3,184 matches
-
și Strindberg (Domnișoara Iulia). 11. Repere majore în teatrul de expresie anglo-saxonă al secolului XX: critica socială de la George Bernard Shaw (Pygmalion) la "furioșii" englezi (John Osborne: Privește înapoi cu mânie); teatrul american de la tragedia modernă (Eugene O'Neill: Din jale se întrupează Electra) la drama omului în societatea contemporană la Arthur Miller (Vrăjitoarele din Salem) și Tennessee Williams (Un tramvai numit dorință). 12. Poetici ale teatrului contemporan: teatrul epic și noua tehnică de interpretare la Bertolt Brecht (Micul Organon); revalorificarea
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
și Strindberg (Domnișoara Iulia). 11. Repere majore în teatrul de expresie anglo-saxonă al secolului XX: critica socială de la George Bernard Shaw (Pygmalion) la "furioșii" englezi (John Osborne: Privește înapoi cu mânie); teatrul american de la tragedia modernă (Eugene O'Neill: Din jale se întrupează Electra) la drama omului în societatea contemporană la Arthur Miller (Vrăjitoarele din Salem) și Tennessee Williams (Un tramvai numit dorință). 12. Poetici ale teatrului contemporan: teatrul epic și noua tehnică de interpretare la Bertolt Brecht (Micul Organon); revalorificarea
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
II Str. Prudenței Str. Radu Negru Str. Rahovei Str. Răsăritului Pța. Republicii Str. Rândunicii Str. Rondă Str. Rumeoarei Str. Salcâmilor Str. Saon Str. Sălciilor nr. 3 - 5, bloc Servoagromec Str. Sălciilor nr. 6, bloc S; Str. Sălciilor Str. Sculptor Ion Jalea Str. Semințelor Str. Silvestru Ale. Simfoniei Str. Sitarului Str. Slt. Gavrilov Corneliu nr. 144, bloc E1 Str. Soarelui Str. Sofia Nădejde Str. Speranței Ale. Spicului Str. Stîncilor Str. Străbună Str. Sudului Str. Surorilor Str. Suvenir Str. Școalei Int. Șoimului Str.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
avem aceeași problemă în zonă, deci ne-am ”scuturat” puțin văzând piesă. Putem spune că sunteți culegători de folclor minier! Și bunicul meu avea un cântec, zicea că ”plec din brațele mândruței, îmi iau lopată și mă duc”, așa ceva... Cu jale, dar și cu mândrie. E chiar frumos de studiat, sunt și lucruri frumoase în viață minerilor, nu e doar așa că intră acolo, sunt negri, ies afară, merg și beau, vin acasă, își bat nevestele, e mult mai mult de atât
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
de aproape piatra monumentului, o mângâie, o parcurg cu privirea centimetru cu centimetru, recitând șoptit, sacadat, fără intonații speciale: Din piatră de stâncă, din trunchiuri de lemn, din cer și din soare, din apă și vânt, Din dor și din jale, din cântec de leagăn și din descânt.”[ 15] Desigur, temele muncitorești s-au bucurat de un mare succes în spectacolele pionierești. Vom continua cu câteva exemple care urmează aceeași linie coregrafică simbolico-monumentală de construcție prin corpuri-obiect a imaginilor istorice sau
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
de curaj e pe femei să nască, Neștiind ce cresc în trup aproape-un an: Prea poate un nătîng ori un tiran; Prea poate o copilă îngerească. Ori un poet murind prea tînăr, poate, De poezia sa nemuritoare. Umplînd de jale sînul maicii sale, Cum l-a umplut la naștere cu lapte. Ferestre Ce vede un copil privind pe geamul De bloc înalt, etajul nu știu care? Mulțimi de oameni, alții, tot mai mulți Și tot mai mici, ca el, în depărtare. Ce
Poezie by Carolina Ilica () [Corola-website/Imaginative/8281_a_9606]
-
