28,495 matches
-
că norma legală criticată este una precisă, clară și previzibilă și nu încalcă accesul liber la justiție, dreptul de apărare sau dreptul de proprietate privată ale utilizatorilor (paragraful 30). ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența Curții, cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, considerentele expuse de Curte prin deciziile menționate fiind pe deplin aplicabile și în ceea ce privește dispozițiile art. 42 alin. (10) lit. b) din Legea nr. 51/2006
DECIZIA nr. 447 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262908]
-
criticat încalcă accesul liber la justiție și dreptul la apărare al persoanelor juridice, dat fiind faptul că, în cazul acestora, cheltuielile obligatorii de angajare a unui avocat sau a unui consilier juridic se constituie într-o sarcină disproporționată, Curtea, invocând jurisprudența sa anterioară în materie, a reținut că, în cazul persoanelor juridice, reprezentarea legală este necesară în considerarea naturii specifice a acestor subiecte de drept, caracterizate printr-o imposibilitate obiectivă de a participa în mod direct și nemijlocit la raporturile sociale
DECIZIA nr. 303 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262859]
-
va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Cererea nu va fi așadar anulată automat, ci doar dacă această dovadă nu este produsă la termenul acordat în acest scop. ... 16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 17. Pentru aceleași considerente, în cauză nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 40 alin. (1) referitor la dreptul la asociere, art. 6
DECIZIA nr. 303 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262859]
-
29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, din moment ce obiectul acestora nu îl constituie reprezentarea convențională a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat. ... 21. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, existența legăturii excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în
DECIZIA nr. 303 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262859]
-
decembrie 2022 Evidențiind importanța respectării normelor de drept internațional în materia drepturilor copilului, precum și rolul standardelor juridice europene - Convenția europeană a drepturilor omului; Carta socială europeană, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (UE), regulamentele și directivele UE, precum și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) - în garantarea exercitării drepturilor universale ale copilului, precum și a dreptului la viața privată și de familie, reamintind că protecția și promovarea drepturilor copilului reprezentă
DECLARAȚIE nr. 1 din 21 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262984]
-
care se constată încălcarea de către un stat parte a dreptului la respectarea vieții de familie, înscris în articolul 8 al Convenției europene a drepturilor omului, respectiv în articolul 7 al Cartei drepturilor fundamentale a UE, și că în temeiul jurisprudenței CEDO copiii ar trebui să fie separați de părinții lor numai în circumstanțe excepționale și de asemenea trebuie făcut tot posibilul pentru păstrarea relațiilor personale părinte-copil și pentru reîntregirea familiei, îndemnând ca și la nivel politic să se facă o
DECLARAȚIE nr. 1 din 21 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262984]
-
și acela al „înființării unei structuri interinstituționale, în coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, care să cuprindă contribuții de specialitate complementare, inclusiv cu personal, din partea unor instituții sau departamente ale administrației românești - relații consulare, dreptul tratatelor, drepturile omului, dreptul familiei și jurisprudența specializată de dreptul familiei, autoritatea națională cu competențe privind protecția copilului etc.“; ... – exprimă preocuparea privind cazul familiei Furdui din Germania și solicitarea fermă ca autoritățile germane, în special reprezentanții Jugendamt la nivel federal și de land, în spiritul respectului față
DECLARAȚIE nr. 1 din 21 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262984]
-
voinței acestora (potrivit art. 9 al Convenției Națiunilor Unite privind drepturile copilului), dreptul lor de a menține relații personale cu părinții și cu familia extinsă, precum și dreptul de reîntregire a familiei; ... – îndeamnă autoritățile germane responsabile să țină seama de jurisprudența CEDO și să ia în considerare recomandările adresate statelor membre de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei prin Rezoluția 2.049 (2015) Social Services in Europe: legislation and practice of the removal of children from their families in the Council of
DECLARAȚIE nr. 1 din 21 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262984]
-
sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere. “ ... 12. În opinia autorului excepției, dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a reținut că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă o garanție suplimentară a accesului efectiv la justiție, fiind adoptată pentru îmbunătățirea accesului la justiție și pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor fizice care sunt
DECIZIA nr. 517 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262956]
-
orice lămuriri și dovezi părților sau informații scrise autorităților competente. ... 17. Faptul că textul de lege criticat nu prevede in terminis categoriile de sume datorate în mod periodic nu are relevanță constituțională, întrucât, astfel cum a arătat și Curtea în jurisprudența sa referitoare la principiul generalității legilor, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se
DECIZIA nr. 517 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262956]
-
14). ... 18. Prin urmare, aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri. ... 19. Față de jurisprudența anterior invocată, Curtea reține că, în prezenta cauză, autorul excepției de neconstituționalitate nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci, în realitate, este nemulțumit de modul de aplicare a legii de către instanța judecătorească raportat la stabilirea de către aceasta a
DECIZIA nr. 517 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262956]
-
Curte, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea
DECIZIA nr. 517 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262956]
-
