5,029 matches
-
și am fost invitați să jucăm și noi. Mi s-a oferit ocazia să mă dau În spectacol apărînd cîteva mingi, asta Înainte de a recunoaște cu modestie că, Împreună cu Alberto, care Își demonstrase talentul de mijlocaș pe terenul pe care localnicii Îl numeau pampa, jucasem fotbal În prima ligă din Buenos Aires. Flerul nostru relativ spectaculos a atras atenția proprietarului mingii, care era și proprietarul hotelului. Ne-a invitat să stăm cîteva zile acolo, pînă cînd următoarea echipă de nord-americani va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de confort. Cred că expresia ei, cuvîntul „calvar“, era singura În măsură să exprime situația fetei. Unicul lucru acceptabil din acest spital era tratamentul medicamentos, restul putea fi suportat doar de spiritul suferind, fatalist al indienilor peruani din munți. Imbecilitatea localnicilor din zonă nu a făcut decît să sporească izolarea pacienților și a personalului medical. Unul dintre ei ne-a povestit cum chirurgul-șef de la clinică avea de executat o operație mai mult sau mai puțin serioasă, Însă imposibil de realizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
specială pentru el, căpitanul a fost de-acord să ne taxeze pentru clasa a treia și să ne lase să călătorim la clasa Întîi. Mare scofală. În locul unde am Înotat se afla o pereche foarte rară de pești, numită de către localnici bufeo. Legenda spune că aceștia mănîncă oameni, violeză femeile și se fac vinovați pentru o mie de alte acte de violență. Se pare că este un delfin de rîu, care printre alte caracteristici ciudate are organele sexuale asemănătoare cu cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
avion, pământul care se cutremura de pe urma ofensivei germane la Mărășești, cozile la prăvăliile de alimente, lipsurile de tot felul, rechizițiile zilnice de animale, căruțe și alte bunuri - au fost simțite de toți locuitorii orașului care număra, probabil, cam 24.000 localnici. Am fost martor al șirurilor de ostași ruși dezarmați care erau conduși spre Rusia și care nu mai voiau să lupte. Țara noastră ceruse armistițiu. Pe străzile Bacăului manifestau grupuri socialiste conduse, după cum îmi amintesc, de doi evrei, av. Aroneanu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
aflarea credincioșilor. Am găsit la început 74 de familii alcătuite în majoritate din câte o persoană sau două persoane. Am căutat să-i atrag la biserică. În 9 mai 1949 mi-au dat numirea de administrator parohial în parohia Piatra Neamț. Localnicii ortodocși numeau biserica noastră: biserica nemțească, ungurească, „catolnică”, fără a intra într-însa. Dezvoltând cultul sfântului Anton, au început să spună: biserica sfântului Anton. Vechiul locaș fusese ridicat prin 1885 sub forma unei capele. Bunicul meu Gianbattista Antonio Celante a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
la bunicii dinspre tată, unde, din cauza foametei cumplite din anul 1946, mai pierde un component și părăsește meleagul, cu destinația Gelu, în Banat, unde seceta nefiind atât de cumplită se întrevedeau speranțe, precare dar confirmate, de subzistență. Aici, unde prosperitatea localnicilor îi transformase aproape pe toți, de-a valma, în "dușmani ai poporului", tatăl este arestat pentru simplul motiv că slujise, mai înainte, ca polițist, iar copiii, însoțiți doar de mama lor, fragilă fizic, dar de-o uluitoare vrednicie, sunt deportați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a deveni mai rotund, poate... ) 4 iunie 2004 Andrei Pleșu: "Credința este, pentru ocupantul civilizat, un fenomen din ce în ce mai restrâns, un derapaj tenebros, la granița obscurantismului religios. Americanul care merge la Bagdad se simte acolo ca pe Lună. El vede în localnici o altă specie, un fel de dihănii "medievale" cu care dialogul este exclus". (în Dilema). Nu știu de ce, am impresia că a scris acest text pe când se afla în străinătate. Scrie despre secularizare așa cum ar scrie un etnolog, iar România
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Québec; cu mult mai aspră decât cea cu care suntem noi obișnuiți în Europa. Plutește în aer o iarnă ce se anunță dificilă, după cum aud în jurul meu. Aici iarna este marea sperietoare, marea încercare a fiecărui an. Ascultându-i pe localnici, ai impresia că vara și toamna sunt simple paranteze în așteptarea iernii. O problemă medicală (dureri de mijloc, lumbago) mi-a arătat cât de singur sunt de fapt aici și de ce este esențial pentru un imigrant să fie sănătos. Aproape
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
