentă cu factorii sociocontextuali precum participanții la interacțiune, episodul interacțional, temă etc. Teorema sintetizează: cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
3) cu cât diferența dintre identitățile culturale este mai mare, cu atât gradul de interculturalitate al contactului este mai mare; (4) cu cât există o potrivire mai mare între particularitățile identității culturale atribuite de vorbitor interlocutorului și particularitățile asumate de interlocutorul însuși, cu atât gradul de competență interculturală este mai mare; (5) referințele lingvistice la identitatea culturală prezintă variație sistematică și convergentă cu factorii sociocontextuali precum participanții la interacțiune, episodul interacțional, temă etc. Teorema sintetizează: cu cât identitățile culturale sunt asumate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
jos: 5. Analizați interacțiunea verbală din următorul interviu de angajare, care a avut loc între un angajator occidental și un aplicant dintr-o cultură orientală. 6. Secvențele marcate în textele următoare sunt semnale de recepție (back-channels), adică secvențe prin care interlocutorul îi semnalează vorbitorului curent că îl ascultă cu atenție, că este interesat de ceea ce spune, că înțelege ceea ce spune; dând aceste semnale, interlocutorul nu-l întrerupe pe vorbitorul curent, ci îl lasă/încurajează să continue. Explicați neînțelegerea apărută în comunicare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cultură orientală. 6. Secvențele marcate în textele următoare sunt semnale de recepție (back-channels), adică secvențe prin care interlocutorul îi semnalează vorbitorului curent că îl ascultă cu atenție, că este interesat de ceea ce spune, că înțelege ceea ce spune; dând aceste semnale, interlocutorul nu-l întrerupe pe vorbitorul curent, ci îl lasă/încurajează să continue. Explicați neînțelegerea apărută în comunicare din cauza diferențelor culturale privind modul de a oferi interlocutorului semnale de recepție (back-channels). 7. Dialogurile care urmează (traduse și adaptate după HYPERLINK "http
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
atenție, că este interesat de ceea ce spune, că înțelege ceea ce spune; dând aceste semnale, interlocutorul nu-l întrerupe pe vorbitorul curent, ci îl lasă/încurajează să continue. Explicați neînțelegerea apărută în comunicare din cauza diferențelor culturale privind modul de a oferi interlocutorului semnale de recepție (back-channels). 7. Dialogurile care urmează (traduse și adaptate după HYPERLINK "http://oregonstate.edu/instruct/comm440-540/culture.htm" http://oregonstate.edu/instruct/comm440-540/culture.htm) reflectă, fiecare, diferențe de comunicare corelate cu câte o dimensiune de variație culturală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comm440-540/culture.htm" http://oregonstate.edu/instruct/comm440-540/culture.htm) reflectă, fiecare, diferențe de comunicare corelate cu câte o dimensiune de variație culturală. Explicați felul în care se corelează această dimensiune cu stilul cultural de comunicare, realizând o comparație între interlocutori. a) Distanța față de putere b) Individualism - colectivism c) Masculinitate - feminitate d) Evitarea incertitudinii 8. Realizați un eseu cu titlul „Rolul limbii în situațiile de comunicare interculturală”. 9. Povestiți o situație în care ați resimțit șocul cultural. Prezentați gândurile și sentimentele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
esența), autoironia (se denigrează cu intenția de a-și minimaliza defectul), „hazul de necaz” (râde când ar fi de plâns). În toate ipostazele sale, râsul are funcția de a întări sentimentul de grup, de a stabili relații agreabile, detensionate între interlocutori. 2.6. Compromisul și nuanța Când totuși trebuie să aleagă, românul preferă soluția de mijloc, de compromis. Calea de mijloc e cea mai bună. Conflictele le rezolvă prin „înțelegeri” („o împăcare dreaptă e totdeauna mai bună ca o judecată strâmbă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
relație ca „ex”, ci reflectă doar o transformare în timp) , copilul din prima căsătorie, mamă de-a doua. Apelative desemantizate ca „frate”, „soro”, „taică”, „maică”, „uncheașule”, „mătușică”, folosite de persoane străine de familie, exprimă includerea spontană a vorbitorului în grupul interlocutorului, ca modalitate de exprimare a apropierii emoționale. Importanța familiei în comunitatea rurală este exprimată în metafora morții ca nuntă; îmbrăcarea în rochie de mireasă a tinerei fete moarte înainte de căsătorie exprimă nevoia împlinirii familiei. Frăția. Rudenia de sânge sau rudenia
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
băgăm în vorbă”), intriga („a duce vorba de colo colo”,” a face vorbe”, „a scoate vorbe”, „a umple satul cu vorbe”). Rezultă din enumerarea acestor forme preferate un model monologic de comunicare, în care vorbitorul tinde să monopolizeze cuvântul, pretinzând interlocutorului să îl asculte; această formă de interacțiune verbală apare și în interacțiunea didactică, în ședințele de la locul de muncă, la medic etc. Monologul are de obicei un caracter slab structurat (cu reveniri, paranteze, repetiții, treceri de la o idee la alta
