10,840 matches
-
lui Ștefan era însă plasat, în lucrarea lui Papacostea, după încheierea păcii cu Imperiul otoman. Se raporta la reglarea în forță a relațiilor cu Ungaria și Polonia, ceea ce putea justifica mai convingător decât manualul, acea "egalitate" cu vecinii, din citatul invocat (Ibidem, p. 63, respectiv Hadrian Daicoviciu ș.a., op. cit., p. 126). 88 Ibidem, p. 140-141. Titlul cronicii nu era, nici de această dată complet Letopisețul de când, cu voia lui Dumnezeu, s-a început Țara Moldovei (s.n. C.M.) din motive mai lesne
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să stârnească mila judecătorilor și să-i obțină achitarea"121 (aluzie la "coborârea de pe soclu" a zeilor și a eroilor din piesele acestuia din urmă, în încercarea de a împinge acțiunea dramatică în spațiul vieții private). Probabil cea mai des invocată lucrare dintre toate, Broaștele ("reprezentată după moartea lui Euripide, în 405, anul când Atena aclama pentru ultima oară numele poetului dispărut, la reprezentarea postumă a Bachantelor și a Ifigeniei în Aulis"122), mizează pe un subiect care se detașează complet
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cu trecutul plin de furtișaguri cărora se dedaseră; un cuplu de foști amanți, pe care cei doi îl prădaseră (și la figurat, în sensul înșelării "sentimentelor", și la propriu), îi confruntă cu neîndurătorul adevăr, dar din fericire soarta (tyhe), amplu invocată, le stă alături și-i scoate "basma curată" din orice încurcătură. Satyricon-ul se încheie în momentul debarcării celor trei în Crotona, unde vor continua să ducă același trai lipsit de griji, grație credulității unor oameni convinși că Eumolpus ar fi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în care a fost scrisă, o parodie literară este un metatext, o interpretare fie predispusă către o finalitate critică, fie pur și simplu recuperatoare, autentică și creativă întrucât poate să genereze, la rândul ei, alte opere. Este de altfel mereu invocată, cu referire la fenomenul despre care vorbim, situația punerii față în față a doi autori, dintre care unul are strălucita idee de a-l ridiculiza pe celălalt, de a-i supune textul deriziunii, fie și numai pentru a ieși din
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Vadim Zațîrko, până la argoul lui Kostoglotov, limbajul "verde" al lui Podduev și discursul tehnic medical, care camuflează diagnosticul 394. În ce privește problema zonei discursive a personajului soljenițian, se impune drept reper concepția lui Mihail Bahtin, căruia îi aparține, de altfel, sintagma invocată. Reproducem, mai întâi, un fragment mai amplu din studiul bahtinian Plurilingvismul în roman, pentru a fixa coordonatele generale ale discuției despre zona discursivă a personajului în operele literare ale lui A. Soljenițîn: Un erou de roman are întotdeauna zona sa
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Cărților Sibiline, ale căror colecții erau larg răspândite. În sfârșit, trebuie menționată credința în miracole, foarte puternică în perioada elenistică, îndeosebi în religia populară, chiar dacă nu i-a lipsit și adeziunile din partea claselor superioare și culte. Miracolul cel mai adesea invocat era cel al redobândirii sănătății. Era cerut din partea zeului Asclepius, care în perioada elenistă era venerat ca niciodată până atunci. Din simbolul medicului și semizeului care vindeca bolnavii a devenit ajutătorul umanității aflate în strâmtoare, salvatorul tuturor. Era îndeajuns să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
depășească granițele disciplinarității și limitele media. Deloc întâmplător, Claude Bremond atrage atenția asupra acestui aspect important în orice discuție despre fenomenele narative nonliterare: . Această afirmație a lui Bremond, rămasă în hibernare teoretică mai bine de patru decenii , uneori contestată, alteori invocată ca sursă de inspirație în studiile comparative, nu a fost dezvoltată încă într-o teorie amplă a transmedialității. Ea devine însă un punct de interes în studiile comparative, studiile media și narațiune, domenii cu evoluții de multe ori comune care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
trăsăturii de penel, denumită tehnic fude no chikara sau fudeno ikioi. Bowie arată că atunci când se reprezintă un obiect care sugerează forța, adică o faleză, ciocul unei păsări sau ramurile unui copac, în momentele aplicării penelului sentimentul de forță trebuie invocat și simțit prin tot trupul, brațul și mâna artistului care transmit o anume forță, și penelului, și obiectului pictat. Lipsa de viață grafologică a multor reproduceri tipărite sau a unor mulaje de ipsos se datorează parțial și faptului că trăsăturile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
