3,597 matches
-
se poate realiza fără dorință, hotărâre și efort din partea noastră de a veni la Hristos, la viața cea adevărată. Sfânta Scriptură ne învață că Dumnezeu nu mântuiește pe nimeni fără voia lui: „Oricine vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie.”. Mântuitorul Iisus Hristos cheamă pe toți și întinde mâna tuturor celor ce se afundă în valurile păcatelor și a fărădelegilor acestei lumi și îi ajută să se mântuiască. Schimbarea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lui Dumnezeu, simțim lumina, darul și binecuvântarea lui Dumnezeu. Biserica creștină este locașul sfânt în care Dumnezeu este prezent pe masa Sfântului Altar, cu trupul și Sângele Lui. Pentru a primi și a participa la jertfa euharistică, e nevoie să lepădăm orice „grijă lumească” și să ne eliberăm de orice păcat, de orice fărădelege. Purificați, iluminați sufletește prin rugăciunile Sfintei Liturghii, vom simți cum coboară în sufletele noastre Duhul Sfânt, care ne curăță de păcate și ne dăruiește o viață nouă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
rugăciunile noastre, pentru iertarea păcatelor și spor în tot lucrul bun. în mod deosebit, ne rugăm pentru cei ce ne urăsc și pentru cei ce ne iubesc pe noi. Pentru împlinirea acestor rugăciuni, să fim cu luare aminte, să ne lepădăm de toată grija cea lumească atunci când intrăm în biserică și să iertăm pe vrăjmașii noștri ca și noi să fim iertați de Dumnezeu. Participarea la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie este posibilă doar în Sfânta și Dumnezeiasca Biserică. Prezența credincioșilor la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și renaște la o viață nouă și sfântă. Cel ce primește taina Sf. Botez se face părtaș la roadele răscumpărării de pe Golgota. Așa fiind, Botezul este într- adevăr naștere din nou, cum însuși Mântuitorul îl numește. Prin botez, omul se leapădă de satana, se îmbracă cu Hristos, se face lăcaș al Duhului Sfânt și primește putere să se facă fiu a lui Dumnezeu, primește semințele tuturor virtuților și darurile Botezului, ale Mirungerii și omului botezat nu-i rămâne decât să împlinească
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pururea și în vecii vecilor. Amin.” Dacă este un om matur, rostește singur lepădările, iar dacă este copil lepădările le fac nașii cu pruncul în brațe, se întorc cu fața spre apus și preotul îl întreabă de trei ori: „Te lepezi de satana? și de toate lucrurile lui? și de toți slujitorii lui ? și de toată slujirea lui ? și de toată trufia lui? Și răspunde cel ce vine să se boteze la fiecare întrebare; iar de va fi prunc sau păgân
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
slujirea lui ? și de toată trufia lui? Și răspunde cel ce vine să se boteze la fiecare întrebare; iar de va fi prunc sau păgân de altă limbă cel ce vine să se boteze, atunci răspunde nașul și zice: Mă lepăd.” Cel ce se botează sau nașul răspunde de trei ori „mă lepăd”. După ce răspunde că s-a lepădat, preotul îi zice: „Suflă și-l scuipă pe el.” Iar el sau nașul suflă de trei ori și scuipă de trei ori
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să se boteze la fiecare întrebare; iar de va fi prunc sau păgân de altă limbă cel ce vine să se boteze, atunci răspunde nașul și zice: Mă lepăd.” Cel ce se botează sau nașul răspunde de trei ori „mă lepăd”. După ce răspunde că s-a lepădat, preotul îi zice: „Suflă și-l scuipă pe el.” Iar el sau nașul suflă de trei ori și scuipă de trei ori. Și făcându-se acestea, preotul întoarce cu fața spre răsărit pe cel
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
iar de va fi prunc sau păgân de altă limbă cel ce vine să se boteze, atunci răspunde nașul și zice: Mă lepăd.” Cel ce se botează sau nașul răspunde de trei ori „mă lepăd”. După ce răspunde că s-a lepădat, preotul îi zice: „Suflă și-l scuipă pe el.” Iar el sau nașul suflă de trei ori și scuipă de trei ori. Și făcându-se acestea, preotul întoarce cu fața spre răsărit pe cel ce se botează, care ține mâinle
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