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mediate (dialogul „ochi în ochi” îl percepem mai eficient decât convorbirea telefonică). Comunicarea este centrată pe vorbitor - important este ca acesta să spună ce are de spus, în forma în care o dorește, iar problema înțelegerii cade exclusiv în sarcina interlocutorului („Înțelegi ce vrei...”, „Dacă înțelege bine, dacă nu, iară bine, eu i-am spus ce aveam de spus...”). Până după 1990 școala nu a promovat programe speciale de deprindere a tehnicilor de redactare și de discurs public, abilitățile de scriere
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
repetițiile, revenirile, anticipările rup coerența internă a textului. Gradul de focalizare a informației este scăzut: temele se tratează superficial, în termeni vagi, se fac afirmații generale fără a fi detaliate, se presupune existența unei cantități mari de informație împărtășite cu interlocutorul; nu există de obicei o idee centrală formulată explicit, ci mai multe idei neierarhizate, juxtapuse, aflate pe același plan, sau o idee vagă, pe care interlocutorul trebuie să o deducă din context. Uneori intenția comunicativă a interlocutorului este imprecisă, iar
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fără a fi detaliate, se presupune existența unei cantități mari de informație împărtășite cu interlocutorul; nu există de obicei o idee centrală formulată explicit, ci mai multe idei neierarhizate, juxtapuse, aflate pe același plan, sau o idee vagă, pe care interlocutorul trebuie să o deducă din context. Uneori intenția comunicativă a interlocutorului este imprecisă, iar scopul - nedeterminat. Narativizarea este o formă de punere în scenă în care vorbitorul își asumă rolul de regizor; când povestește, românul insistă asupra cronologiei evenimentelor, a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
informație împărtășite cu interlocutorul; nu există de obicei o idee centrală formulată explicit, ci mai multe idei neierarhizate, juxtapuse, aflate pe același plan, sau o idee vagă, pe care interlocutorul trebuie să o deducă din context. Uneori intenția comunicativă a interlocutorului este imprecisă, iar scopul - nedeterminat. Narativizarea este o formă de punere în scenă în care vorbitorul își asumă rolul de regizor; când povestește, românul insistă asupra cronologiei evenimentelor, a detaliilor picante sau cu semnificație afectivă, introduce pasaje în vorbirea directă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
insistă asupra cronologiei evenimentelor, a detaliilor picante sau cu semnificație afectivă, introduce pasaje în vorbirea directă (și el zice, și eu zic, și el zice, și eu zic...); obiectivitatea este un element secundar, contează punerea în scenă, vizualizarea episoadelor de către interlocutor, precum și transmiterea aprecierilor și emoțiilor personale. Românul nu relatează sec fapte, ci „mai pune de la el”, „le înflorește”, „exagerează”, „spune numai ce-i convine”, „povestește din doi în doi”. Componenta persuasivă a comunicării nu se află în text, ci în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aprecierilor și emoțiilor personale. Românul nu relatează sec fapte, ci „mai pune de la el”, „le înflorește”, „exagerează”, „spune numai ce-i convine”, „povestește din doi în doi”. Componenta persuasivă a comunicării nu se află în text, ci în relația dintre interlocutori: șeful își convinge subalternul în virtutea poziției ierarhice, cuvântul specialistului/profesorului/celui mai bătrân e luat „de bun”, fără reflecție critică, părinții își conving adeseori copiii prin autoritarism. Există, în fapt, reguli nescrise pentru cine pe/de cine „ascultă” (adică face
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de imitarea originalului; în secolul al XIX-lea învățătura era privilegiul elitelor, în timp ce pentru oamenii simpli, a merge la școală era o aspirație și un titlu de glorie. Și astăzi educația este un factor care imprimă caracter ierarhic relațiilor dintre interlocutori („Sunt de 30 de ani profesor!”; „A făcut școala la Paris!”; „E om cu carte multă...”), dar și sursă de superioritate morală: românii se mândresc cu cultura lor, iar în vorbirea intelectualilor incult are o conotație negativă. Uneori se face
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
opoziția, justificată istoric, om citit, cultivat, deștept/țăran, incult, prost. Dată fiind esența orală a culturii române, în construirea și decodarea semnificației un rol important îi revine contextului. Semnificația se află în context, nu în text. Deseori, pentru interpretarea semnificației interlocutorii detaliază elementele contextului în care s-a produs comunicarea: „și ce a mai spus?”, „și era nervos?”, „cum a spus, exact?”, „tu ce i-ai răspuns?”, „dar nu a întrebat de ce?”. Prin acest mod de a iscodi - aparentă curiozitate -, interlocutorul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interlocutorii detaliază elementele contextului în care s-a produs comunicarea: „și ce a mai spus?”, „și era nervos?”, „cum a spus, exact?”, „tu ce i-ai răspuns?”, „dar nu a întrebat de ce?”. Prin acest mod de a iscodi - aparentă curiozitate -, interlocutorul caută să afle cât mai multe detalii care să-i permită să contextualizeze și să interpreteze mesajul cât mai corect. Elementele nonverbale joacă un rol important, iar intuiția îi ajută pe români să înțeleagă foarte bine semnificațiile transmise implicit. Cuvântul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]