4,013 matches
-
rareori mai ieșeau la lumină. șopârlele gecko Își lăsau ouăle pe cotoarele cărților, iar șoarecii se târau În cutii când le venea vremea să moară. Margaret n-avea habar de ce petrecuse mai bine de-o oră și jumătate În patru labe, chinuindu-se cu o lanternă fixată Între bărbie și umăr, ca să elibereze cutia asta din mormântul de amintiri. Privise fotografiile până târziu, singură În noapte, până când și scuterele, câinii ori radiourile tăcuseră. A fost surprinsă să vadă cât de puțin
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nu s-a oprit din fugă. Johan era departe acum, Înainta prin apa puțin adâncă, abia Îi venea până la mijlocul pulpelor. Adam a alunecat pe o piatră ca o lamă subțire și ascuțită care i-a făcut o tăietură pe laba piciorului. Dar nu l-a durut. Nisipul devenea noroios, nu mai putea să alerge prea repede. Johan! Se uita drept Înainte spre el, dar Johan nu s-a Întors. Noroiul era rece și prin el colcăiau tot felul de vietăți
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
singură adresă potrivită: Stutthof. Și, deoarece lagărul ăsta ne era cunoscut tuturor din auzite, cel care între timp fusese poreclit, în secret, „Noinufacemașaceva“, trebuie să fi fost luat în primire la Stutthof: „Acolo or să-l pună cu botul pe labe pe Noinufacemașaceva, precis!“. Oare lucrurile s-au consumat ca de la sine înțelese? Oare nu a curs în urma lui nici o lacrimă vizibilă? Oare după asta lucrurile și-au reluat cursul normal? Ce anume ar fi putut să-mi treacă prin cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
probabil în pivnița plină de borcane cu alimente conservate sau în timpul vreunei pauze de marș, în timpul căreia el se săpunea, se bărbierea și pe urmă își scotea o țigară, am auzit următoarele: „Dacă ar fi ca Ivan să pună totuși laba pe noi, ai încurcat-o, băiete, cu podoaba aia de la guler. Pe ăia ca tine îi împușcă direct. Un glonț în ceafă și gata...“ Probabil că el a „procurat“, cum se spunea în germana infanteriștilor, nu mai știu de unde, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Rama, care ți-au făcut cele dintâi poze ca dansatoare: tu, intens luminată, în tutu și pantofi cu poante; atât de repede ai vrut deja să te muți de la dansul expresiv la baletul clasic, chiar dacă la tine partea superioară a labei piciorului era prea joasă și picioarele tale nu erau destul de lungi. Mai des decât mi-ar fi plăcut mie am văzut reprezentații de balet în Hebbel-Theater: aceste piruete pe care-ți venea să le numeri și uimitoarele grandes jetées. Ulli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Lina - și pe lunganul, savantul Rim, soțul ei catolic și mai ales iezuit. . . Surâzând în aerul care șfichiuia, surâzând luminos în promoroacă, Mini se uită la casa din față, pe care n-o vedea desigur, și la birjar, care, frecîndu-și labele înmănușate cu colțuni de lână cafenie, privea hodinit la ea ca și cum ar fi văzut străvezind ceva soare prin gerul afurisit... și Mini surâdea mereu mai destins, încălzind mai tare clipa ridigă. ... Da! tot atunci se împrietenise cu buna Lina ... și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
la băi, în treacăt, familiară ca de când lumea, serviabilă, robotitoare, aceeași Lină la care acuma venea ca și la ea acasă. Mini urcase treptele, pe când, gheboșat, birjarul aștepta cu voie bună. Se dezmorțise puțin și numai plescăia . . . un . . . doi... trei. . . labele lânoase una de alta. Meseria lui îi făcuse o fire contemplativă, numai că pe pânza nemișcată a contemplației lui nu se proiecta nimic. Mini sună abia, după obicei. Răsunetul strident al chemărei o supăra. La casa Rim, ecoul soneriei nu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
scheletice pluteau în pantalonul cu dunguțe gris, ținută doctorală de congres, pe care Rim nu o părăsea niciodată. Gloria lui erau ghetele de dimensiuni foarte mici față de un corp așa de lung, și subțiri ca și cum ar fi acoperit nu o labă, ci un singur os. In ziua aceea Rim se credea în concediu de la studii și, în rol de gazdă amabilă, era foarte vorbăreț. își expunea concepțiile cu 69 multă bunăvoință. Descrierea sugestivă a meritelor casnice ale Lenorei și indiferența, dacă
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