în parcurile pline de soldați și servitoare, Magdalena, Magdalena.... și cei de la canal... și cei din pușcării... și cei din hazna... și în birouri, covoarele roșii gâdilă glezna cu candoare și lichelism. Ordine mari, conștiințe mărunte. Fumuri de soi peste jale și clondire: în satele putrezite sub omăt, în cartierele mucegăite sub zgura și funinginea zilnică. Peste coala plină de ulei de soia a cerului, muște castrate zboară prin mierea îndulcită cu flaute ruginite în cozile despletite peste iazurile în care
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/8748_a_10073]
-
tribuna a doua). În 2002 stadionul a fost modernizat, în prezent având o capacitate de circa 12.000 de locuri. De asemenea, în Areni există două parcuri: Vladimir Florea și Universității (unde este amplasată o statuie realizată de sculptorul Ion Jalea). Spre deosebire de majoritatea orașelor, unde centrul este situat în mijlocul teritoriului intravilan al localității, fiind înconjurat de celelalte cartiere, Centrul Sucevei este dispus în partea sud-estică a orașului. În partea de nord și nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
fel sau altul, aceiași în toate funcțiile satului Cucerdea, sau altfel spus "la vremuri noi, tot noi". Generația de azi a poporului român este obligată să țină seama în mod sincer de victimele și mărturiile grozăviilor petrecute și arătate cu jale și amărăciune în "Memorialul Durerii" - realizat de doamna Lucia Hossu-Longin, cuprinzând aproape două sute de episoade, și ele continuă. Martorii încep să dispară în scurgerea timpului, unii-s bătrâni și bolnavi, și nimeni nu le solicită mărturii acuzătoare, care vor dispărea
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
a făcut ca o serie de gospodării să ajungă în stare de paragină, suprafețe mari de pământ rămânând nelucrate. Din modestele recolte obținute țărănimea, prin rechiziții, a fost nevoită să dea pentru front, alimente, mai ales începând cu anul 1916. Jalea și mizeria domnea pretutindeni la sate, fapt ce obligă pe țărani să manifeste opoziție, prin sustragerea de la rechiziții, de la muncile forțate. Dezertarea de pe front devine un fenomen. Alții trec peste munții și se înrolează în armata română. Următorii localnici au
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
ei, Lev Gumiliov. Ultimul poem al ciclului trece de la Rusia contemporană la scena Răstignirii lui Christos. Scena nu se concentrează asupra crucii, nici măcar nu zugrăvește crucea, ci descrie doar cele câteva femei care plâng la piciorul crucii. Iar strigătele de jale de la baza crucii par să se unească cu strigătele celor care au suferit pierderi ale unor persoane apropiate în perioada represiunii staliniste. Este în mod specific durerea femeilor, care, ca și Ahmatova erau nevoite să stea în lungi cozi în fața
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
înscrise pe fața femeilor care rămăseseră în spatele frontului, pe când soții și fiii lor se luptau. Dar în poeziile Ahmatovei, aceste griji se contopeau cu o dârzenie, cu un simț al datoriei. Boris Pasternak scria: Chiar bucuria victoriei este atenuată de jalea provocată de dispariția atâtor persoane dragi. Descrierea Annei Ahmatova nu este cea a armatei victorioase defilând prin Piața Roșie, ci cea a văduvelor care plâng pe mormintele celor căzuți. Din momentul începerii conflictelor până în momentul victoriei, dragostea pentru pământul țării
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
publicat în 1834, în care deplângea starea jalnică în care ajunsese cetatea și cerea oprirea vandalismului (""Ci strigați, opriți pacatul, cereți cu glas o dreptate""). <poem>"„Rădice-se pân' la ceruri tânguirea și strigarea "A obștiei moldovene! Plânsul, bocitul și jalea Meargă adânc să răsune pe bolta acea cerească; "A lor zile cu Cetatea Neamțul să se risipească! "Vedeți sfântul loc acela, unde viteji-au murit, De copii cum se dăramă, se sapă păn-în pământ. "Lăcomia unor aprigi, după vreme patrioți
