4,210 matches
-
desfășoară, ci era realizat de șefi de trib sau preoți în numele colectivității pe care o reprezentau și în fruntea căreia se aflau. Schimbul interpersonal presupune existența unei noi dimensiuni a conștiinței umane și anume individualismul. Între schimbul autistic și cel interpersonal nu au existat alte forme de schimb. Omul, societatea umană, își vor urma destinul "... dinainte hotărât de către dumnezeire"211, așa cum frumos se exprimă Mises. 5. Apariția cooperării sociale. Prima diviziune a muncii sociale Diviziunea naturală a muncii este specifică comunei
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a proprietăților private, motivația ei"221. Apare "acțiunea umană", așa cum Mises numește acest proces conștient de abatere a omului de la natură și de raportare conștientă a omului la natură și la oameni. Schimbul "autistic"222 va fi înlocuit de "schimbul interpersonal sau social". Omul dă altor oameni ceva pentru a primi ceva de la ei. Apare mutualismul. Omul servește pentru a fi servit. Relația de schimb este o relație socială fundamentală 223. "Partea blestemată" se insinuează în existența umană. Dacă până acum
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
teorie economică, www.mises.ro, p. 159. 335 Mises arată: "Moneda este un mijloc de efectuare a schimburilor. Ea este cel mai comercializabil bun sau pe care-l achiziționează oamenii pentru că doresc să-l ofere în acte ulterioare de schimb interpersonal. Moneda este lucrul care servește drept mijloc de efectuare a schimburilor unanim acceptat și întrebuințat de toți. ACEASTA este singura sa funcție. Toate celelalte funcții care li se atribuie banilor de către oameni nu sunt decât aspecte particulare ale acestei funcții
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ale actelor de discurs nu le pot defini cu claritate. Totuși, cele patru forme de acțiuni verbale sînt foarte frecvente, copiii le stăpînesc încă de la o vîrstă fragedă. Deși este vorba de capacități cognitive și pragmatice fundamentale în gestiunea relațiilor interpersonale, aceste competențe sînt departe de a ocupa un loc important în teoria actelor de discurs. Relația lor cu aserțiunea este departe de a fi bine definită și este necesar să trecem printr-o redefinire a asertivelor (despre care am vorbit
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
comparația caracteristicilor a două sau mai multe culturi) și interculturale (care se bazează pe interacțiunea a două sau mai multe culturi, și încearcă să răspundă întrebărilor referitoare la ce se întâmplă când două sau mai multe culturi interacționează, la nivel interpersonal, de grup sau internațional). 1.3. Știința Comunicării interculturale În ultimii ani, Comunicarea interculturală și-a dovedit rolul important pe care îl joacă în vastul tărâm al lumii reale, al evenimentelor globale, studiul acestui domeniu preocupându-i pe oameni de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
policronică sau monocronă se referă la modurile în care culturile își structurează timpul. Conceptul de timp monocron desemnează sintagma "fiecare lucru făcut pe rând", iar conceptul policronic se axează pe multiplele sarcini făcute în același timp, timpul fiind subordonat relațiilor interpersonale. La începuturile sale, Comunicarea interculturală a reprezentat doar studiul comunicării internaționale, pentru că identifica cultura cu naționalitatea. Studiile recente ale Comunicării interculturale se axează pe diferențele culturale intranaționale și nu echivalează cultura cu națiunea. Cartea lui Molefi Assante, Transracial Communication (1973
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
-și descopere minoritățile. Toate aceste evenimente au provocat o renaștere culturală. Ideile promovate pentru înțelegerea oamenilor aparținând unor culturi diferite au stat la baza rezolvării problemelor. La nivel academic, cursurile despre discursuri, oratorie, au fost înlocuite de cursurile de comunicare interpersonală. Atitudinea de a face totul pe cont propriu a dus la un individualism care nu mai lua în considerare încercarea de a schimba comportamentul celuilalt. Accentul eticii comunicaționale "a trecut de la a spune adevărul la a fi loial partenerului de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de la a spune adevărul la a fi loial partenerului de comunicare"11. Ceea ce se spunea trecea pe planul secund, era important modul în care se comunica și maniera de a-i impresiona pe ceilalți. A început să se dezvolte comunicarea interpersonală și mass-media. În anii `70 au apărut primele cursuri, societăți și reviste specializate de Comunicare interculturală. Universitatea din Pittsbourg a susținut pentru prima dată în 1966 un curs la nivel academic despre Comunicarea interculturală.12 Universitatea Americană a întemeiat în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
occidentală a cercetării Comunicării interculturale și introduce conceptul de etică. Criza de identitate a fost accentuată de Smith (1982) și Rochlin (1988), care se îndoiau de importanța studierii Comunicării interculturale. Smith prevedea o îndepărtare a domeniului prin accentuarea diferențelor relațiilor interpersonale și comunicării nonverbale. El accentuează importanța problemelor internaționale, sărăcia, războiul, dezechilibrul informațiilor internaționale fiind mai importante. Rochlin este conștient de importanța problemelor internaționale pe care Smith le evocă, dar accentuează rolul relațiilor interpersonale în domeniul interculturalității. Rochlin admite lipsa unui
