5,277 matches
-
avînd deja la activ două arestări pentru posesie de marijuana. Lynette i-a spus corespondentului nostru secret: „Lu’ Bill Îi place coloarea neagră. Zice că « După ce ai gustat dintr-o negresă, nu te mai saturi». Se dă-n vînt după jazz și-i place să petreacă pe Îndelete. Și zici că-i Însurat, ai? Chiar e procoror dă district?“ Păi chiar e, scumpete! Dar cît timp o să mai fie? PÎnă În ziua alegerilor mai sînt o grămadă de zile de joi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
poate de secret. — SÎnt Vincennes. — Jackie! Ai ceva marfă de Nite Owl pentru dragul tău de Sid? — Nu, dar stau cu urechile ciulite. Atunci poate ceva de la Narco? Vreau să scot un număr special dedicat drogaților - cu muzicieni shvartze de jazz și staruri de film. Poate fac și o legătură ceva cu comuniștii, fiindcă povestea asta cu soții Rosenberg a pus pe jar opinia publică. Îți place? — Drăguț. Sid, ai auzit de un tip numit Pierce Patchett? Liniște. Secunde bune. Sid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Jack Tomberon! Mai aveai puțin. Grămezi de dosare de-ale lui de la Narcotice: complete, detaliate, ajungînd chiar să fie umflate. Citi printre rînduri: Vincennes avea boală pe micii infractori narcomani, În special pe celebritățile de la Hollywood și pe muzicienii de jazz, ceea ce confirma niște zvonuri mai vechi: el chema la locul arestărilor lui spectaculoase revista Hush-Hush. Vincennes a fost transferat la Moravuri ca urmare a frămîntărilor de după Crăciunul Însîngerat. Alt teanc de rapoarte: operațiuni legate de pariuri și alcool, nici un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
glorie În anii ’30 și ’40 ai secolului trecut. Printre filmele sale de succes se numără King Kong, Cetățeanul Kane și cîteva producții avîndu-i În rolurile principale pe Fred Astaire și Ginger Rogers. Unul dintre cei mai importanți muzicieni de jazz ai secolului XX, fondator al stilului bebop (1920-1955). Șef al poliției din Los Angeles În perioada 1950-1966, considerat omul care a schimbat fața departamentului de poliție din metropola californiană. Termen argotic pentru „mexican“. TÎmpitule (În span. În orig.). Colonist britanic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
sînt evrei, În special la adresa creștinilor; similar cu gentile. Comic american celebru În acea perioadă. 187 era numărul de cod folosit de poliția din California pentru crimă. Fii milos, dă dovadă de compasiune (În idiș În orig.). Piesă clasică de jazz compusă de Billy Strayhorn În 1941 și făcută celebră În interpretarea formației conduse de Duke Ellington. Altă piesă din perioada anilor ’40, devenită celebră În interpretarea formației lui Glenn Miller. . Cuvînt de alint În idiș. Tsurus sau tsoris - suferință, durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
zăcut așa, În tăcere, Încercând să mă obișnuiesc cu ideea iminentului meu deces, când seara din ajun a Început să-mi revină În minte În scurte secvențe. Un bar Înecat În fum undeva În East Village. Ceva care se chema jazz fusion music. O băutură trandafirie Într-un pahar de Martini - o, ce greață-mi e, ce n-aș da să Înceteze. Prieteni care trec pe la mine să Îmi ureze bun venit acasă. Un toast, o dușcă, alt toast. O, slavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
aud pe Paula spunându-i când trag ușa după mine. Pe bancheta din spate a lui Pegas, Încerc să citesc Financial Times ca să mă pun la punct În vederea prezentării, dar nu mă pot concentra. Se aude muzică, un aranjament de jazz pentru pian al unei bucăți pe care aproape că o recunosc - Someone To Watch Over Me? E ca și cum pianistul a spart melodia În o mie de bucăți pe care le tot aruncă În aer, urmărindu-le cum aterizează. Laitmotivurile seamănă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