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
localnicilor sînt oameni bătrîni, trecuți de 60 de ani. Mergînd pe ulițele satului, am putut vedea că, totuși, prin curți, bătrînii trebăluiau. Fiecare încerca, chiar așa, vlăguit de vîrstă înaintată, să-și pregătească curțile și grădinile pentru primăvara. Marea lor jale este însă că nu-i mai ajută puterile să-și îngrijească pămînturile. Și nici nu mai are cine să-i ajute, căci fiii și nepoții au plecat pe alte meleaguri în speranța unui trai mai bun. Această stare de lucruri
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
privatizați, oameni care au dorit să investească în agricultură. Și ne-a mărturisit că nici nu concepe viata fara muncă: „Muncă îl salța pe om! Muncă îți dă și viața, și hrană, îți dă de toate. Dacă nu muncești, e jale. Nu vezi că muncești și parcă tot nu ai ce-ți trebuie. La început, cînd pornești la drum în viață, parcă e greu. Dar după aia, daca te ții de treabă, te obișnuiești. E mai greu acum cu vremurile astea
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
mult mai sobră în ceea ce privește finisajul exterior, cerând artiștilor pe care i-a cooptat la lucrări să se încadreze în această nouă manieră de lucru. Printre artiștii care au lucrat la finisaj se numără Constantin Baraschi, Alexandru Călinescu, Mac Constantinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea și Costin Petrescu, toți nume cunoscute în perioada interbelică. Pe fațada sudică, sculptorii Mac Constantinescu și Constantin Baraschi au dăltuit fiecare câte o reprezentare simbolică a "Victoriei". Amplasate identic pe fațada de nord se găsesc alegoriile "Bărbăție" de
Arcul de Triumf din București () [Corola-website/Science/299812_a_301141]
-
Paciurea și Costin Petrescu, toți nume cunoscute în perioada interbelică. Pe fațada sudică, sculptorii Mac Constantinescu și Constantin Baraschi au dăltuit fiecare câte o reprezentare simbolică a "Victoriei". Amplasate identic pe fațada de nord se găsesc alegoriile "Bărbăție" de Ion Jalea și "Credință" de Constantin Baraschi, precum și alte două "Victorii" create de Cornel Medrea și Dimitrie Onofrei. Lucrările decorative de la vechiul Arc de Triumf, realizate în 1922 de sculptorul Dumitru Mățăoanu, nu au mai fost folosite la refacerea definitivă a Arcului
Arcul de Triumf din București () [Corola-website/Science/299812_a_301141]
-
de-o spinteci / vei da de pungi sonore de lapte cristalin / din care aerul - copilul dimineții / își suge degetele fluierând. Cadavrul unui lac nerăcit încă / de îndrăznești să-i pipăi rădăcina / palelor re¬flexe, un clei ceros / cum ar fi jalea lumii, / se va vădi ca leacul unic vocilor / încă false de copii. Dar limbile clopotelor în delir nu-s altceva decât un fel / de mâini barbare care mulează cerul să își / trezească sorii toți lapții pentru noi." («Laptele» - AID, 56
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
grup "Terasa Oteteleșeanu", cu "șapte figuri ale boemei literare, muzicale și pictoricești". În 1914 deschide prima expoziție personală la București. În 1917, împreună cu pictorii Nicolae Dărăscu, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser, Marius Bunescu și cu sculptorii Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Ion Jalea și Oscar Han înființează asociația "Arta Română", la Iași. Vara se retrage la țară și pictează țărani la munca câmpului, vederi din sate, grupuri de muncitori dar și naturi moarte, nuduri, portrete ale diverselor pesonalități ale timpului și autoportrete. Participă
