5,236 matches
-
elecțiuni când este legată de artă, putem vorbi chiar de o temă decadentă, cea a artistului bolnav, complementară celei a geniului. Maladia completează cartea de vizită a lui Leverkühn din Doctor Faustus (1947) al lui Thomas Mann. Într-un autoportret, intitulat Bolnavul (1903), Gheorghe Petrașcu construiește imaginea unui artist febricitat, cu fruntea arsă de febră, înfășurată într-un ștergar. Accentul nu cade pe factologia naturalistă, nu maladia în sine ca rezultantă a unui context social îl interesează pe pictor și nicio
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
remarcată mai sus de Francisc Șirato, și anume, capacitatea ei împrumutată picturii de a crea atmosferă printr-un procedeu "impresionist", al impreciziei modelajului, al unei dizolvări a formei și liniei care delimitau clar volumele. Criticul îi remarcă dintre lucrări nudul intitulat La baie și Sărutul de influență rodiniană, în ziar fiind reprodus un Cap de studiu, o țărancă cu maramă, sculptorul imprimând figurii o expresie de o profunzime tragică 315. În 1911, Boambă absolvea Școala de Arte Frumoase din București ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
parizian cu coif roșu are pecetea lui, dar este mai degrabă un studiu decât un tablou. Tristia, această femeie în costum antic sprijinită de un perete, este o figură expresivă. În ce privește compoziția à la Böcklin pe care domnul Loghi a intitulat-o Amor, ea trebuia tratată de o manieră mai puțin vagă și mai naturalistă în anumite părți 421. Și criticul remarcă "colorismul" asociat decorativismului și ceea ce-l apropie semnificativ de kitsch, "sentimentalismul". Loghi este perceput ca aparținând secesionismului münchenez în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În Mila (Panoul nr. 7, ulei pe eternit, diametru 1150 cm, inventar 915003, 1919-1923) sau Compătimirea, ca și în Taina sau Secretul, apar numai personaje feminine în număr de patru. Cecilia Cuțescu-Storck creează un raport armonic, un "ritm", așa cum se intitulează un alt tablou al ei. În grup, toate personajele sunt legate printr-o gestualitate care vizează o circularitate armonică. Cel de-al patrulea, asupra căruia pare să se focalizeze atenția pictoriței, este și cel care închide circuitul. Una dintre femei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nobilă a durerii resemnate. Servitorul îi închină ofranda, talgerul pe care se află capul martirului, într-un gest care poate fi tradus prin ecoul suferinței pe care-o provoacă Salomeei vederea acestuia. Aici apare acel personaj pe care l-am intitulat confidentul și care are un dublu rol: structural, el realizează o separare între planuri a cuplului Salomeea-Sfântul Ioan, iar în plan simbolic oferă un sprijin celui care suferă sau celui care a devenit vulnerabil. Salomeea pare să se sprijine de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
569. Arhitectul ar fi dorit să extindă principiile Gesamtkunstwerk la scara unui oraș întreg. La rândul său, Gabriele D'Annunzio își amenajează o casă menită să servească drept templu închinat propriei sale personalități emblematice pentru cultura națională italiană. Își și intitulează "villa" la care începe modificările în 1920, "Vittoriale degli Italiani", o altă "maison théâtrale" concepută după spiritul și sensibilitatea locatarului ca și casa lui Moreau, reprezentând și un fel de legat testamentar autocelebrativ al scriitorului care încredințează memoriei generațiilor viitoare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Și pe când una exasperată ridică un cuțit într'un gest criminal, cealaltă cu mâinile în sân o sfidează cu o figură crudă, și calmă... Iar bărbații năuciți de alcool și josnicie stau nepăsători pe scaunele murdare..."602. Tabloul care se intitulează sugestiv, În tavernele din Montmartre, nu prezintă o boemă artistică aureolată de reflexul geniului ci, mai degrabă, în descripția scriitoarei, ceva din atmosfera de detracare a femeilor de lupanar parizian din tablourile lui Toulouse-Lautrec. În prezentarea tablourilor pictorului, Lucrezzia scandează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
volum, Les fleurs du mal, pe care își notează impresiile de călătorie. În țară era un apropiat al cercurilor simboliste, prieten cu Ștefan Petică, Ion Pillat, Minulescu, iar influența simbolistă va reverbera până și în picturile sale cu țărani. Autoportretul intitulat În cabaret propune o inserție a artistului în lumea sulfuros-pestriță a cabaretului, ca o formă laică de damnare asociată detritusului decadent al poeților blestemați. Spleenul face parte din condiția provincială a intelectualului, resimțită aproape metafizic și trăită cu o voluptate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Tinerimea artistică"", VI, apărut în "Seara", An. IV, nr. 1172, 23 aprilie 1913, p. 1. (Cronica artistică), în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), p. 783. 337 Constantin Prodan, op. cit., p. 16. 338 Ibidem, p. 16. 339 Hortensia Papadat-Bengescu își intitula primul roman din ciclul Hallipilor, Fecioarele despletite, părul despletit fiind o sugestie a păcatului, a exacțiunilor unui tumult erotic ieșit de sub incidența constrângerilor și convențiilor burgheze. 340 Adriana Șotropa, op. cit., p. 129. 341 Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească sec