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
îndepărtare a domeniului prin accentuarea diferențelor relațiilor interpersonale și comunicării nonverbale. El accentuează importanța problemelor internaționale, sărăcia, războiul, dezechilibrul informațiilor internaționale fiind mai importante. Rochlin este conștient de importanța problemelor internaționale pe care Smith le evocă, dar accentuează rolul relațiilor interpersonale în domeniul interculturalității. Rochlin admite lipsa unui consens teoretic și lipsa unei singure paradigme care să ghideze dezvoltarea studiului Comunicării interculturale. El vede cercetarea Comunicării interculturale împărțită în două paradigme, una subliniind nivelul psihologic personal și conștientizarea importanței educației, cealaltă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Rochlin admite lipsa unui consens teoretic și lipsa unei singure paradigme care să ghideze dezvoltarea studiului Comunicării interculturale. El vede cercetarea Comunicării interculturale împărțită în două paradigme, una subliniind nivelul psihologic personal și conștientizarea importanței educației, cealaltă subliniind modelul relațiilor interpersonale și consultarea în domeniul cultural. Dezvoltarea teoriei comunicării interculturale s-a datorat, în anii `80, cercetătorilor William Gudykunst și Young Yun Kim. În 1983 Gudykunst publică în International and Intercultural Communicationm Annual primul volum de teorie a comunicării interculturale: Intercultural
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și grupurilor aflate în afara celui propriu. Hegel definește conștiința de sine ca fiind unică. Din primele luni de viață individul își percepe propria individualitate ca distinctă și separată de a celuilalt. Ladmiral și Lipiansky observă cum fenomenele identitare structurează relațiile interpersonale ca spațiu social. Sunt cunoscute tendințele de separare între sexe în grupurile de prieteni, la vârstele mai mici, grupurile de apartenență, anturajul, identitatea colectivă instaurează comunicarea și schimbul, într-un cuvânt, identitatea poate separa sau apropia. Din acest punct de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mai importante valori culturale care influențează comunicarea interculturală sunt cele care privesc: "individualismul, familia, religia, materialismul, natura umană, știința și tehnica, progresul și schimbarea, competiția, munca și distracția, egalitatea, rolurile de gen, natura și mediul, timpul, vorbirea, tăcerea, supunerea, autonomia interpersonală"37. Principalele instituții prin care se transmit aceste valori sunt biserica, familia, statul.Valorile culturale sunt definite de Daisy Kabagarama (1993) ca "seturi de reguli organizate pentru a putea face opțiuni, a reduce nesiguranța și conflictele dintr-o societate dată
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cu valorile altui grup. Spre exemplu, individualismul, competiția și câștigul sunt valori centrale ale culturii americane, în timp ce în culturi asiatice, precum cele chineză, coreeană, japoneză, solidaritatea de grup, așa-numitul "colectivism" opus "individualismului" constituie o valoare esențială, centrată pe relațiile interpersonale sau cele intragrup. Normele sunt "regulile care ghidează comportamentul" și sunt de două tipuri: proscriptive, care dictează ce nu trebuie făcut și prescriptive, ce indică ceea ce trebuie făcut (Kabagarama, 1993). William Haviland arată că normele, înțelese ca "standarde care definesc
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
o ocazie. Într-adevăr conflictul poate fi o ocazie pentru ca în viitor relațiile să fie benefice. Însă cum este posibil acest lucru? Prin utilizarea diverselor metode și tehnici de comunicare. Orice comunicare interculturală poate fi situată pe un continuum între interpersonal și intergrup în funcție de gradul în care celălalt ni se pare a fi un străin. Scopul acestui tip de comunicare este acela de a-i arăta interlocutorului nostru ca deși suntem diferiți, toți avem aceleași drepturi, baza pentru o comunicare deschisa
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cum ar fi de exemplu, managementul conflictelor este o bună resursă și în familie sau în viața privată și invers, abilitățile exersate și învățate în viața privată sunt resurse pentru creșterea performanței în muncă. Abilitățile de tipul luarea deciziilor, relaționarea interpersonală, managementul propriului comportament, autocontrolul emoțional, managementul situațiilor de criză sunt abilități care, exersate și aplicate în mai multe contexte, familie și viață privată facilitează dezvoltarea lor optimă . Sentimentul de autoeficacitate, încrederea în propriile abilități dintr-un domeniu, familie sau muncă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pe linie de partid, ședințe publice staliniste de înfierare și "debarcarea" lui Al. Călinescu și a lui Sorin Antohi de la conducerea revistei Dialog, a lui Liviu Antonesei de la Opinia studențească, au fost principalele acțiuni destructurante instituțional, dar coagulante pentru relațiile interpersonale (vezi în acest sens și observațiile lui Dan Petrescu, 2003). A urmat politizarea principalelor figuri rebele: Dan Petrescu, împreună cu Liviu Cangeopol, dar și cu sprijinul altora, au reușit să străpungă încercuirea și supravegherea polițienească, acordând interviuri și reușind să scoată