eșuate. Mi-era foarte clar că PS era o chestiune potențială și nimic mai mult. Mai nou, sau, mai bine zis, revenind la o mai veche hotărâre, m-am decis să mă concentrez asupra carierei. Fata asta din Rândul Întâi, Jazz Conassey - moștenitoarea afacerii cu cherestea Conassey din Wisconsin, al cărei nume era pe buzele tuturor, sosise de curând la New York. Se îmbrăca tot timpul până peste poate de uimitor, în fustițe foarte, foarte scurte, cu jachete micuțe haute couture și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Pucci. Jazz locuiește într-un apartament mare pe East Seventieth, la numărul 47. Adresa ideală pentru o dependentă de haute couture, pentru că holul blocului ei este plasat, literalmente, vizavi de intrarea laterală a magazinului Prada de pe Madison. Am auzit că Jazz era multitalentată: vestită pentru faptul că face cumpărături de la Prada în timp ce, simultan, vorbea cu consilierul ei în materie de cumpărături, trimis la Barneys. Am sunat-o imediat. Bună, sunt Jazzy! mi se prezentă robotul ei telefonic. Dacă vreți să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Robotul de pe acesta m-a redirecționat spre apartamentul din New York. Fetele din Rândul Întâi sunt la fel de negăsit ca și supermodelele. Am format din nou numărul din New York. Cineva mi-a răspuns. Ce noroc pe capul meu. Imediat am devenit atentă. —Jazz? am întrebat. —Acia-i menajera, mi-a răspuns o voce cu un puternic accent filipinez. —Jazz e acasă? Îhî. — Pot să vorbesc cu ea? —Doarme. Era ora prânzului. Eram șocată. Până acum trăiam cu impresia că sunt singura persoană din New York
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
la fel de negăsit ca și supermodelele. Am format din nou numărul din New York. Cineva mi-a răspuns. Ce noroc pe capul meu. Imediat am devenit atentă. —Jazz? am întrebat. —Acia-i menajera, mi-a răspuns o voce cu un puternic accent filipinez. —Jazz e acasă? Îhî. — Pot să vorbesc cu ea? —Doarme. Era ora prânzului. Eram șocată. Până acum trăiam cu impresia că sunt singura persoană din New York care nu se scoală mai devreme de 10.30. I-am spus: Când se trezește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
10.30. I-am spus: Când se trezește, poți să-i spui să mă sune, te rog? Poți să-i spui că vrem să scriem un articol senzațional despre ea? —Îhî. Număr la tine? I-am dat numărul. Cel puțin, Jazz era aici, ceea ce-mi ușura misiunea. N-am fost surprinsă că Jazz nu m-a sunat în ziua aceea. Fetele din Rândul Întâi nu răspund la mesaje. Și nici n-au nevoie. Toată lumea le sună necontenit. Pentru societate, ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mă sune, te rog? Poți să-i spui că vrem să scriem un articol senzațional despre ea? —Îhî. Număr la tine? I-am dat numărul. Cel puțin, Jazz era aici, ceea ce-mi ușura misiunea. N-am fost surprinsă că Jazz nu m-a sunat în ziua aceea. Fetele din Rândul Întâi nu răspund la mesaje. Și nici n-au nevoie. Toată lumea le sună necontenit. Pentru societate, ele reprezintă echivalentul celei mai populare fete din liceu. Am sunat-o a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
au nevoie. Toată lumea le sună necontenit. Pentru societate, ele reprezintă echivalentul celei mai populare fete din liceu. Am sunat-o a doua zi la apartament, după prânz. A răspuns din nou menajera. Am rugat-o să mi-o dea pe Jazz. Nu aici, îmi răspunse. —Dar unde e? am întrebat-o. — Ea merge Mustique ieri. Am crezut că leșin. Mustique este una din insulele alea uitate de Dumnezeu, din Caraibe, unde telefoanele mobile n-au deloc semnal. Și când se întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
până peste poate de alunecoase. Au acces la atât de multe ascunzători de vacanță unde-i imposibil-de-ajuns-fără-avionul-personal încât până și CIA ar avea probleme să le dea de urmă. Mă îndoiam că vreun sistem GPS ar putea-o găsi pe Jazz acum. Ν —Trebuie să vii, organizez o întrunire cu tema Salvați Veneția, mă solicită Muffy. Dacă nimeni nu face nimic, orașul acela, hocus-pocus, o să dispară. Nu vrem ca Veneția să fie un David Blaine 1 al orașelor istorice. Iată de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Patrick fie și numai pentru spațiul suplimentar din debara. Dar, „practic gata divorțat“ suna a „însurat“. Pe tipul ăsta l-am tăiat de pe listă chiar dinainte să ajungă pe ea. Ν Robotul telefonic este echivalentul modern, american, al picăturii chinezești. Jazz sărea douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru de pe un telefon fix pe unul mobil și invers. A doua zi i-am lăsat din nou câteva mesaje, sperând c-o să mă sune. Nu voiam să pățesc ca și cu articolul despre moștenitoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
