3,057 matches
-
politice ale imperiului otoman în limba enlgeză și nu în latină. Acesta este un indiciu clar că informații despre "teroarea lumii", deveneau esențiale nu doar pentru cititorul sofisticat, dar și pentru cititorul de rând. Această lucrare este un exemplu de istoriografie creștină, menită pentru a fi citită de un public creștin, iar acest aspect produce un text care este încărcat de stereotipuri. Lucrarea conține informații extrem de detaliate despre sultani, incluzând pasaje legate de aspectul lor fizic, personalitate și interese personale. Lucrarea
Licitația de Hârtii Rare și gravuri europene din colecția Paul Davidsohn by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105748_a_107040]
-
2007-2010). Este lector la Fundația Calea Victoriei din 2009. A publicat cărți, ediții critice, peste 400 de articole. Publicații (selecție): 1975-2004 - editează Operele lui M. Kogălniceanu (Oratorie, 9 vol., 1864-1891), pentru care primește premiul “Nicolae Bălcescu” al Academiei (1983); 1978 - Enciclopedia istoriografiei românești (coautor); Din 1982 - editează din opera lui Nicolae Iorga: Opere economice, Istoria poporului românesc, Istoria românilor din Ardeal și Ungaria, Istoria românilor, vol. VIII, Istoria românilor pentru poporul românesc, 2 vol., Istoria românilor, vol X, Discursuri parlamentare (1907-1917); 1985-2008
Georgeta Filitti conferențiază despre ”ION GHICA, un ctitor al teatrului românesc” la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105788_a_107080]
-
mai întâi cauzele care au putut determina răsturnarea valorilor consacrate. Bălcescu era prezent în literatura istorică și înainte de instaurarea „dictaturii proletariatului”, ca unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848 din Țara Românească, și, de asemeni, era menționat ca unul dintre fondatorii istoriografiei și publicisticii moderne din secolul XIX. Ceea ce se întâmplă însă din 1948 încolo este singularizarea lui ca epitomă și protagonist absolut al evenimentelor al căror centenar era acum celebrat. Bălcescu a fost prezentat ca singurul revoluționar autentic, în vreme ce alți contemporani
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
XIX.În revista „Magazin istoric”, Bălcescu publică, în 1844, două studii consacrate istoriei militare a principatelor, „Puterea armată și arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei până acum” și „Puterea armată în Moldova”, cele dintâi scrieri istorice de acest fel din istoriografia românească. Studiile erau menite să promoveze proiectul unei armate recrutate din țărănimea liberă, asemeni yeomenilor din Anglia, dar ca armată permanentă, imaginată ca bază de putere pentru independența celor două țări românești. Idealizarea epocilor anterioare, din vremea lui Mircea cel
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
peste câțiva ani cu figura lui Mihai Viteazul. În 1846 Bălcescu aduce o nouă contribuție inedită, de mare importanță pentru modernizarea scrierii istorice, anume primul studiu de istorie socială din literatura istorică românească - și unul dintre cele mai vechi în istoriografia europeană: „Despre starea sociala a muncitorilor plugari”. Teza principală a lucrării este că boierii au uzurpat pământurile pe care le stăpânesc, prin „interes, nevoie și silă” și că țăranilor trebuie să li se redea fără despăgubire proprietățile lor legitime. În
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
spargerea acestui cod cu șapte ani înainte de izbucnirea războiului. Germanii au descoperit acest lucru, iar după invazie, polonezii au transmis pe ascuns tot ceea ce lucraseră spre Marea Britanie, unde, după cum se știe, formula nouă a codului a fost decriptată. De altfel, istoriografia menționează că acest eveniment care a schimbat soarta războiului nu ar fi fost posibil fără munca lui Rejewski. Silită de pretențiile teritoriale ale fostei URSS să intre în război în 1939, Finlanda s-a văzut invadată de masive forțe sovietice
„Prâslea” în cel de-Al Doilea Război Mondial by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296489_a_297818]
-
Mărculescu nu a murit! Moștenirea ei artistică, întreprinsă admirabil în paginile cărții Ileanei Ursu, reprezintă “pașaportul” de rezistență peste timp a numelui Iolanda Mărculescu în Cartea de aur a muzicii românești. N.R. Volumul de față a primit Premiul UCMR pentri istoriografie pe anul 2013
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]