3,063 matches
-
o proteină, numită CD36, ce se găsește în membrana celulelor canceroase și este implicată în absorbția grăsimilor, care joacă un rol esențial în dezvoltarea metastazelor în mai multe tipuri de cancer. Proteina CD36 joacă un rol în detectarea și absorbția lipidelor fiind un factor determinant în propagarea anumitor tumori canceroase (precum cele de piele, de sân, de ovar, bucale, de vezică urinară sau de plămâni). Legătura unică dintre această proteină și acizii grași de care este dependentă reprezintă o diferență majoră
CANCER. Metode de blocare a metastazelor - STUDIU by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104726_a_106018]
-
în această perioadă, procesul de termoreglare al organismului, care este și el responsabil pentru un plus de consum. Pentru a menține sistemul imunitar la un nivel optim avem nevoie de o alimentație echilibrată, aceasta însemnând o alimentație bazată pe proteine, lipide și carbohidrați. Proteinele pot fi vegetale (pentru persoanele care țin post sau sunt vegetariene) cum ar fi mazărea, fasolea, lintea, năutul, ciupercile, dar și proteină de origine animală. Fructele și legumele vin cu un aport bogat de vitamine, minerale și
Un nutriționist desființează dietele. Importanța nebănuită a apei () [Corola-website/Journalistic/104747_a_106039]
-
mâncăm? Cu toate că în sezonul rece oferta de alimente este mai puțin variată comparativ cu alte momente ale anului, indicat ar fi să consumăm acele alimente care să ne ofere beneficii atât din punct de vedere al macronutrienților (proteine, carbohidrați și lipide), dar și al micronutrienților (vitamine și minerale). Fiecare element, fie că este macronutrient sau micronutrient are un rol crucial în ceea ce privește buna dezvoltare și funcționare a organismului. Glucidele sau carbohidrații reprezintă cea mai importantă sursă de energie, necesarul zilnic fiind de
Avertisment în prag de iarnă. Risc major: ''Poate fi un inamic de temut'' () [Corola-website/Journalistic/104752_a_106044]
-
ouă, cât și proteine vegetale, ca de exemplu pâinea, leguminoasele (mazăre, fasole uscată, linte, cartof). Un aport optim de proteine este de 0,8 - 1 g/proteine/kgc pe zi, individualizat funcție de patologia asociată, obiceiuri alimentare sau obiceiuri religioase. În ceea ce privește lipidele, raportul optim zilnic este reprezentat de 2/3 lipide de origine vegetală și doar 1/3 lipide de origine animală, ponderea acizilor grași saturați fiind de maximum 7% din totalul caloriilor, iar a celor „trans” mai mic de 1%. Sursele
Avertisment în prag de iarnă. Risc major: ''Poate fi un inamic de temut'' () [Corola-website/Journalistic/104752_a_106044]
-
leguminoasele (mazăre, fasole uscată, linte, cartof). Un aport optim de proteine este de 0,8 - 1 g/proteine/kgc pe zi, individualizat funcție de patologia asociată, obiceiuri alimentare sau obiceiuri religioase. În ceea ce privește lipidele, raportul optim zilnic este reprezentat de 2/3 lipide de origine vegetală și doar 1/3 lipide de origine animală, ponderea acizilor grași saturați fiind de maximum 7% din totalul caloriilor, iar a celor „trans” mai mic de 1%. Sursele de lipide vegetală o reprezintă uleiul de soia, floarea-soarelui
Avertisment în prag de iarnă. Risc major: ''Poate fi un inamic de temut'' () [Corola-website/Journalistic/104752_a_106044]
-
optim de proteine este de 0,8 - 1 g/proteine/kgc pe zi, individualizat funcție de patologia asociată, obiceiuri alimentare sau obiceiuri religioase. În ceea ce privește lipidele, raportul optim zilnic este reprezentat de 2/3 lipide de origine vegetală și doar 1/3 lipide de origine animală, ponderea acizilor grași saturați fiind de maximum 7% din totalul caloriilor, iar a celor „trans” mai mic de 1%. Sursele de lipide vegetală o reprezintă uleiul de soia, floarea-soarelui, germeni de grâu, rapiță, măsline, avocado, semințele oleaginoase
Avertisment în prag de iarnă. Risc major: ''Poate fi un inamic de temut'' () [Corola-website/Journalistic/104752_a_106044]
-
optim zilnic este reprezentat de 2/3 lipide de origine vegetală și doar 1/3 lipide de origine animală, ponderea acizilor grași saturați fiind de maximum 7% din totalul caloriilor, iar a celor „trans” mai mic de 1%. Sursele de lipide vegetală o reprezintă uleiul de soia, floarea-soarelui, germeni de grâu, rapiță, măsline, avocado, semințele oleaginoase (migdale, caju, alune). Vitaminele din grupul B se găsesc în pâine, cereale, leguminoase, vegetale cu frunze verde închis, carne, pește, ouă, lactate, viscere. Vitamina C