am dus la baie, din care parcă se auzea mai bine coloana sonoră a fututurilor de vizavi. Mi-a fost greu să rezist de altfel nici nu am rezistat și mi-am adus aminte de armată. E cumplit să faci laba în frig. Am înțeles și ce înseamnă un hotel de pasaj. Până la ora 5 nu s-au potolit. După care la 7 mi-a sunat ceasul. Am colindat toate centrele de Travaille Temporaire. Dezamăgirea creștea o dată cu apropierea nopții, dar nu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
nu, mămică, vreau și numărul tău, nu mai fi botoasă, vreau să mă împerechez cu voi toate, o să dau puțină, să ajungă la toată lumea, așa că promit să nu mai îmi risipesc sperma, uite, de exemplu, n-o să mai fac niciodată labă". Ce bun eram pe vremea aia și uite cum, acum, mă las agățat ca rufele pe sârmă, fără cârlig. Repet nu cred să fi fost vreo gagică care să fi vrut să mi-o tragă fără să fi reușit Da
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
cred că dădea și din urechi de bucurie. "L-am adus pe Scaraoțchi ăsta să repare ventilatorul și nu vroiam să te trezesc, de-aia mă certam cu el, cred că dorea cu preț să adune ceva material vizual pentru laba de diseară, că nu cred că a mai văzut păsărică albă niciodată", i-am spus sau doar am gândit. "Bine." S-a ascuns în baie și am auzit iar întîi dușul, apoi înjurăturile ei, timp în care magraonul mi-a
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
în echipă cu Bărzăunul. Și, fără alte discuții, începură din nou treaba. Napoleon trecea pe la fiecare, privea curios și chiar lătra la orice lespede întoarsă, iar uneori, mai ales cînd simțea miros de șobolani, începea și el să scurme cu labele. S-a plictisit însă repede. Nimeni n-a observat cînd a plecat spre pădure, nu i-a simțit lipsa și nu și-a pus întrebarea ce l-a determinat să plece. Și nimeni n-a bănuit ce rol mare avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
clipă pe buzele tuturor. Și poate că lucrurile s-ar fi calmat și săpăturile ar fi recăpătat cu timpul importanța cuvenită, dacă nu și-ar fi făcut apariția în preajma lor Napoleon. Sosise pe nesimțite și se așezase, cu botul pe labe, nu departe de săpători, privindu-i cu teamă și neîncredere. Biata javră! După ce fusese alungată cu atîta furie, îndată după prinderea iedului, rătăcise, nimeni nu putea ști pe unde, trist și cu capul în pămînt, ca un mare nedreptățit. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-i întindă ilustrata și să-i întoarcă spatele amenințîndu-l: Lasă că vezi tu de la Vlad și de la Virgil! O să te-nvățăm noi minte să nu-ți mai calce piciorul pe-aici cît îi trăi!... Și mai ai tupeul să ridici laba asupra mea?... Bîlbîitule! Lui Nuțu puteai să-i spui orice, dar să nu-l faci bîlbîit. De cum Tomiță pronunță acest cuvînt, mai cumplit ca o bombă atomică, se înfioră din cap pînă-n picioare, de parcă ar fi căzut într-un cazan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
palpabil, aproape. Neficțional. Delicios de concret. Înțelegi? Nu, nu înțelegi. N-are importanță. Portocalele rămân. 29. Maturizări După ce mama s-a mutat în Intrarea Vâlcului, am experimentat un anotimp straniu. Unul cu mult iaurt și aproape fără țigări. Am făcut laba gâștii. Am crescut. Am traversat 113 câteva idile finalizate cinic. Nimic important, nimic traumatic. M-am apucat de scris. În parte, ca să compensez tăcerea din jur. Pentru cineva crescut în vacarmul în care crescusem eu, cu permanenta grijă a mamei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Patricia Hardie. ― Căutați ce vreți și duceți-vă odată. ― Am înțeles, domnule. Gosseyn nu mai stătu pe gânduri. Balconul care decora fereastra salonului de toaletă era mascat de coroanele unor copaci. Ajunse jos fără probleme și se strecură în patru labe pe lângă zid. Pe parcursul primelor sute de metri, nici măcar o singură data nu părăsi adăpostul tufișurilor sau boscheților. Ajunsese la vreo treizeci de metri de soclul aproape pustiu al Mașinii, când o duzină de automobile țâșniră din spatele unui șir de arbori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
învățase să aranjeze niște cuburi alfabetice ca să-și compună numele și denumirile câtorva obiecte. La acea vârstă, aspectul lui rămânea bestial. Ochii i se umpleau de ură pentru orice fleac. Deseori reîncepea să meargă, cu o deosebită abilitate, în patru labe, iar cunoașterea pădurii ― chiar și după zece ani de capturare ― rămânea uluitoare. Urmele de animale, chiar vechi de mai multe ore, îl aduceau într-o stare de surescitare atât de intensă, încât sărea pe loc și scâncea de poftă. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