Camil Ressu () [Corola-website/Science/297838_a_299167]
-
Pe această linie se înscrie și tensiunea pioasă din "Rugăciunea unui dac" și memorabilă cadență din "Împărat și proletar": ""că vis al morții-eterne e viața lumii-ntregi"". Sau, ""o, moartea-i un secol cu sori înflorit"", în durerosul imn al jalei eterne din "Mortua est", ""și te privesc nepăsător / c-un rece ochi de mort"", din "Pe lângă plopii fără soț", ""setea liniștii eterne"" din "Scrisoarea a IV-a", ""nu credeam să învăț a muri vreodată"" din "Odă (în metru antic)", ""dor
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
și din Franța. Amintim pe Simon Bayer, poetul Ion Barbu, Lucien Fabre, Paul Morand, George Michaux, Matila C. Ghyka, Theodor Pallady, Anton Bibescu, Marta Bibescu, Tudor Vianu, Mihail Sebastian, Constantin Brâncuși, Horia Teodoru, Alexandru Rosetti, Catul Bogdan, Gheorghe Brătianu, Ion Jalea, ș.a. Se căsătorește cu Sanda Știrbei și va avea doi copii, Serban și Marie-Lyse, deveniți prin forța istoriei cetățeni englezi. Participă ca deputat la viața politică, este împotriva exceselor Gărziii de Fier, își va trimite în jurul anului 1940 soția, Sanda
George Matei Cantacuzino () [Corola-website/Science/308548_a_309877]
-
la Alba Iulia, Turda și Odorheiul Secuiesc. Între 1919 și 1921 este ucenic lăcătuș la uzinele de fier din Hunedoara. Din 1921 pînă în 1927 urmează cursurile Școlii de Belle Arte din București avîndu-i ca profesori pe: Dimitrie Paciurea, Ion Jalea la sculptură și pe Fritz Storck, Constantin Artachino și George Demetrescu Mirea la desen și pictură. Termină sculptura. În 1928 pînă în 1930 execută, în colaborare cu Lidia Kotzebue, Monumentul Eroilor Aerului din București. În 1929 la Salonul Oficial primește
Iosif Fekete () [Corola-website/Science/308742_a_310071]
-
un loc aparte îl ocupă Adonis, o divinitate asiatică minoră, legată, ca și Afrodita de cultul plantelor. Într-un cântec meșteșugit pe baza antifonică, după modelul cântecului popular, se deplânge moartea demonului în accente care amintesc de ""threnosul"" (cântec de jale) homeric. Prin vădita preferință față de divinitățile venite din Orient, alegorii ale frumuseții, grației și fecundității, Sappho depășește lumea zeilor lui Homer. Influența Asiei, cu care Lesbosul întreținea legături intense, se făcuse, de altfel, simțită de mult în creația litereară a
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
Conservatorului de artă dramatică. S-a remarcat în interpretarea unor roluri principale din repertoriul clasic și modern, universal și național ("Hamlet", " Visul unei nopți de vară", "Cum vă place", "Neguțătorul din Veneția", "Macbeth", "Richard al III-lea" de Shakespeare, „Din jale s-a întrupat Electra” de Eugen O'Neil, "Vlaicu-Vodă" de Alexandru Davilla, "Fântâna Blanduziei" de Vasile Alecsandri etc.). Interpretările lui excelau prin adâncimea înțelegerii rolului, distincția și eleganța ținutei, gestica sobră și dicțiunea exemplară. A fost director de teatru, animator
George Vraca () [Corola-website/Science/307598_a_308927]
-
a muzicii și a tradițiilor în această zonă a țării, înzestrată fiind cu o aleasă cultură și cu un rafinat gust pentru autentic și inedit - ea cultivă doina cea tărăgănat curgătoare, cîntecul de joc și de nuntă, și cîntecul de jale - “șoptit” și “fluierat” - mai mult bocet, dar de un colorit aparte. Vocea caldă, cu un timbru specific, modulată cu ușurință, și versurile încărcate metaforic, deși foarte simple - concură în egală măsură la crearea unei stări “poetice” greu de înlăturat din
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]