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să privească lumea vie cu ochelari foarte diferiți de cei darwinieni. Ei reprezentau cea mai înaltă barieră în calea acceptării unei explicații a istoriei vieții prin selecția naturală. Este ceea ce semnalează chiar Darwin, la începutul ultimului capitol al Originii speciilor, intitulat „Recapitulare și concluzii“: „Nimic nu poate să pară la început mai greu de crezut decât faptul că organele și instinctele cele mai complexe au fost perfecționate, nu prin mijloace superioare rațiunii umane, deși analoage cu ea, ci prin acumularea a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
The New York Review of Books în noiembrie 1992, Gould a exprimat această poziție astfel: „Darwin s-a luptat cu strălucire cu problema adaptării și a ieșit triumfător, dar el a înregistrat un succes limitat în problema diversității, chiar dacă și-a intitulat cartea, apropo de eșecul lui relativ: originea speciilor.“ Supoziția că toate caracteristicile fenotipice ale organismelor au o valoare adaptativă, supoziție de care s-au lăsat conduși mulți cercetători ai evoluției, nu este cea mai fertilă pentru orientarea cercetării, crede Lewontin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Este evident că fără acordul și încurajarea autorităților, a lui Stalin însuși, nu s-ar fi putut debita asemenea enormități. Ținând seama de faptul că aprecierea oficială a operei lui Darwin era preponderent pozitivă, grupul Lîsenko a decis să-și intituleze orientarea - „darwinism creator“. În realitate, grupul susținea puncte de vedere incompatibile cu bazele teoriei lui Darwin. Cele mai importante dintre acestea erau afirmarea rolului activ direct al mediului în schimbarea caracterelor organismelor, transmiterea ereditară a caracterelor dobândite, contestarea suprapopulației, a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
inima și sufletul biologiei evoluției“, Dennett afirmă că a o deplasa din locul ei central „ar însemna prăbușirea darwinismului, a tuturor științelor vieții și a medicinei“. Într-un mod asemănător s-a exprimat și Dawkins. El a încheiat un articol, intitulat în mod semnificativ Darwinism universal, cu următoarele precizări: „Punctul meu de vedere general este că există o constrângere care limitează, impusă tuturor speculațiilor asupra vieții în univers. Dacă o formă a vieții prezintă complexitate adaptativă, atunci ea trebuie să posede
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Stalin dețineau controlul nu numai asupra puterii executive, ci și a celei legislative, limitând posibilitățile de acțiune ale Regelui. Peste un an, Mihai I, a fost silit să abdice, instalându se „ciuma roșie” timp de peste 40 de ani , așa cum își intitulează autorul această carte PCR, prin diferite mijloace, pornea asaltul pentru câștigarea puterii și declanșează lupta de clasă, sub lozinca „democratizării” vieții publice, a eliminării fasciștilor, legionarilor, reacționarilor pe plan central și local. Treptat, întreaga țară a fost înregimentată noului sistem
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de activitate pe perioada 2-25 octombrie 1946”, întocmit (de data aceasta) de către tov. Vasile Bălteanu ce, se pare, devenise din aghiotantul lui Petru Bighiu, taman „comandant suprem”, adică secretar al TP din județul Vaslui. Prima parte a documentului a fost intitulată pompos și „revoluționar”, „Întărirea și lărgirea organizației proprii T.P.”, și cuprinde structura organizatorică a acesteia precum și numele responsabililor. Iată ce scria sau ordonase a fi scris, tov. Bălteanu: „...avem 4 organizații: la Fabrica Olărie, Institutul de Minori, Garajul Partidului (comunist
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
După prezentarea situației de la începutul mandatului, Bontaș i-a informat pe superiorii săi și despre unele măsuri pe care le-a luat în speranța intrării în normalitate a orașului și a locuitorilor acestuia. A II-a parte a documentului a intitulat-o „Ce am făcut” și începe cu subcapitolul „Ordine”. Iată măsurile luate de proaspătul primar numit de cetățeni și confirmat de ocupanții de la răsărit: „...pentru a opri devastările și furturile, pentru a face față tuturor obligațiilor de strângere de arme
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fost creată, în mod haotic, nereglementat, o complexă încrengătură de ulițe: cele deschise în mahalaua Poștei (1850-1851), ulița de lângă biserica Sfinții Împărați (1851), ulița din zona de Nord a bisericii Precista (viitoarea stradă Lecca) ș.a. Un document din anul 1865, intitulat „Numirea ulițelor și a hudiților din urbea Bacău”, ne oferă următoarea statistică a străzilor orașului: trei străzi principale (șoseaua Alexandru Ioan I - viitoarea Bacău-Piatra - și dou) căi - Calea Ocnii și Calea București), 15 ulițe și 41 de hudițe (drumuri mici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