depășească granițele disciplinarității și limitele media. Deloc întâmplător, Claude Bremond atrage atenția asupra acestui aspect important în orice discuție despre fenomenele narative nonliterare: . Această afirmație a lui Bremond, rămasă în hibernare teoretică mai bine de patru decenii , uneori contestată, alteori invocată ca sursă de inspirație în studiile comparative, nu a fost dezvoltată încă într-o teorie amplă a transmedialității. Ea devine însă un punct de interes în studiile comparative, studiile media și narațiune, domenii cu evoluții de multe ori comune care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
trăsăturii de penel, denumită tehnic fude no chikara sau fudeno ikioi. Bowie arată că atunci când se reprezintă un obiect care sugerează forța, adică o faleză, ciocul unei păsări sau ramurile unui copac, în momentele aplicării penelului sentimentul de forță trebuie invocat și simțit prin tot trupul, brațul și mâna artistului care transmit o anume forță, și penelului, și obiectului pictat. Lipsa de viață grafologică a multor reproduceri tipărite sau a unor mulaje de ipsos se datorează parțial și faptului că trăsăturile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
să recurgem din nou la o schemă pentru a ilustra ceea ce numim "context sociocultural". Am reținut doar opt factori de care trebuie să ținem sea-ma pentru a interpreta cât mai corect valorile studiate. Aceștia opt sunt cel mai des invocați, dar mai există mulți alții. Logică culturală Destinatar Dicibilitate Intenție Sens Funcție Moment istoric Mediu social Mediu familial Figura 3 Logica culturală trimite la caracteristicile și modul de operare ale gândirii, sentimentelor, comportamentelor care predomină în entitatea socială unde sunt
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sunt reduse la tăcere... Natura În numeroase dezbateri (în principal etice), mulți participanți, cu orizonturi ideologice diferite se referă la noțiunea de natură pentru a își susține judecățile sau o linie de conduită. Poziții adeseori contradictorii sunt legitimate, deoarece conceptul invocat este ambiguu. Unii pretind că homosexualitatea este contra naturii, alții consiedră că ea poate fi regăsită în natură, în lumea animală. Ecologiștii apără lupul, deoarece este o specie care face parte din natură, crescătorii de animale vor să îl elimi-ne
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
depășească granițele disciplinarității și limitele media. Deloc întâmplător, Claude Bremond atrage atenția asupra acestui aspect important în orice discuție despre fenomenele narative nonliterare: . Această afirmație a lui Bremond, rămasă în hibernare teoretică mai bine de patru decenii , uneori contestată, alteori invocată ca sursă de inspirație în studiile comparative, nu a fost dezvoltată încă într-o teorie amplă a transmedialității. Ea devine însă un punct de interes în studiile comparative, studiile media și narațiune, domenii cu evoluții de multe ori comune care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
trăsăturii de penel, denumită tehnic fude no chikara sau fudeno ikioi. Bowie arată că atunci când se reprezintă un obiect care sugerează forța, adică o faleză, ciocul unei păsări sau ramurile unui copac, în momentele aplicării penelului sentimentul de forță trebuie invocat și simțit prin tot trupul, brațul și mâna artistului care transmit o anume forță, și penelului, și obiectului pictat. Lipsa de viață grafologică a multor reproduceri tipărite sau a unor mulaje de ipsos se datorează parțial și faptului că trăsăturile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
noi îi împrumutăm viața organică, el ne dă continuitatea și durata istorică; el este chipul în care ne întrupăm pentru ochii altor neamuri" (Motru, 1998:229-30). Caracteristicile sufletului poporului, asemănătoare cu cele ale conștiinței colective, se regăsesc atât în lucrarea invocată mai sus, cât și în Sufletul neamului nostru 17 sau Etnicul românesc. Noțiunile de conștiință și personalitate nu se suprapun doar conceptului de cultură, ci și direct între ele. Astfel, conștiința este rezultatul "sintetic al evoluției prin care a trecut
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acestora". Sistemul de valori are caracteristici specifice oricărui sistem, astfel că pot exista valori care sunt prioritare la un anumit moment într-un anumit context, ceea ce, evident, produce o ierarhie a valorilor. Trei sunt modelele teoretice și empirice cele mai invocate astăzi în studiul dimensiunii axiologice: modelul lui Inglehart, cel al lui Schwartz și cel al lui Hofstede vezi, de exemplu: Arts et al. (2003); Vinken et al. (2004); Ester et al. (2006); Ramos (2006). Analizele pe care o să le facem
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Schimbarea orientării: Băsescu este poziționat cu fața către orice trecător și nu către cei care îi răspund în situația narativa din afiș. Uniformă căpitanului se transformă în costumul posibilului președinte. (A.2) Anumite persoane și circumstanțe trebuie să corespundă procedurii invocate. Prezenta căpitanului (Traian Băsescu căpitan) și a soldaților Atât căpitanul, cât și președintele "domnesc" peste cineva: trupe și popoare. Poporul este reprezentat metonimic prin diferite categorii: muncitori, elevi, oameni de afaceri, doctori și fermieri. (A.3) Procedura trebuie să fie
