4,844 matches
-
a domina lumea comunistă, sovieticii își puteau permite să fie în conflict cu China și Albania, dar nu puteau renunța la sprijinul altor sateliți est-europeni fără să-și piardă credibilitatea ca lideri ai lumii comuniste. Se pare că Gheorghiu-Dej a intuit acest lucru și s-a folosit de ocazie pentru a accepta în mod public ajutorul sovietic. La închiderea lucrărilor celui de-al Treilea Congres, delegații români au aprobat Planul de Șase și cel de Șaisprezece Ani948. Ruptura chino-sovietică a cauzat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România și de a atenta la suveranitatea ei națională. În plus, propunerea lui Valev era o încercare nu prea subtilă de a scoate Transilvania de sub controlul României, repartizînd complexului zona respectivă 1122. În sfîrșit, atacînd acest articol, Murgescu demonstra că intuise adevăratul scop al CAER. Acesta a declarat că România nu va face parte din nici un fel de "complex interstatal", din nici o formă de colaborare "suprastatală" și din nici un plan de "integrare socialistă" propus de CAER1123. Virulența acestui atac românesc i-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
amintirea unui împărat prigonitor al ucenicilor Lui, punând în lumină în schimb întruparea Domnului și nădejdea mântuirii oamenilor. Perspectiva răsplătea cu posibilitatea armonizării aspirațiilor și evenimentelor lumii în al cărui centru se situa de acum înainte creștinismul. Cuviosul străromân a intuit astfel că noul ev devenise o putere spirituală, socială și istorică de prim ordin și că el constituia un întreg a cărui esență, acțiune și aspirație nu mai trebuiau deviate pe drumuri străine de Hristos. Era creștină a dat Bisericii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ocupațiilor Academiei franceze că un astfel de război civil nu îl alarmează deoarece "este vorba de o chestiune în care fiecare își poate urma în mod liber gustul și ideile. Această emulație ar putea fi de folos literaturii."46 Fénelon intuiește pe deplin fertilitatea unei astfel de polemici. În acest sens, repercusiunile Disputei dintre Antici și Moderni au vizat deschiderea către un nou tip de ideologie cea iluministă. Dincolo însă de trecerea spre o nouă etapă literară pe care o marchează
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ce presupune invariabil o evoluție, o dezvoltare ascendentă. Poemul a fost văzut de către admiratorii anticilor drept suprema blasfemie, sesizându-se pericolul, real, de altfel, de a duce la o prăbușire a sistemului unitar și dogmatic al clasicismului. Astfel, ceea ce se intuia doar din conflictele anterioare privind miraculosul sau limba inscripțiilor, se afirma acum explicit și cu o destul de mare forță persuasivă. Ceea ce se contesta, de fapt, era calitatea de modele absolute a anticilor, superioritatea acestora. În liniile doctrinei clasice, imitarea anticilor
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
referința strict exegetică, urmărind spiritul abordării eminesciene la destinul ulterior al provinciei imposibil de rupt de cel al României posteminesciene. Implicațiile istorice ale raptului repetat al Basarabiei (la 1812, 1877-1879, 1940, 1944-1945) asupra istoriei românilor, atât de nefaste, au fost intuite și înțelese de Eminescu, pentru viitorime, cu o profunzime neegalată de vreun alt istoric sau gânditor român. Spre o ultimă evaluare a acestui destin, am găsit, alături de textele numeroase ale lui Eminescu, sprijin argumentativ și în foarte documentata carte a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
pseudo-armistițiul de la 23 august 1944? Cu o diferență: acum Imperiul Otoman își dădea suflarea, pe când Moldova a avut norocul să ia bătaie cu tot cu marele aliat, în 1711. La 1877, asemenea portiță de scăpare nu mai era. Geniul lui Eminescu a intuit situația și ziaristul va scrie, în contra euforiei și a curentului general, că acest război a fost inutil, deci potrivnic țării, că n-a slujit decât expansiunii rusești care și-a "recuperat" partea sudică a Basarabiei. Iluzia că am obținut Independența
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
perdantă pentru România. "Geniul Carpaților" sfârșea ca un pigmeu. A fi sacrificat nu e totuna cu a te sacrifica, așa cum au făcut-o, la vremea lor, Eminescu și Stere. Aceasta e întreaga chestiune a confruntării României cu legenda neagră. O intuiește perspicace și Larry L. Watts, pe care l-am luat ca martor imparțial al acestor ultime capitole ale cărții de față: "în numai câțiva ani, "partenerii apropiați" aveau să transforme imaginea României și a guvernului său din aceea a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mai lungi sau mai scurte, în timpul căreia suma modificărilor (schimbărilor) este mini-mă21. La G. W. F. H e g e l, deci mult înaintea lui Saussure, se întîlnește exprimarea "vorbirea și sistemul ei, limba"22, ceea ce indică faptul că acesta intuise caracterul de organizare a limbii sub forma unui sistem, dar că această organizare privea realizările limbii în vorbire. Cert este însă că, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, lingviștii ajunseseră la ideea că limba există ca sistem