tunelul era scăldat într-o lumină vie, care venea din față, fără însă a i se putea bănui sursa. Deodată Gosseyn văzu o balustradă tăindu-i drumul. Lăsă distorso-rul și avansa cu prudență. În ultima clipă se lăsă în patru labe. În secunda următoare, privea printre barele balustradei, în fața lui se adâncea o enormă tranșee cu pereți metalici, care reflectau mat lumina lămpilor atomice amplasate din loc în loc, în lungul giganticelor ziduri curbate. Tranșeea avea circa 3 kilometri lungime, un kilometru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
străbate tenebrele și ajunge până la ea. Atunci realizează pupila-i ostenită că nimic din solitudinea ei tragică n-o să oprească lumea în loc si că tot ce ia rămas e puțină puritate goală... ....capătă brusc curaj, străbate strada cu toată viteza labelor ei și se oprește o clipă în fața statuii, mișcându-și frenetic mandibulele rujate. Turnată în bronz, statuia are însă ceva sec și rău, o mică doză delicată de oroare: nu trăiește, dar nici nu este neînsuflețită... se mulțumește să arunce
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Georgiana Artenie, Antonela Vieriu, Madalina Tîmpău () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_945]
-
de viezure i s-au luminat și s-a repezit la un dosar pe care scria cu litere de-o șchioapă, în tuș negru, Propuneri exmatriculări pentru fals în declarații. De aici a extras câteva file scrise ca și cu laba gâștei și și-a frecat palmele ca semn al bucuriei pentru utilitatea strădaniilor sale de supraveghetor al activităților de cadre în Universitate, ca reformat-detașat permanent de la Direcția Securității Armatei. Oricum, era și aici o pâine, iar cuțitul se afla în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
o glumă. Sunt la camera ascunsă. Piciorul e stângaci și deloc tandru și conține o vio lență nedorită. Actorul își lasă nasul în pace și mâna lui se prăbușește moale pe așternut. Ce caut eu aici. Simte cum enervarea pune laba pe el și îl înhață ca un năvod. Începe să se zbată. Ca să scape din năvod. Ha ha și iar ha ha. Da. ăsta-i râsul meu. Am și eu o limită. Pescarul a căzut în propriul lui năvod. Nici
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
târăște horcăind până pe holul pustiu. Mâinile lui se înalță rugător spre pereții casei și pipăie orbecăind în căutarea unui întrerupător, pe care în sfârșit îl găsește și îl apasă. Pe hol se face lumină. Cavanosa ajunge în baie, în patru labe, și capul lui se apleacă în closet și Cavanosa vomită chea guri de sânge și tușește din ce în ce mai tare. Sunt lângă el. M-am așezat pe marginea căzii și îl privesc cu atenție. Moartea e un fenomen natural. Am înche iat
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
a băii. Nu mă pot împiedica să-mi privesc trupul. Atent. Abdomenul meu a fost plat. Acum vreo zece ani. Descopăr locuri în care pielea face riduri neaștep tate. Descopăr că pe piept îmi cresc câteva fire de păr alb. Laba piciorului meu drept e mai umflată decât stânga. Mda. Probabil că mai sunt și alte lucruri de descoperit. Totul e să mai am timp. Mă îmbrac. Ies din baie și las ușa deschisă, ca să iasă aburul. Șase dimineața. Nebuna doarme
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
de milă, nu altă... — Și cum se face, mă rog frumos? îl întreba Fanny. Adrian se aplecă înainte și vorbi cu patimă adeptului convins: — Mai întâi faci un duș cald. Apoi îți usuci bine pielea. Pe urma îți îmbăiezi bine labele picioarelor și gleznele în apă caldă, pentru o mai bună circulație a sângelui. Apoi intri în sauna și te așezi sau te-ntinzi pe o bancă de lemn - cu cât e instalată mai sus, cu atât e mai fierbinte -, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
piept, lucind în soare. Avea un chip radios, rânjind știrb la drumeți, cu pleoapele mereu căzute peste globii ochilor, lăsând o fantă îngustă prin care se strecura cu greu zeama urduroasă a uităturii. Împotriva frigului, își purta tot timpul anului labele picioarelor înfășate, până sub genunchi, în ziare strâns legate cu fâșii de gutapercă muiate într-un amestec puturos de rachiu de drojdie cu scrum de bălegar, ceea ce făcea să fie în permanență însoțit de roiul bâzâitoare de muște mari și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]