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
studiul comunicării s-a făcut dintr-o perspectivă mai mult științifică decât profesională. De asemenea, studiul comunicării a început să pătrundă în departamentele unde se țineau discursuri, acestea transformându-se, din studii umanistice de retorică, în analize științifice de comunicare interpersonală" (477-78). Apoi, implicit, studiul jurnalismului a devenit, după același model, o știință socială, încetând să mai fie un proiect umanistic și retoric. Un alt criteriu luat în vedere a fost schimbarea numelui publicației lui Crook, pe lângă alte nume legate de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ideea de joc, disimulata, metamorfozata în funcție de performanță socială a individului. Că într-o adevărată piesă de teatru, montată de un bun regizor, sunt de nelipsit jocul, suspansul, coregrafia, decorul, culisele, publicul, tot ce ține de artă exprimării. Scenele sunt jocuri interpersonale, care au următoarele caracteristici: 4. se desfășoară în spații închise/deschise, bine delimitate, care se configurează că un sistem în spațiul parizian; 5. se derulează într-o situație socială/intimă și constau din mai multe acțiuni, fiecare cu modul său
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
provocare pentru școala românească, Cristina Neamțu • Éléments de syntaxe du français parlé, Sanda-Maria Ardeleanu, Raluca Balațchi • Consiliere educațională, Elenă Dimitriu-Tiron • Parteneriate școală familie comunitate, Mircea Agabrian • Dimensiunile educației contemporane, Elenă Dimitriu-Tiron • Noile sociologii. Construcții ale realității sociale, Corcuff Philippe • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Modele culturale comparate, Gheorghe Dragan • Romancieri interbelici, Livia Iacob • Manipularea cuvîntului,Philippe Breton • Introducere în interpretare. Modalitate consecutivă, Cătălina Iliescu • Vîrsta a treia, Daniela Gîrleanu-Șoitu • Hipertensiune intracraniana, Ștefan M. Iencean • Negocierea și medierea perspective patologice, Ștefan Boncu • Sisteme
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este legat de această lume, ci ne raportăm și la transcendent, adică la o ființă divină, care potrivit revelației supranaturale, adică a modului în care El ni s-a descoperit, este Dumnezeul-Treime (Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt), o copleșitoare comuniune interpersonală. Acest adevăr se acceptă prin credință, ceea ce este destul de greu pentru a trata subiectul doar din punct de vedere științific, folosindu-ne strict de regulile științifice ale științelor socio-umane. De aceea, bazele epistemologice în privința gândirii sociale creștine sunt de natură
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
destinate numai celor săraci. Și cei care au un standard satisfăcător de viață pot avea de înfruntat situații de dificultate pe care nu le pot soluționa cu mijloacele și capacitățile disponibile. 4. Asistența socială are un caracter profesional. Spre deosebire de sprijinul interpersonal și caritabil tradițional, asistența socială modernă reprezintă o profesie înalt calificată care absoarbe cunoștințe specializate din toate științele social-umane: sociologie, psihologie socială, psihologie, psihoterapie, medicină, economie, științe juridice, antropologie etc. Ea presupune în același timp deprinderi, abilități practice (îndemânare de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
anxietate, comportamente nevrotice și psihopatice mai frecvente. Aceștia au prezentat scoruri ridicate la acest chestionar de personalitate pentru: hiperemotivitate, tendințe agresiv-impulsive și ostilitate pe fondul vulnerabilității sau a fragilității Eului. În plan comportamental, la aceștia se remarcă imaturitate în relațiile interpersonale și o complianță ciclică, discontinuă, cu tendințe la frecvente dezechilibrări metabolice. De asemenea, la aceștia s-au înregistrat și cele mai ridicate scoruri pentru scalele de depresie și de ipohondrie. O altă categorie o reprezintă diabeticii stabili, la care stresul
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
aplicat de noi în clinica noastră, „Frecventați un grup de prieteni?”, au răspuns afirmativ numai 43% din diabeticii insulinodependenți, deci mai puțin de jumătate au o viață socială activă și voluntară, la ceilalți evidențiindu-se o reducere severă a relațiilor interpersonale și sociale. b) Reacțiile anxioase, cu atacuri de panică sau angoasă cu tendință la descărcare prin acte agresive, necontrolate din cauza pierderii controlului afectiv, întâlnite în special la pacienții insulinotratați. Obiectul anxietății este reprezentat fie de pericolul survenirii unei hipoglicemii neprevăzute
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
interlocutorului. Trăsătura obligatorie a conversației rămâne calitatea de a asigura schimbul unor semnificații generalizatoare, cu acele elemente cognitive comune și generalizarea pe care le percep și înțeleg toți indivizii care comunică între ei. Conversația se realizează direct într-o formă interpersonală, cu adresă precisă și schimb reciproc de mesaje. Conversația, poate fi reprezentată ca un sistem de acțiuni succesive, de momente emisie-recepție a informațiilor, de codificare și decodaj al lor. Există mai multe modalități de înzestrare a copiilor cu mijloacele de
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]