liniștea din insulă ? (Pasaj adăugat ulterior 1: "Parisul, marele Paris, a devenit mic. Prea mic pentru puzderia de oameni care îi adăpostește. Strada e apoplectică, metrourile agonizează, magazinele sunt în pragul exploziei. Nu se mai poate deosebi între turiști și localnici. Localnicii, stingheri în invazia planetară cu care se confruntă, au căpătat ei înșiși un halou de dezrădăcinare, o notă de indistincție. Sunt turiști în propria lor ogradă. Îmi amintesc de o carte poștală trimisă, cu ani în urmă, de Cioran
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din insulă ? (Pasaj adăugat ulterior 1: "Parisul, marele Paris, a devenit mic. Prea mic pentru puzderia de oameni care îi adăpostește. Strada e apoplectică, metrourile agonizează, magazinele sunt în pragul exploziei. Nu se mai poate deosebi între turiști și localnici. Localnicii, stingheri în invazia planetară cu care se confruntă, au căpătat ei înșiși un halou de dezrădăcinare, o notă de indistincție. Sunt turiști în propria lor ogradă. Îmi amintesc de o carte poștală trimisă, cu ani în urmă, de Cioran lui
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Bilca, pe care am înființat-o odată cu venirea mea. Aici am funcționat doi ani realizând multe acțiuni deosebite după care m-am mutat la spitalul rural mixt în funcția de director, unde am funcționat încă un an, încât la plecare localnicii solicitau la toate forurile să mai rămân. Am contribuit indirect și la electrificarea satului prin electrificarea dispensarului și a spitalui cu ajutorul colegului meu Sorea Niculai care era ing. șef la IRE Suceava și care a ajutat colegii medici să aibă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93331]
-
ordine cronologică. 1. Un film artistic având ca subiect eliberarea Odessei, în ’43 - cred că se numea Eliberarea -, care începea așa: un avion sovietic trecea peste oraș aruncând manifeste, soldați români le strângeau de pe străzi și le ofereau spre vânzare localnicilor, la preț de o rublă. Eroul cel mai odios al filmului nu era comandantul hitlerist, ci un fel de adjunct al său, colonelul român, numit Iliescu, avea toate păcatele lumii, de la servilism până la crimă - după proiecție, nu am mai putut
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
militare cabana comitetului central al partidului comunist român, cu care ocazie se efectuează și primul zbor cu elicopterul de la bază, cu materiale de construcție, sus pe creastă la Bâlea. Îngrijitorii acestor popasuri turistice, angajați de autoritățile vremii, rămași în memoria localnicilor au fost în ordine : Pentru cabana Bâlea-Cascadă - Francisk Matzineuer în calitate de îngrijitor de prin 1878 până în 1895, bine cunoscut ca pădurar al contelui Teleki la vremea aceea și care locuia într-o casă a pădurii ceva mai jos de Glăjărie. - Anton
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
argumente de ordin etnografic, de portul oamenilor stabiliți aci în acele străvechi timpuri, de limba pe care au vorbit-o și o vorbesc încă în zilele noastre O demonstrație în acest sens a făcut-o după circa două milenii un localnic, care în mod providențial și semnificativ purta numele de familie chiar al acelui strămoș de legendă Cârțan. E vorba de prea bine cunoscutul Badea Cârțan care în urma unei prime obositoare și aventuroase peregrinări la Roma, ajungând la baza Columnei Traiane
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nostru, ca de altfel peste tot ce grăia românește se așterne aproape un mileniu de tăcere, vreme în care puhoaie de năvălitori barbari traversează țara în lung și în lat, fiecare încercând să se stabilească aci, să se contopească cu localnicii, să-i asimileze, sfârșind prin a dispare, căutând alte meleaguri în care să jefuiască, epuizându-se pur și simplu, lăsând pe aci numai urmele unor piese de vocabular, toponimii ale elementelor de decor local, sau fiind ei înșiși asimilați. Nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
făcuse mai întâi ca urmare a necesității căutării de noi pășuni pentru turmele lor, mai apoi datorită atacurilor sălbatice ale migratorilor, acum românii își părăseau vatra sub presiunea legilor nedrepte prin care cei veniți ulterior căpătau drepturi asupra teritoriului în detrimentul localnicilor de aci, din totdeauna. Prin retragerea lor către munți, românii se puteau sustrage dela impozite și dări împovărătoare, pe care administrația statului deja constituit le impunea și le majora periodic, cu toate că Țara Făgărașului era încă în proprietatea domnilor români, munteni
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
funcționari. Numărul neștiutorilor de carte în rândul locuitorilor ce depășeau vârsta de 16 ani se ridica procentual la 15 la sută dintre bărbați și 20 la sută dintre femei, ceea ce ne face să apreciem ca pozitivă pentru acea vreme, preocuparea localnicilor pentru propria lor instrucție intelectuală. În Streza Cârțișoara a funcționat ca și la Oprea o școală confesională ortodoxă întemeiată și susținută până la 1905 de parohie când s-a înființat școala de stat ungurească. Iar la 1912 a luat ființă grădinița
