4,083 matches
-
acestei forme în perioada de timp care urmează Războiului Civil, nu putem totuși lămuri prin ele apariția ei și nici consecințele a ceea ce s-a întâmplat ca urmare a acestui fapt. Criticii au subliniat faptul că dezvoltarea stilului obiectiv în jurnalismul modern are drept urmare înstrăinarea cititorului de experiența directă. Sugerez aici că jurnalismul literar american narativ a fost un răspuns la acest fenomen de alienare, pentru că a încercat să reimplice subiectiv cititorul cu ajutorul propriului subiectivism al jurnalistului. Rezultatul a fost o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
totuși lămuri prin ele apariția ei și nici consecințele a ceea ce s-a întâmplat ca urmare a acestui fapt. Criticii au subliniat faptul că dezvoltarea stilului obiectiv în jurnalismul modern are drept urmare înstrăinarea cititorului de experiența directă. Sugerez aici că jurnalismul literar american narativ a fost un răspuns la acest fenomen de alienare, pentru că a încercat să reimplice subiectiv cititorul cu ajutorul propriului subiectivism al jurnalistului. Rezultatul a fost o formă jurnalistică care avea ambiții narative și încerca să se opună efortului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
formă jurnalistică care avea ambiții narative și încerca să se opună efortului de obiectivare a lumii întreprins de curentul central al practicii jurnalistice. Mai mult, dacă încercăm să limităm distanța dintre subiectiv și obiectiv ajungem la o teză foarte vastă: jurnalismul narativ acționează undeva într-o arie sau într-un spectru situat între un univers obiectiv de neatins și o subiectivitate solipsitică de neînțeles. Rezultatul reflectă profunde consecințe epistemologice și existențiale. Această subiectivitate preponderentă poate numai să diagnosticheze în final limita
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în ceea ce privește forma, dar și o altă potențialitate, alte ambiții de a fi ale Formei - intenția la un nivel diferit al conștiinței de a confrunta cu aroganța critică a totalizării, prin care viața noastră fenomenală poate fi "prescrisă". În mod fundamental, jurnalismul literar narativ este o versiune a ceea ce Mihail Bakhtin numea romanul "prezentului inconluziv", care evită o formulă narativă, sau o prescrie la modul "imaginii distanțate a trecutului". O altă consecință care se naște din studiul acestui material istoric este angajamentul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un traseu prin secolul al XVIII-lea la James Boswell, care a anunțat cu mândrie că va scrie o biografie asemeni unui roman. Precursorii imediați sunt cei din secolul al XIX-lea, când are loc nașterea a două genuri de jurnalism, care au fost numite cel de "story 91" și cel de "informație". Una din temele principale legate de nașterea jurnalismului literar narativ pe la 1900 este relația acestuia cu presa de senzație și cu cea de investigație. Problema centrală în încercarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
asemeni unui roman. Precursorii imediați sunt cei din secolul al XIX-lea, când are loc nașterea a două genuri de jurnalism, care au fost numite cel de "story 91" și cel de "informație". Una din temele principale legate de nașterea jurnalismului literar narativ pe la 1900 este relația acestuia cu presa de senzație și cu cea de investigație. Problema centrală în încercarea de a despărți jurnalismul de senzație de cel literar este încercarea reușită sau nereușită de a utiliza strategii retorice care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
numite cel de "story 91" și cel de "informație". Una din temele principale legate de nașterea jurnalismului literar narativ pe la 1900 este relația acestuia cu presa de senzație și cu cea de investigație. Problema centrală în încercarea de a despărți jurnalismul de senzație de cel literar este încercarea reușită sau nereușită de a utiliza strategii retorice care să acopere diferența dintre subiectivitate și obiectul acesteia. Succesul retoric acoperă prăpastia dintre Sine și Ceilalți, care evită să sublinieze diferența dintre acestea și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
subiectivitate și obiectul acesteia. Succesul retoric acoperă prăpastia dintre Sine și Ceilalți, care evită să sublinieze diferența dintre acestea și să scoată în evidență lucrurile comune, acesta fiind unul din criteriile care determină calificarea unei opere ca făcând parte din jurnalismul literar narativ, lucru care în aceeași măsură îl separă de presa de senzație. Cât despre presa de investigație, se pot relua aceleași argumente analitice și epistemologice ca și în cazul diferenței dintre jurnalismul literar și cel de senzație, subliniind diferența
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