Avertisment în prag de iarnă. Risc major: ''Poate fi un inamic de temut'' () [Corola-website/Journalistic/104752_a_106044]
-
de dieta aplicată. În spatele multor kilograme sunt frustrări și tensiuni, traume, cu tot ce presupune palierul hrănire, relația parentală cu mama, relația cu femeia din viața obezului. Dietele nu rezolvă cauzele obezității. Mai mult, corpul uman are nevoie de carbohidrați, lipide, proteine, minerale și vitamine. Orice dietă care nu respectă necesarul zilnic, pe o perioadă lungă de timp, produce tulburări organice. Dacă ne hrănim precum oamenii cavernelor, uităm că pământul, hrana, aerul, apa nu mai au aceleași proprietăți, că totul este
Oamenii, victimele unui trend neobișnuit. Paleo-sexul, în vogă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104993_a_106285]
-
deseori următoarea întrebare: poate acest program alimentar să furnizeze nutrienții necesari unei bune funcționări a organismului? Răspunsul este: categoric, da. O dietă vegetariană diversă care să includă fructe, legume, cereale, nuci și semințe acoperă necesarul zilnic nutritiv de proteine, carbohidrați, lipide și vitamine. Și aici un rol important îi revine nutriționistului care poate stabili un program nutrițional echilibrat, mai ales și în situația în care persoana în cauză are și un surplus de kilograme care trebuie pierdute', a afirmat Alexandrescu. PAȘTE
Paște 2016: Ce mâncăm în Săptămâna Mare by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104938_a_106230]
-
alimentele, cu excepția alcoolului și zahărului, sunt surse de proteine. Cartofii, pâinea integrală, orezul, spanacul, broccoli, alunele, mazărea, untul de arahide, tofu, laptele de soia și lintea sunt doar câteva exemple de surse de proteine vegetale. Dietele vegetariene sunt sărace în lipide ceea ce explică incidența scăzută la boli cardiovasculare, afecțiuni cronice și cancer a celor care aleg acest regim alimentar, a precizat Alexandrescu. PAȘTE 2016. Surse de grăsimi care ar putea fi utilizate limitat sunt uleiul de măsline, nucile, alunele, untul de
Paște 2016: Ce mâncăm în Săptămâna Mare by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104938_a_106230]
-
alimentară iar balonarea este un semnal al organismului care nu trebuie ignorat', explică nutriționistul. Câteva dintre cauzele cel mai des întâlnite ale balonării sunt alimentația excesivă - atunci când se consumă porții mari de alimente și se mai și combină macronutrienții (proteine, lipide, glucide) în mod necorespunzător, apare fenomenul de balonare. Există o serie de alimente care ar putea cauza balonare: fasolea, conopida, varza, ceapă, usturoiul, care trebuie să fie consumate în cantități limitate sau chiar eliminate din dietă. O altă cauză este
OPINIA NUTRIȚIONISTULUI Urmările mesei copioase de Crăciun by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/104989_a_106281]
-
Aproape jumătate de milion dintre participanții care luau statine au fost comparați cu o populație echivalentă care nu lua acest medicament. Cercetătorii au monitorizat alte 26.000 de persoane care luau medicamente ce contribuie la o scădere a concentrației de lipide din organism și care nu fac parte din clasa statinelor. Autorii studiului au observat o asociere puternică între prima expunere la statine și pierderile acute de memorie, diagnosticate în primele 30 de zile după expunere. Cazurile de pierdere de memorie
Medicamentele anti-colesterol, pericol pentru sănătate. Ce nu spun giganții farmaceutici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105033_a_106325]
-
de grăsimi din organism și care nu face parte din clasa statinelor a determinat la rândul său o creștere a cazurilor de pierdere de memorie de 3,6 ori în comparație cu persoanele care nu luau medicamente de scădere a concentrației de lipide. Atât statinele, cât și medicamentul non-statinic au generat pierderi acute de memorie, în grade comparabile. Acestea au fost dovezile prezentate în studiul din JAMA Internal Medicine, care nu a inclus însă persoane diagonosticate cu demență, Alzheimer, tumori cerebrale și infecții
Medicamentele anti-colesterol, pericol pentru sănătate. Ce nu spun giganții farmaceutici by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105033_a_106325]