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
românului, influențele străine, ale sașilor și ale ungurilor, fiind aproape de nesemnalat. Românii reprezentau majoritatea absolută aci între munții înalți și numai o foarte străvezie fâșie de străini au fost transmutați aci într-un moment istoric prielnic pentru ei, neprielnic pentru localnici. În mijlocul comitatului se organizase un mic orășel, Făgărașul, cu câțiva meseriași de neam străin, cu nobili și ostași care prea des și prea repede se schimbau ca să poată lăsa urme de cultură și să lase influențe durabile în fibra băștinașilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
răzeși nu prea bogată și nici prea înclinată spre renegarea propriului neam pentru slujbe mai înalte, care cu vremea s-a contopit prin muncă, suferință și ideal cu frații lor iobagi. Aceste circumstanțe, la care trebuie adăugat și faptul că localnicii n-au văzut niciodată cu ochi buni așezarea în mijlocul lor a străinilor de neam, chestiune pe care nu odată au făcut-o simțită, a impus ca românii să se izoleze și să-și facă aproape toate lucrurile necesare casei și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fost și alte familii de țigani ce la început se țineau mai departe de sat, «La Ghețari», în «Lunca Oveselor», la «Stejari» sau pe «Secșoară», unde au început să producă și să valorifice în sat obiecte din lemn foarte necesare localnicilor, ca linguri, fuse, suveici, corfe, țecheri, cheltee, roabe, mături, cozi de sape, de coase sau de hârșee, furci, greble, juguri, lăzi de zestre, coșuri pentru cereale sau blidare. Păstrând legături cu rubedeniile lor rămase dincolo de munți, au mai adus și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
proprietarului cât și concesionarului, dar și unor locuitori ai satului care au reușit să se califice în meseria de sticlar, cu toate avatarurile ei. La început fabrica a lucrat cu muncitori cu experiență în domeniu aduși din Boemia, treptat însă localnici din personalul necalificat aveau să-și însușească meseria de sticlar pe care au practicat-o cu pricepere, ba la un moment dat din Cârțișoara au fost recrutați specialiști localnici pentru deschiderea unor alte glăjării în alte părți ale Transilvaniei, ca
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Luiza A se observa lipsa oricărui calificat român de pe lista muncitorilor fabricii după 103 ani de funcționare continuă, timp în care nici proprietarul Teleki, nici concesionarii de ocazie n-au catadixit sau n-au avut răbdarea să califice măcar un localnic la una din fazele mai importante ale procesului de fabricație în realizarea sticlei. Ne povestește însă Gheorghe Bucurenci, unul din nepoții cărăușului că românii erau folosiți la cea mai ocnașă 222 Traian Cânduleț • Ilie Costache fază, la operația de zdrobire
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
au produs decât două sorturi de hârtie, albă și compactorie (de ambalaj n.a.). Așa a fost și cazul producției la Intreprinderea de la Oprea Cârțișoara a familiei Teleky). (Arhiva Academiei RPR - fil. Cluj. Fond Fam. Teleky p. 55 - 56). După cunoștințele localnicilor mai vârstnici aflăm că Moara de Hârtie era amplasată pe malul stâng al râului Bâlea, cam 200 metri mai în jos de punctul de confluență al acesteia cu pârâul Laita, fapt pentru care locul e denumit, și azi chiar, «La
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
deslușirea exercițiilor și problemelor la matematică, au învățat să vorbească și să se poarte civilizat la lecții, în recreație, acasă. Indiferent de anotimp și starea vremii, punctualitatea cu care sosea la datorie tânăra învățătoare a devenit un reper orar pentru localnici, după cum oamenii care trăiesc în apropierea unei linii ferate își potrivesc ceasurile și își ordonează treburile după circulația trenurilor. Putea fi auzită o spusă ca aceasta: hai, măi bărbate, nu te mai moșmondi atâta, că-i târziu, a trecut dăscălița
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de centru activ de viață națională, de centru de cultură și de lumină a Moldovei întregite. În fine de curând, pentru motive pe care un englez autentic nu le-ar pricepe în ruptul capului, oricum i le-ar explica un localnic, s-a luat Iașului facultatea de farmacie. Nu vreau să stărui mai mult asupra acestor lucruri; izvodul suferințelor Iașului e așa de lung! Starea lui, astăzi, e așa, încât mulți nu-l prezintă decât ca pe un oraș al morții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]