calificarea unei opere ca făcând parte din jurnalismul literar narativ, lucru care în aceeași măsură îl separă de presa de senzație. Cât despre presa de investigație, se pot relua aceleași argumente analitice și epistemologice ca și în cazul diferenței dintre jurnalismul literar și cel de senzație, subliniind diferența între subiect și obiect și încercarea de a acoperi distanța dintre ele. Dacă acest lucru este încununat de succes, atunci poate să fie identic cu jurnalismul literar narativ. Încercarea de a compensa înstrăinarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
epistemologice ca și în cazul diferenței dintre jurnalismul literar și cel de senzație, subliniind diferența între subiect și obiect și încercarea de a acoperi distanța dintre ele. Dacă acest lucru este încununat de succes, atunci poate să fie identic cu jurnalismul literar narativ. Încercarea de a compensa înstrăinarea conștiinței umane cauzată de nașterea stilului obiectiv de formulare al știrilor, ca și recunoașterea unei lumi nedeterminate, are ca rezultat consecințe istorice importante care explică publicarea continuă și apelul permanent la acest gen
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care explică publicarea continuă și apelul permanent la acest gen în secolul al XX-lea. Făcând apel la formula istorică a lui Thomas B. Connery, aceste dovezi formează un drum continuu de la epoca crizei economice din anii '30, până la "noul jurnalism" al anilor '60 și '70. Dar jurnalismul literar narativ nu a dispărut niciodată definitiv în porțiunile temporale care despart aceste două perioade. Și în timpul secolului al XIX-lea au existat mereu exemple de jurnalism literar care au încercat să acopere
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la acest gen în secolul al XX-lea. Făcând apel la formula istorică a lui Thomas B. Connery, aceste dovezi formează un drum continuu de la epoca crizei economice din anii '30, până la "noul jurnalism" al anilor '60 și '70. Dar jurnalismul literar narativ nu a dispărut niciodată definitiv în porțiunile temporale care despart aceste două perioade. Și în timpul secolului al XIX-lea au existat mereu exemple de jurnalism literar care au încercat să acopere prăpastia dintre subiectivitate și obiectul alienat. Neliniștitor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
economice din anii '30, până la "noul jurnalism" al anilor '60 și '70. Dar jurnalismul literar narativ nu a dispărut niciodată definitiv în porțiunile temporale care despart aceste două perioade. Și în timpul secolului al XIX-lea au existat mereu exemple de jurnalism literar care au încercat să acopere prăpastia dintre subiectivitate și obiectul alienat. Neliniștitor rămâne faptul că acest gen a fost în bună parte ignorat de scriitori și jurnaliști cât și de cercetători. O asemenea aducere la cunoștință este necesară pentru
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ale genului, mai ales că această prezență istorică nu era permisă, tot așa cum nu mult timp a fost negată existența istorică a unei literaturi feminine sau a uneia etnice. În sfârșit există dovezi că în timpul secolului al XIX-lea evoluția jurnalismului ca produs "nonliterar" își are originea în părerile unei prese partizane elitare care își are originea în neoclasicism, și aceasta este o categorie retorică bine determinată. Această considerație are ca ultim efect faptul că ne ajută să întelegem de ce jurnalismul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalismului ca produs "nonliterar" își are originea în părerile unei prese partizane elitare care își are originea în neoclasicism, și aceasta este o categorie retorică bine determinată. Această considerație are ca ultim efect faptul că ne ajută să întelegem de ce jurnalismul ca formă și incluzând jurnalismul literar narativ va fi mai târziu marginalizat de mediila academice engleze. În secolul al XX-lea jurnalismul literar narativ a fost marginalizat și datorită dominației ideilor estetice ale literaturii moderniste în ceea ce privește ceea ce poate fi considerat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
are originea în părerile unei prese partizane elitare care își are originea în neoclasicism, și aceasta este o categorie retorică bine determinată. Această considerație are ca ultim efect faptul că ne ajută să întelegem de ce jurnalismul ca formă și incluzând jurnalismul literar narativ va fi mai târziu marginalizat de mediila academice engleze. În secolul al XX-lea jurnalismul literar narativ a fost marginalizat și datorită dominației ideilor estetice ale literaturii moderniste în ceea ce privește ceea ce poate fi considerat ca fiind literar. La final
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o categorie retorică bine determinată. Această considerație are ca ultim efect faptul că ne ajută să întelegem de ce jurnalismul ca formă și incluzând jurnalismul literar narativ va fi mai târziu marginalizat de mediila academice engleze. În secolul al XX-lea jurnalismul literar narativ a fost marginalizat și datorită dominației ideilor estetice ale literaturii moderniste în ceea ce privește ceea ce poate fi considerat ca fiind literar. La final rezulta o paradigmă care nu putea decât să înlature jurnalsimul literar narativ din lumea literaturii. În mod