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
căruia se acționează) și, pe de altă parte "rezultatul acestei acțiuni". Ca atare, ca să poată fi activitate, creație, limba trebuie să fie mai întîi ceva deja creat și antrenat pentru a realiza o creație nouă. Prin urmare, este greu de intuit, cum limba ar putea fi numai activitate, așa cum nu se poate concepe cum s-ar putea frămînta pîine fără aluat. Firește că, fiind o activitate culturală, materialul antrenat în creația lingvistică trebuie să fie tot de natură culturală, adică o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în concordanță cu precizarea lui Eugeniu Coșeriu potrivit căreia la baza oricărei lingvistici se află filozofia limbii (limbajului), fiindcă nu există știință fără o filozofie, chiar dacă aceasta este de cele mai multe ori numai implicită și cu posibilități reduse de a fi intuită și determinată 174. Curentul lingvistic neogramatic, care a avut mulți aderenți începînd cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se înscria, prin fundamentul filozofic și prin metodologie, în ambianța creată de pozitivismul ce urmărea apropierea de realitatea cercetată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
într-adevăr toate schimbările ar porni de la indivizi singulari și s-ar generaliza prin imitație, rămîne inexplicabil de ce limba unor comunități aflate la distanță poate evolua, sub anumite aspecte, în mod similar sau, uneori, chiar identic. Apoi, este greu de intuit cum un fenomen produs într-un singur cuvînt se poate extinde prin "adoptare" la sunetele sau la grupul de sunete de același tip din alte cuvinte, ca și cum ar exista o judecată implicită, urmată de un act volitiv. Totodată, nu se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vorbitorul își modelează conștiința prin deprinderea unor norme sociale. Modul în care se raportează la aceste norme de-a lungul existenței diferă însă de la un vorbitor la altul. Ceea ce conștientizează cei mai mulți dintre vorbitori este faptul că limba se schimbă și intuiesc necesitatea de a-și perfecționa și de a-și îmbogăți posibilitățile de expresie, identificînd chiar, de multe ori, evoluția cunoașterii cu modificările limbii. Se poate naște în acest context predispoziția de a accepta noutăți lingvistice neîntemeiate, de a adera, din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ale realizării comunicării se relevă aspectul relației realitate vorbire prin concretizarea relației realitate limbă în condițiile limbii funcționale. Ceea ce face posibilă comunicarea sînt însă corespondențele de știință, conștiință și competență lingvistică între locutor și interlocutor, ceea ce face pe locutor să intuiască modul necesar de adresare către interlocutor, iar pe acesta să rezoneze la adresarea locutorului. Considerate din punctul de vedere al conținutului lor, al semnificației, cuvintele dau informații asupra stadiului de dezvoltare materială și spirituală a comunității care vorbește limba ce
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
impune, așadar, acestuia în mod obiectiv, condiționîndu-i deopotrivă manifestarea sa ca individualitate și statutul de element al comunității. De aceea, vorbitorul își însușește treptat componentele limbii și regulile lor de folosire, formîndu-și și consolidîndu-și știința, conștiința și competența lingvistică. Vorbitorul intuiește însă că atît componentele limbii, cît și regulile lor de folosire sînt relativ fixe dar au și o oarecare mobilitate, situație care îi permite anumite inovații (conștiente sau inconștiente), deși, în mod obișnuit, orientarea sa este de a le respecta
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
spirit. Astfel, despre prepoziția învechită întru se afirmă că ar fi o "vocabulă dialectică de prim ordin" sau că "ne aflăm în fața unei vocabule filozofice de prim ordin"408. Ce înseamnă însă "vocabulă dialectică" sau "vocabulă filzofică" este greu de intuit. De aceea, devine iluzorie credința că, prin analizele lui Noica, s-ar putea desprinde mai mult decît o opinie singulară despre încifrări uneori mai mult închipuite decît existente în cuvinte (cum ar fi stabilirea unei relații între minte și smintire
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
logicienii au în vedere expresia, iar Saussure imaginea acustică, dar acest lucru nu este relevant aici. 60 Peter Schifko, Aspekte einer strukturalen Lexikologie. Zur Bezeich-nung räumlicher Beziehungen im modernen Französisch, Francke Verlag, Bern, 1977, p. 117-119. 61 Este greu de intuit cum se poate porni de la obiectele cu aceleași trăsături la trăsăturile lor, deoarece se constată mai întîi trăsăturile (calitățile) și apoi se stabilește existența lor la mai multe realități. Pe de altă parte, latura extensională (cantitativă) nici nu este în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