și previzibilitate. ... 16. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, Tribunalul București - Secția I penală, în Dosarul nr. 2.740D/2021, și Tribunalul Dolj - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Mai întâi, invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește exigențele de claritate și previzibilitate ale legii. Se susține că, pe de o parte, formularea unui act normativ trebuie să permită persoanei interesate să prevadă în mod
DECIZIA nr. 442 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262888]
-
297 din 26 aprilie 2018, dispozițiile art. 155 alin. (1) din Codul penal și-au păstrat aplicabilitatea, în interpretarea dată în considerentele deciziei, cursul prescripției răspunderii penale fiind întrerupt prin îndeplinirea actelor de procedură care au fost comunicate inculpaților. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, atât dispozitivul, cât și considerentele pe care se sprijină acesta se bucură de putere de lucru judecat. Coroborând dispozitivul deciziei anterior menționate cu paragrafele 28 și 34, apreciază că art. 155 alin. (1) din Codul penal produce în
DECIZIA nr. 442 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262888]
-
de instanța de contencios constituțional în deciziile sale, nu poate genera lipsa de claritate și previzibilitate a normei și nici inaplicabilitatea instituției întreruperii cursului prescripției răspunderii penale. ... 23. În concluzie, plecând de la noțiunile de claritate și previzibilitate, dezvoltate prin jurisprudența Curții Constituționale ca fiind acele cerințe de calitate a legii care impun ca textul legislativ să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, respectiv ca destinatarul legii să aibă reprezentarea aspectelor în funcție
DECIZIA nr. 442 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262888]
-
caracter disjunctiv, astfel că lucrătorii specializați din cadrul poliției ar putea fi o categorie distinctă de cea a organelor de cercetare penală. În acest context, invocă paragraful 34 al Deciziei Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României. Arată că sintagma anterior menționată este imprevizibilă, putând duce la interpretarea potrivit
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României. Arată că sintagma anterior menționată este imprevizibilă, putând duce la interpretarea potrivit căreia supravegherea tehnică se poate realiza și de către organe extrajudiciare, ceea ce contravine celor statuate în jurisprudența Curții Constituționale. Or, deciziile instanței de contencios constituțional sunt obligatorii atât pentru organele judiciare, cât și pentru legiuitor, astfel încât nu este suficient ca persoana care efectuează supravegherea tehnică să facă parte din structurile poliției, ci trebuie ca aceasta să
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
menționați expres de către instanța de contencios constituțional în categoria acelor organe care pot efectua punerea în executare a metodelor speciale de supraveghere tehnică cu respectarea exigențelor constituționale incidente. Așa fiind, Curtea apreciază că textul criticat este în concordanță cu jurisprudența instanței de contencios constituțional în materie și nu contravine prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră efectul imediat și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. ... 19. În ceea ce privește lipsa de claritate și previzibilitate a sintagmei „lucrătorii
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
contravine prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră efectul imediat și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. ... 19. În ceea ce privește lipsa de claritate și previzibilitate a sintagmei „lucrătorii specializați din cadrul poliției“, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
supraveghere tehnică și stabilirea incidenței nulității absolute în acest caz sunt chestiuni ce intră în competența judecătorului de cameră preliminară sau a instanței judecătorești, după caz, în condițiile legii, Curtea Constituțională neputând analiza aceste aspecte. ... 24. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la modul de aplicare a legii de către organele de urmărire penală (Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, este necesar ca inițiatorii legii criticate să prezinte fișa financiară și să indice mijloacele financiare pentru acoperirea cheltuielilor pe care măsurile propuse le vor genera. Având în vedere jurisprudența Curții Constituționale dezvoltată cu privire la interpretarea art. 111 alin. (1) teza a doua și art. 138 alin. (5) din Constituție, Guvernul semnalează că legea analizată poate aduce atingere dispozițiilor cuprinse în art. 138 alin. (5) din Constituție, în situația
DECIZIA nr. 431 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262955]
-
35, a statuat că semnificația noțiunii de „previzibilitate“ depinde într-o mare măsură de conținutul normei juridice despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. În același sens este și jurisprudența Curții Constituționale, sens în care se reține, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 316 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 23, sau Decizia nr. 828 din 13 decembrie
DECIZIA nr. 431 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262955]
-
23, Curtea a reținut, în esență, că împrejurările menționate în preambulul acestei ordonanțe de urgență a Guvernului se pot încadra în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții, ca stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pun în pericol un interes public, și anume salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2017. Totodată, Curtea a reținut că urgența a fost motivată corespunzător în
DECIZIA nr. 373 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262875]
-
că urgența a fost motivată corespunzător în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și, prin urmare, critica privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție este neîntemeiată. ... 33. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 34. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi prin aceea
DECIZIA nr. 373 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262875]
-
din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională), reprezintă opțiunea legiuitorului, fără a institui discriminări în cadrul aceleiași categorii socioprofesionale. Astfel, așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional privind egalitatea în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia
DECIZIA nr. 373 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262875]