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu putea decât să înlature jurnalsimul literar narativ din lumea literaturii. În mod asemănător o asemenea hegemonie a fost impusă și de Noul Criticism ca răspuns la încercările literaturii moderniste de a transcende prin artă scopul producției culturale. În cazul jurnalismului, teza de bază care a ajuns să domine practica celor mai mulți jurnaliști în America în acest secol, este conceptul de "obiectivitate", care trebuie să excludă, datorită unor considerații cât se poate de serioase, discursul atât sub forma lui subiectivă cât și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de bază care a ajuns să domine practica celor mai mulți jurnaliști în America în acest secol, este conceptul de "obiectivitate", care trebuie să excludă, datorită unor considerații cât se poate de serioase, discursul atât sub forma lui subiectivă cât și a jurnalismului literar narativ. O dominație formală asemănătoare a fost practicată în lumea academică a jurnalismului și mai târziu în lumea academică a mass-mediei, o hegemonie critică bazată pe conceptul de "obiectivitate" care are la bază o paradigmă pozitivistă. De aceea acest
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
secol, este conceptul de "obiectivitate", care trebuie să excludă, datorită unor considerații cât se poate de serioase, discursul atât sub forma lui subiectivă cât și a jurnalismului literar narativ. O dominație formală asemănătoare a fost practicată în lumea academică a jurnalismului și mai târziu în lumea academică a mass-mediei, o hegemonie critică bazată pe conceptul de "obiectivitate" care are la bază o paradigmă pozitivistă. De aceea acest gen a fost exclus de la o analiză serioasă în mare măsură datorită ochelarilor de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
are la bază o paradigmă pozitivistă. De aceea acest gen a fost exclus de la o analiză serioasă în mare măsură datorită ochelarilor de cal pe care criticii din ambele tabere îi purtau, fie că erau practicieni sau teoreticieni. Appendix Studiul jurnalismului literar/nonficțiunii Barbara Lounsberry notează în lucrerea sa Artă și fapt că jurnalismul literar sau nonficțiunea este "este cel mai mare teritoriu neexplorat al criticii contemporane" (xi). Părerea ei poate să tindă către hiperbolizare, dar nu e mai puțin adevărat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de la o analiză serioasă în mare măsură datorită ochelarilor de cal pe care criticii din ambele tabere îi purtau, fie că erau practicieni sau teoreticieni. Appendix Studiul jurnalismului literar/nonficțiunii Barbara Lounsberry notează în lucrerea sa Artă și fapt că jurnalismul literar sau nonficțiunea este "este cel mai mare teritoriu neexplorat al criticii contemporane" (xi). Părerea ei poate să tindă către hiperbolizare, dar nu e mai puțin adevărat că ea este împărtășită de Thomas B. Connery, unul din cei mai importanți
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din cei mai importanți cercetători ai genului, în a sa Revistă de cercetări (2). Rezultatul este acela că cercetările dedicate direct genului sunt relativ rare în comparație cu câmpul de cercetări literare tradiționale. O parte din dificultăți se datorează și faptului că "jurnalismul literar" sau "nonficțiunea literară" nu sunt deloc așa de răspândite ca nomenclatură a genului. Mai mult, orice examinare a acestui gen trebuie să remarce, așa cum a făcut-o Connery în Revista de cercetări, că nu există un centru de studii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mult, orice examinare a acestui gen trebuie să remarce, așa cum a făcut-o Connery în Revista de cercetări, că nu există un centru de studii sau o "casă" academică a genului. Connery, spre exemplu, este identificat ca un cercetător al jurnalismului, iar rădăcinile academice ale lui Lounsberry sunt în filologia engleză. Nici unul din cele două domenii de cercetare nu acoperă total jurnalismul literar sau literatura nonficțională, cum mai este numit cel dintâi. Rondal Weber, care predă la Universitatea din Notre Dame
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un centru de studii sau o "casă" academică a genului. Connery, spre exemplu, este identificat ca un cercetător al jurnalismului, iar rădăcinile academice ale lui Lounsberry sunt în filologia engleză. Nici unul din cele două domenii de cercetare nu acoperă total jurnalismul literar sau literatura nonficțională, cum mai este numit cel dintâi. Rondal Weber, care predă la Universitatea din Notre Dame, este un alt cercetător proeminent al genului, dar el vine din domeniul de cercetare al studiilor americane. Și nu în ultimul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]