al lui Dumnezeu, omul trebuie să înceapă prin a se mărturisi pe sine, cu recunoștință, fiu al lui Dumnezeu, numindu-L pe Dumnezeu „Tatăl Care este în ceruri”. El trebuie să facă dovada, încă de la primele cuvinte, că s-a lepădat de tatăl pământesc, cel după trup, și că a început să-L recunoască și să-L aibă drept singur Tată pe Cel Care este în ceruri. Și Domnul, în Evanghelia Sa, ne poruncește să nu numim pe nimeni tată pe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ca noi, cei ce îl slujim pe Hristos Domnul, să împărățim cândva, împreună cu Stăpânul nostru Hristos.” „Cererea noastră este dreaptă; cerem împărăția lui Dumnezeu, adică împărăția cerurilor, fiindcă există și un alt fel de împărăție, cea pământească. Cine s-a lepădat însă de lume, acela stă mai presus de onoruri și împărății lumești. Deci, cel ce s- a dat pe sine lui Dumnezeu și lui Hristos nu- și mai poate dori o împărăție pământească, ci numai împărăția cerurilor.” „In al doilea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
însă prea puțin unii față de alții. Iertând însă acest puțin, vom primi cu asupra de măsură, fiindcă iertând oamenilor, ne învrednicim de iertare de la Dumnezeu.” Sf. Chiril al Ierusalimului mijlocește pentru omul care dorește să se căiască și să se lepede de păcate prin mărturisirea cu smerenie a păcatelor și prin cerere de iertare a păcatelor. Prin jertfa euharistică Hristos ne iartă toate păcatele. Așadar, păcătosul care s-a învrednicit de la Dumnezeu de mare milă, trebuie să arate el însuși milă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
iartă-ne pe noi, Doamne, după mulțimea milei Tale și ne mântuiește pentru sfânt numele Tău, că s-au stins întru deșertăciuni zilele noastre. Scoate-ne din mâna potrivnicului, iartă nouă păcatele noastre și omoară gândul nostru cel trupesc. Ca lepădând pe omul cel vechi, întru cel nou să ne îmbrăcăm și ție să viețuim, Stăpânului nostru și Făcătorului de bine. Și așa urmând poruncilor Tale, la odihna cea veșnică să ajungem, unde este locașul tuturor celor ce se veselesc. Că
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ai milă de mine, cruță-mă în necazul meu și în deznădejdea mea, și nu-mi ascunde calea mântuirii. Multe și mari sunt cererile mele, Doamne, și totuși eu nu uit urâciunea păcatului meu. Ai milă de mine. Nu mă lepăda de la fața Ta din pricina îndrăznelii mele, ci mai vârtos sporește întru mine această îndrăzneală și dăruiește-mi mie, celui mai rău dintre oameni, să Te iubesc după cum ai poruncit: cu toată inima mea, cu tot sufletul meu, cu toată mintea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în groapă. Ai folosit forța împotriva mea, fără să știi că nu mă plec în fața nenorocirii?” (p.122) După ce-și neagă Dumnezeul la care de atâtea ori alergase înainte ca la un tată, devine hulitor, și vrea să se lepede. Ba mai mult, recurge și la un blestem asupră-și: „Îmi voi blestema gândul dacă se va îndrepta din nou spre tine, și-mi voi sfârteca buzele dacă vor mai rosti vreodată numele tău!”. Iov îndură toate încercările fără să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
aceea nu se poate scutura de aceasta atunci când cotește spre religie. Are o viziune integratoare asupra cunoașterii, toate teoriile moderne pe care științele le formulează sunt la el împachetate într-o convergență care duc spre Dumnezeu. Nimic nu este de lepădat la Steinhardt, nici arta, nici matematicile, nici științele naturii, nici filosofia, nici psihologia, și cu atât mai puțin literatura. Totul e de strâns într-un ce care să ducă spre etern. Când iese din închisoare, se retrage la o margine
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Ștefan Borbely observă trei identități ale Dorinei: Dorina terestră care se pregătește de nuntă cu căpitanul Manuilă (ipostază în care este vie), Dorina din palatul de sticlă (în care este moartă) și Dorina din insula apoteozei solare, unde și-a lepădat veșmintele și aparține luminii. În studiile sale de etnologie și mitologie, Eliade arată că, pentru a intra în insula transcendentală de tip Svetadvâpa - "insula albă" - Insula Șerpilor, Insula lui Euthanasius, este necesară depășirea condiției umane, reîntoarcerea în starea adamică, paradisiacă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
acum ceea ce luminează vine din ochiul pe care-l deschide, din vederea unui ascuns răsfrânt, iradiant. Tot ce era nevăzut se vede, iese cu lumina - ca lumină - arătând priveliști ne(pre)văzute. "Și iată: noaptea-și sparge haotica păstaie/ și leapădă, prea coapte, semințele de sus" (Herța, VIII) - semințe care "sunt lumină" (Coincidențe) - iar "sub străvezii lăuntruri de cristal" (Înserare) se străvede "misterul [ce] domnește-n orice lucru" (N-am priceput, o, Doamne)8. Nu e sensul matur, recolta roadelor împlinite