literară indiferent de intențiile autorului unui text. 352 Vezi G. Ibrăileanu, op. cit., vol. IX, p. 305 și 322. 353 Astfel se explică de ce Eminescu este un poet mare, iar Noica este un filozof nesemnificativ, fiindcă acesta din urmă nu a intuit că filozofia se construiește pe idei filozofice, iar nu numai pe o structurare particulară a textului. 354 Este edificator în acest sens cazul lui Hegel, apreciat de foștii săi profesori de filozofie ca "idiot", dar care, după ce și-a construit
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
relații determinate În primul rând de modul În care Își joacă rolul, În calitatea pe care o dețin. Structura formală este rezultatul unificării acestor relații Într-un tot unitar. Atunci când se stabilesc responsabilitățile pentru liderii formali, important este să se intuiască dacă anumite calități psihologice ale acestora (gândirea, inteligența, performanțele școlare, trăsăturile de caracter facilitează stabilirea unor relații cu ceilalți membri sau, dimpotrivă, restrâng aria acestor relații. Calitatea indispensabilă a unui lider este autoritatea, concretizată În recunoașterea și acceptarea de către ceilalți
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
a vizat evidențierea acelor indicatori din caietul Învățătorului/dirigintelui cotați de cadrele didactice chestionate ca fiind de mare importanță În activitatea de cunoaștere a grupului școlar. Deși datele arată că mulți educatori nu cunosc sau utilizează foarte rar tehnicile sociometrice, intuiesc importanța lor În cunoașterea profilului psihosocial al grupului și le plasează pe primul loc, cu următoarele diferențe: mai puțini Învățători (37,5% decât profesori diriginți Pe locul imediat următor in ordinea importanței acordate se situează fișa de caracterizare psihopedagogică a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cincizeci de ani se va mai scrie o istorie a DWO. 133. Reunificarea celor două republici frățești n-a avut (încă) loc Viața în acvariu e nemiloasă: când un pește dă semne de boală, ceilalți pești încep să-l atace, intuind că suferindul ar putea să le servească drept prânz. La un moment-dat, Republica Umanistă Vandana a intrat într-o recesiune ce parcă nu se mai termina, iar vecinii din sud au trăit un (aparent) inexplicabil boom economic, întâmplându-se ca
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
pentru muncă după cum pasărea e pentru zbor (proverb). Convins de valoarea economică și educativă a muncii, țăranul își deprindea odraslele cu forme ușoare de activitate încă din copilăria timpurie, pregătindu-le astfel pentru viață și ferindu-le de tarele trândăviei, intuind că, așa cum spunea Voltaire, munca îndepărtează de noi trei mari rele: urâtul, viciul și sărăcia. Și mai înțelegea un lucru esențial: că munca este izvorul prosperității, așa cum afirmă H. Seidel. În anii din urmă, mai precis după demolarea structurilor statului
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cu iubire, întru cunoaștere, pentru viață "din Domnul, în Domnul și Domnul", cum frumos predica Meister Eckhart. Adevărata cunoaștere constă în intuirea frumuseții care va salva lumea. Ea trebuie intuită, fiind cel mai adesea un dat interior, unul infinit. Ați intuit/admirat vreodată frumusețea non-formală a infinitului, ce se dezvăluie doar pentru voi, în tăcerea absolută ? Trebuie foarte multă putere pentru asta, puterea sensibilității, a liniștii... Frumusețea aceasta există în sine, egală cu sine și împreună numai cu sine, neîmpărtășită și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
este. Ar fi ca și cum am scrie o istorie a prezentului continuu, o istorie a nimicului care ne apropie de ființă, a "nimicului care nimicnicește", cum spunea Heidegger. Nimicul e doar "vălul ființei", sau "vălul lui Isis". Prin el poate fi intuită, și doar intuită, frumusețea însăși a ființei, aceasta nefiind vizibilă en plein jour. Dar nimicul și ființa au aceeași structură fundamentală. Ele se urmează revelatoriu. Limbajul nu ne ajută prea mult aici, pur și simplu înțelegem. Numai ignoranța produce dezordine
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
am creat, din ignoranță, zei falși și epifenomene, Aparență. Existența nu e schimbătoare. Tot ceea ce se schimbă ține de fenomene de suprafață. Miezul e altceva. El este, aici și acum, adică în eternitate. Timpul este o aparență prin care putem intui eternitatea. Dacă Eu sunt, înseamnă și că voi fi și că am fost, în principiu, adică întotdeauna. Prezentul nostru este în clipă, în Ființă, imuabil, este "prezentul durabil" al stoicilor, este atemporal, ca întreaga existență, este și aspațial, dincolo de orice
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]