publicația on line „Noutăți din lumea ortodoxă”, Anton Caragea, cunoscut istoric, scriitor, expert în relații internaționale, jurnalist și profesor la Universitatea „Spiru Haret” din București, a publicat în ediția din 5 octombrie 2009 un amplu material pe care l-a intitulat „1907. Răscoală sau complot?”. În esență, autorul a preluat unele informații din epocă, după care a compus un scenariu interesant ce ducea la un complot austro-ungar ce ar fi declanșat marea răscoală. De fapt, acest complot s-ar fi vrut
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
n.n.)”. e. „Ofițerii au primit în parte cu răceală vestea abdicării regelui Mihai” Cel de-al doilea document descoperit la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale din Vaslui, este la fel de important ca și primul iar autorul, același Carol Cogut, l-a intitulat „Raport asupra stării de spirit creiate în urma abdicării”. Iată cursul evenimentelor ce s-au petrecut la Vaslui după primirea documentului oficial trimis de către conspiratorii comuniști de la București: „Conform telegramei primite, de acord cu organele administrative, s’au luat măsurile preventive
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Colecția ACADEMICA 167 Seria Studii culturale și media Liliana Naclad este Lector doctor la Universitatea "Ovidiu", Constanța. A publicat, în calitate de editor, 8 lucrări și, în calitate de autor, peste 500 de articole și știri. A coordonat și publicat 5 volume intitulate Itinerarii pastorale în condeiul presei culegere de articole din presa locală și centrală referitoare la activitatea Arhiepiscopului Teodosie. A realizat numeroase interviuri și emisiuni de factură religioasă și istorică și a coordonat trei ediții anuale succesive (2004, 2005, 2006) ale
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
preferat articole în care scopul dobândirii cunoștințelor să fie dublat de aspectul sensibilizator al transformării lăuntrice a omului. Un astfel de articol este cel al Leliei Munteanu, articol de deschidere a ediției ziarului Adevărul din ziua de 8 aprilie 1990, intitulat "Duminica Floriilor"85. După ce prezintă momentul biblic al Intrării Mântuitorului în Ierusalim într-un limbaj religios apropiat de cel jurnalistic sau mai degrabă eseistic, Lelia Munteanu activează coarda sensibilă a cititorului făcând o subtilă trecere la ceea ce românilor, la acea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și Unul (monada supremă, nediferențiata și atotcuprinzătoare). În al doilea rând, ar trebui precizat că primele trei tipuri de viziuni prezente în descrierea poetica a lui Blake se regăsesc, în mare, într-un text mai puțin cunoscut al lui Schiller, intitulat Briefe über die ästetische Erziehung des Menschen (1795)176. Marele scriitor german descrie o triada de stadii fundamentale, parcurse de orice individ pe durata existenței sale. Primul stadiu, Notstaat, se referă la dominația simțurilor și instituie autoritatea materialismului vulgar, de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
femeilor născuți vreodată 205 și reprezentând, de aceea, un summum al speciei umane sau, mai elocvent încă, trupul spiritual al lui Christos. Că aceasta este o cheie de lectură a poemului devine evident încă din pasajul introductiv din Chapter 1, intitulat To the Public: "I also hope the Reader will be with me, wholly One în Jesus our Lord [...]" (E 145). Predilecția pentru integrarea tuturor treptelor de manifestare umană în "regatul Mântuitorului" devine, din nou, evidență grație descrierii triadei gnoseologice ("Înțelepciune
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
care caracterizează "Starea Primordială a Omului". Dacă, în introducerea la Chapter 2, intitulată To the Jews, eul creator îi conjura pe evrei să ia crucea în spate și să meargă pe urmele lui Christos, în rândurile care prefațează Chapter 3, intitulat To the Deists, el atrage atenția asupra ereziei Moralei Naturale sau Religiei Naturale, care constituie un adversar al creștinismului. Prefață la Chapter 4, intitulată To the Christians, proclama credință de o viață a vizionarului în percepția imaginativa a religiei că
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
formă foarte distructiva de religie" (1996, p. 21). 88 Faptul că scrisoarea lui Blake către Butts se referă la compoziția eposului Milton este conjectura lui Damon (pentru mai multe amănunte, cf. Damon, 1988, p. 275). Totuși, în prefață eposului Jerusalem, intitulat To the Public, Blake scrie: "After my three years slumber on the banks of the Ocean, I again display my Giant forms to the Public [...]" (E: 145). În epistola discutată mai sus, poetul utilizează aceeași sintagma: "none can know the
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]