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spre deosebire de plante unde "înălțarea care se desfășoară este în sine o reîntoarcere la sine"94, ca un mod de a ființa conform naturii, omul se înalță dintr-un alt sfârșit din care pornește fără să revină la sine ci, dimpotrivă, lepădându-se de sine, căci sfârșitul lui e începutul fără de sfârșit al transformării, început care se arată în sfârșit. Astfel că punctul de pornire al creșterii nu e doar punere spre scop (în sensul în care un lucru e "pus" să
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 40). Această a treia mișcare, guvernată de har, reprezintă coborârea de sine (decreația) până la nimicul din care am fost creați. Eliberați de greutatea materială și de cea imaginară, "cădem spre înalt" (ibidem), ușurați de tot ceea ce în noi se leapădă de noi. A coborî până la ultima limită a golului din noi înseamnă a primi darul imponderabil al harului la a cărui înălțime nu ajungem decât în adâncul în care ne pierdem dăruindu-ne noii lumini. Altfel spus, este ușorul greului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fel de călătorie este, deci, și ce fel de fugă? Nu cu picioarele trebuie împlinită, căci ele te poartă pretutindeni, de la un tărâm la altul; nici nu trebuie să pregătești un atelaj cu cai sau vreo corabie, ci trebuie să lepezi toate aceste lucruri, să nu le mai privești și, ca și cum ai închide ochii, să schimbi cealaltă privire și s-o trezești pe cea pe care toți o au, dar puțini o folosesc" (Enn. I, 6, 8, în Plotin, Enneade, I-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pot refuza șansa unui nou început fără a flirta periculos cu ideea damnațiunii eterne și-a ei lipsă de măsură umană. Nu întâmplător, curioșii profesioniști veniți la această întâlnire promiteau, prin chiar curiozitatea lor, acces la resurse sociale deloc de lepădat. Cine avea să citească mai perspicace pe cine rămânea de văzut, însă era limpede că a se lăsa citiți într-o oarecare măsură constituia, pentru nomazi, condiția primirii de ajutor. Oricum, nu asemenea considerații de la sine înțelese îi preocupau pe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o manevră înțeleaptă din partea lor, nu un semn de sărăcie cu duhul, sau de noroc. Arta dispariției de pe radare constituie secretul fericirii netulburate: a-ți crea o insulă paradisiacă de nimfă în mijlocul devenirii turbulente nu-i chiar o ispravă de lepădat. După care, cum interlocutorii săi ascultau atenți, găsi de cuviință să completeze: − Istețul Ulise nu și-a refuzat nici el delectarea unei retrageri temporare din zavera istoriei; iar dacă fericirea deplină e un factor de retardare evoluționară, atunci evoluția n-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se poate desprinde de sine mai iute decât l-ar revendica prinsoarea gravitației, căci prezența de spirit nu e altceva decât forța de sciziune opozabilă ei. În episodul de lângă Bergamo se purificase de sine prin viteză. După ce lestul fricii fusese lepădat, de-a lungul fapticului devenit oaspete în mai vasta lui ființă se destinsese amfitrionic în meandrele unor gesturi fără greș, pe când dincolo de el, pe malul legilor proclamate de obște ca universale, paza se punea în mișcare greoi, incapabilă să țină
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Louis pentru cruciada sa. Copilul privi lung la adultul rămas pe trotuar cu mâna în buzunar, până când, intrat în sensul giratoriu, vehiculul se pierdu din vedere în traficul aglomerat venind dinspre plajă. Ca sa vezi! Câteodată lucrurile sunt mai greu de lepădat decât de obținut, observă Rică în sinea lui, pipăind bănuitor brățara revenită. Era prea superstițios ca să persiste în respingerea a ceva ce-i solicita compania atât de tenace. Mai mult decât atât, devenise de multă vreme conștient de afinitatea sa
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
legate de analitica jalnicei farse în care fusese, fără voie, coptat - între amigdala și hipocampul aferente lui se stârni un joc de ecouri, discret ca o repetiție sotto voce a Sirenelor. Comoțiile debutează cu o timiditate incredibilă, de care se leapădă însă pe măsură ce mediul le susține și amplifică printr-o întâmpinare dătătoare de ghes. Poate că între străfundul nedistinct al memoriei și fragmentariul bazal al reprezentărilor o hârjoană inocentă degenerase în confruntare, sau poate că, invers, o infinitezimală fricțiune confundabilă cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]