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
după clădiri ori edificii importante (strada Gării, Oborul, Pieții), denumiri după dat e, evenimente istorice, de proveniență istorică, locuri de lupte, personalități istorice și militare, nume de eroi căzuți pe câmpul de luptă (1 Decembrie, Piața Unirii, Unu Mai) etc. Invocata lipsă de semnificație și interes pentru trimiterile la marile personalități devine pentru Gheorgh e Gh . Covatariu un bun prilej de reluare a unor astfel de nume și oameni, el reușind să-i portretizeze și să-i facă să rămână cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la care să-și aducă contribuția istorici, arheologi, geografi, sociologi, statisticieni , li ngviști, folcloriști și specialiști în toponimie. Față de astfel de opere, rezultat al colaboră rii multiple nu avem decât a veni în întâmpinarea lor, dar normal este ca modernismul invocat să fie corespunzător asimilat iar de la el să nu fie îndepărtați intelectualii locali. I nteg rarea europeană ca și globalizarea de care suntem animați să nu însemne nici o clipă renunțarea la specificul național, ci, din contră, în asemenea lucrări, inclusiv
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
invariabilă (schematică, schizoidă) a eroului lovinescian se cerea ilustrată epic printr-o serie de situații și procedee specifice, care s-o scoată în evidență cât mai pregnant ceea ce nu era posibil (aceasta e, în fapt, "fatalitatea" literară atât de des invocată) decât în cadrele și în orizontul estetic al melodramei. Și, pe lângă amprenta melodramatică, nu trebuie omisă nici componenta cvasimuzicală a orchestrației narative, în care personajele și secvențele epico-dramatice se armonizează melodic-sugestiv, asemeni acordurilor într-o simfonie (nu degeaba ultimul roman
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cititorului din cauza "placajului livresc interpus între subiect și evenimente"45. Interesantă a părut doar "metoda analizei abstracte", "intelectuale", potrivit căreia "întâmplările anecdotice" devin "un simplu pretext" pentru reflecție 46. Așadar, fie că a nemulțumit o parte a criticii, din cauza frecvent invocatei incapacități de intuiție a concretului ("placajul livresc"), fie că a făcut impresie onorabilă (din unghiul analizei abstracte), romanul nu s-a bucurat de succes, deși Lovinescu se străduise să scrie mai simplu, e drept, tot în limbajul exersat deja al
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cel al prozei) Lovinescu înțelegea un proces de intelectualizare a discursului, care impune, de fapt, adâncirea (obiectivă) în "subiect". Cu alte cuvinte, sincronizarea cu modelele occidentale vizează explorarea metodică a eului individual, devenit acum obiect de investigație psihologică. În consecință, invocata trecere de la rural la urban indică mai curând evoluția de la o literatură axată pe psihologia colectivă și nediferențiată (sufletul țărănesc) la o literatură reflectând psihologia individuală, modelată de o mentalitate specific urbană. Acestea fiind spuse, se observă cu ușurință că
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe de alta, din valoarea oamenilor, din pateticul situației și din toate rezonanțele pe care le trezește în noi sau, mai precis, le trezește în mine o astfel de tragedie, într-un moment dat (s.n.)"97. După cum anticipam, împrejurările existențiale invocate aici, aluziv, se pot reconstitui, în parte, cu ajutorul însemnărilor din "agende", migălos contextualizate de către realizatorii ediției. Astfel, Gabriela Omăt atrăgea atenția asupra cauzelor de ordin sufletesc care l-au îndemnat pe Lovinescu să-și părăsească "bârlogul" și să călătorească din
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
într-un spațiu străin, la Brașov, în preajma sărbătorilor pascale, departe de biroul și de cărțile lui, de căminul din strada Câmpineanu unde avuseseră loc, atâția ani la rând, ședințele de cenaclu fapt ce va fi contribuit, suplimentar, la accentuarea "emoției" invocate. În consecință, despărțirea de soție și de copil, ce a condus la destrămarea iluziei fericirii burgheze, e resimțită ca un sacrificiu dureros pe altarul creației, al scrisului activitate solitară având ca resort, în opinia criticului, un profund sentiment de insatisfacție
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
îndreptățire Petru Creția în "testamentul" lui de eminescolog 102. Și totuși, ce rol va fi avut amorul în creația eminesciană? De ce atribuia Lovinescu psihologiei erotice rolul esențial în geneza personalității și în procesul creației artistice? Întâi de toate se cuvine invocată, am tot spus, influența lui Freud, vizibilă și în alte interpretări (inclusiv, chiar dacă nu explicit, în comentariile lui Călinescu), într-un context (anii '30) în care opera eminesciană devenise pretextul major al disputelor ideologice de tot soiul. Or, cum ideologiile
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]