ar împrumuta o rochie de seară, a sunat linia cealaltă. Am renunțat la apel și am răspuns. Am auzit o voce dulce, de fetiță, à la Marilyn Monroe: —Bună, sunt Jazz Conassey. Ard, ard, ard de nerăbdare să facem articolul. —Jazz! Am tot încercat să dau de tine. Unde ești? Aaahh, miorlăi ea languros. Pe-un vapor pe undeva. Nu știu unde, dar e atât de mișto. Ar trebui să vii și tu. Fetele ca Jazz invită întotdeauna pe toată lumea peste tot, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
ard, ard de nerăbdare să facem articolul. —Jazz! Am tot încercat să dau de tine. Unde ești? Aaahh, miorlăi ea languros. Pe-un vapor pe undeva. Nu știu unde, dar e atât de mișto. Ar trebui să vii și tu. Fetele ca Jazz invită întotdeauna pe toată lumea peste tot, chiar și persoanele pe care nu le cunosc deloc, chiar și atunci când habar n-au unde se află. Când te întorci în New York? am întrebat-o. — Nu știu! Nu-mi pune astfel de întrebări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
găsesc la petrecere? — Voi fi fata în fusta cea mai scurtă și cu bronzul cel mai uniform. Cum or putea unii să se îmbrace ca un doge venețian în minijupă nu știu, dar dacă aș avea picioare ca ale lui Jazz, aș rescrie și eu istoria modei. Ν — Dumnezeule, e atât de AAAS în seara aceasta, oftă Julie, scanând aglomerația de la Salvați Veneția, care se ținea în sala mare de bal a Hotelului St. Regis. Stăteam la bar bând cocteiluri cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de vârf. Lara și Jolene erau îmbrăcate cu rochii asortate roz și bleu de la Bill Blass. De curând începuseră să cumpere în duplicat, pentru cazul în care ar fi vrut să se îmbrace la fel. Nici una n-o văzuse pe Jazz. De fapt, n-o zărise nimeni de la petrecere. Începusem să mă îngrijorez. Voi termina oare vreodată un articol? M-am așezat la masă și am încercat să nu-mi mai bat capul. Julie, Lara și Jolene erau toate așezate la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
clădirii în care locuiam. —Ești sigură? mă întrebă. — Sigură, i-am răspuns în timp ce-mi ziceam: Oare sunt? Noapte bună, i-am mai spus în timp ce coboram din taxi. Ν Cum am intrat în apartament, mi-a sunat mobilul. Era Jazz. Uitasem cu desăvârșire de absența ei. —Bună! Eu sunt, mi-a spus. Am întârziat atât de peste poate de mult și m-am gândit că-i prea nepoliticos să apar la petrecere după trei ore, așa că am rămas aici la hotelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Eu sunt, mi-a spus. Am întârziat atât de peste poate de mult și m-am gândit că-i prea nepoliticos să apar la petrecere după trei ore, așa că am rămas aici la hotelul 60 Thompson. Am putea face interviul acum. —Jazz, e unu dimineața, i-am zis. —Și? — Hai s-o lăsăm pe mâine. Nu pot, plec la Cannes peste aproximativ șase ore și jumătate. Bine’nțeles. Fir-ar să fie. FdRÎ pleacă întotdeauna spre locuri fenomenale dintr-un moment în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
șase ore și jumătate. Bine’nțeles. Fir-ar să fie. FdRÎ pleacă întotdeauna spre locuri fenomenale dintr-un moment în altul. N-am avut altă soluție decât să-mi trag o pereche de blugi și să sar într-un taxi. Jazz nu mi-a spus de ce s-a cazat la hotelul 60 Thompson în seara aia, dar, după cum arăta camera, acolo fusese o petrecere mult mai reușită decât balul Salvați Veneția. Se aruncă în pat ca o păpușă de cârpă bronzată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
în jurul ei. — Mulțumesc mult, îi spuse cameristei. Ești o drăguță, te iubesc! Ești cea mai bună. Poți să-mi aduci o cană de ceai? —Bine’nțeles, domnișoară, îi răspunse camerista serviabilă. Nu doriți și niște prăjiturele? —Aaah, te iubesc! exclamă Jazz. Bătu ușor în pilotă și îmi făcu semn să mă așez. Am să-ți spun totul despre noi, Fetele din Rândul Întâi, începu ea. Chestia e că-mi place la nebunie să fiu o Fată din Rândul Întâi. E atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
piese, cu catarame argintii la șolduri. Am înaintat agale prin bar și am ieșit la piscina situată pe o margine de stâncă, deasupra oceanului. Tocmai voiam să mă așez pe un scaun, când cineva m-a strigat „Hei, aici!“ Era Jazz Conassey. Bine’nțeles. M-am dus spre locul unde era tolănită ca un covrigel bronzat pe o salteluță albă. Bună, i-am spus. —De-vas-ta-tori! exclamă ea, uitându-se la bikinii mei. —Poftim? Sunt devastată, zise Jazzy. —De ce? De bikinii tăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]