3,158 matches
-
-se pe asemănările dintre ele. Astfel, postmodernismul, susține Eagleton, se referă la o formă a culturii contemporane sau la un stil cultural ce "reflectă ceva din această schimbare epocală, într-o artă lipsită de adâncime, descentrată, lipsită de fundament, autoreflexivă, ludică, derivată, eclectică, pluralistă, artă care relativizează granițele dintre cultura "înaltă" și cultura "pop", ca și între artă și experiența cotidiană"141. De partea cealaltă, postmodernitatea trimite la o perioadă istorică specifică, fiind în special un stil de gândire care își
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care rezultă din proclamarea discontinuității dintre modernism și postmodernism, precum și de concentrarea pe un discurs mai pozitiv, care urmărește importanța și avantajele continuității dintre cele două curente. De asemenea, Best și Kellner subliniază și existența unei distincții între discursul postmodern "ludic" ("ludic postmodern discourse") și cel "de opoziție" ("oppositional postmodern discourse"). În timp ce postmodernismul de opoziție construiește noi forme de critică, de schimbare socială și discursivă, postmodernismul ludic este ironic, eclectic, pluralist, subiectiv, promovând un relativism excesiv ("anything goes"). În completarea celor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
rezultă din proclamarea discontinuității dintre modernism și postmodernism, precum și de concentrarea pe un discurs mai pozitiv, care urmărește importanța și avantajele continuității dintre cele două curente. De asemenea, Best și Kellner subliniază și existența unei distincții între discursul postmodern "ludic" ("ludic postmodern discourse") și cel "de opoziție" ("oppositional postmodern discourse"). În timp ce postmodernismul de opoziție construiește noi forme de critică, de schimbare socială și discursivă, postmodernismul ludic este ironic, eclectic, pluralist, subiectiv, promovând un relativism excesiv ("anything goes"). În completarea celor două
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
curente. De asemenea, Best și Kellner subliniază și existența unei distincții între discursul postmodern "ludic" ("ludic postmodern discourse") și cel "de opoziție" ("oppositional postmodern discourse"). În timp ce postmodernismul de opoziție construiește noi forme de critică, de schimbare socială și discursivă, postmodernismul ludic este ironic, eclectic, pluralist, subiectiv, promovând un relativism excesiv ("anything goes"). În completarea celor două distincții propuse, se adaugă încă una, între postmodernul văzut ca un marker temporal, desemnând ceea ce urmează după modernism și postmodernul ca marker filosofic, ce accentuează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
avangarda ar desemna mișcările de la începutul secolului XX, incluzând cubismul, patafizica, futurismul, dadaismul, suprarealismul etc.; modernismul este în schimb mult mai stabil decât avangarda, fiind considerat hieratic, distant, formalist și descinzând din simbolismul francez, iar postmodernismul este prin contrast mai ludic și deconstrucționist decât modernismul, dar tocmai prin aceste trăsături, mai apropiat de ideile avangardiste... În pofida acestor "contaminări" semantice, Hassan nu crede că postmodernismul ar reprezenta avangarda secolului nostru și realizează chiar o enumerare de teoreticieni care au făcut în lucrările
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
față de curentul intelectual dominant francez, atitudine ce i-a conferit suportul unei inegalabile libertăți de interpretare și de mișcare între domenii precum filosofia, economia, sociologia, literatura, mass-media etc. De aceea și stilul surprinzător pe care l-a profesat eclectic, provocator, ludic l-a făcut recunoscut pentru ceea ce se cheamă "efectul Baudrillard": scrierile sale ori au făcut mulți adepți, transformându-l într-un "guru" al contemporaneității, ori au dat naștere unor critici dure, care le-au anihilat orice pretenție de relevanță. După cum
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
viteza schimbărilor teoretice, ci și la cele sociale, politice sau mediatice. Mai mult decât atât, Baudrillard nu a scris nici pe departe didactic, urmând un fir roșu al argumentelor coerent întrețesute dimpotrivă, argumentele sale au fost considerate de cele mai multe ori ludice și au fost constant ținta unui "criticism vitriolic" (Richard Lane). Cărțile sale, alături de numeroasele articole pe care le-a publicat periodic au dezvoltat o serie de idei care au dat naștere multor controverse legate, de exemplu, de afirmații de tipul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de seducție și de ceea ce s-ar putea numi o "analiză fatală" (la care Rojek și Turner adaugă și o "analiză voioasă", în sensul apropierii de Nietzsche și a considerării reflecțiilor baudrillardiene despre lumea modernă ca deținând o componentă exuberantă, ludică și destructivă). În aceeași manieră, Rojek și Turner consideră că "nu avem nici o îndoială că [Baudrillard, n.n.] reprezintă o figură importantă. Importantă nu doar în sensul lumesc că mulți oameni îi citesc lucrările și îi discută argumentele, ci importantă într-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acest fundal este aceea a relației modern postmodern. Pentru foarte mulți comentatori, America (o lucrare în care termenul de postmodernism apare o singură dată, atunci când este descris hotelul Bonaventure: "Arhitectura pur iluzionistă, gadget spațio-temporal, se mai poate numi oare arhitectură? Ludică și halucinogenă; aceasta să fie oare arhitectura postmodernistă?"499) reprezintă argumentul fundamental pentru a susține ideea conform căreia Baudrillard nu a construit o teorie articulată asupra conceptului de postmodernism și a utilizat de cele mai multe ori termenul de modern drept cadru
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în care predomină regula jocului "hors-sens", instituind un fel de potlatch al semnelor. În această decentrare a sensului, scriitura radicală, rod al gândirii radicale, este eliberată de obsesia pentru conținut, sens și finalitate, Baudrillard privilegiind scriitura ironică, poetică, aluzivă și ludică în detrimentul oricărei tratări sistemice și constrângătoare a vreunui subiect. Ca și ceilalți scriitori postmoderni, Baudrillard caută tipuri de scriitură și procedee discursive radicale, diferite de ale scriitorilor moderni, atât pentru a se plia vitezei schimbărilor din contemporaneitate, cât și pentru
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
căci ea operează o deplasare a polilor. Orice discurs trebuie să aibă întotdeauna drept axiomă coerența, iar seducția aduce înăuntrul lui dezordinea [...] În sens mult mai larg, seducția este o sfidare care dejoacă toate puterile, în măsura în care introduce indeterminarea, hazardul, aleatorul, ludicul. Seducția reabilitează aparența"554. Această relație dintre seducție și manipularea aparențelor a fost sesizată și de Lionel Bellenger, care notează că "pentru Jean Baudrillard, seducția înlătură realitatea și manipulează aparențele. Ea nu este o energie, ea ține de ordinul semnelor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de referentul său istoric, a respins însă acest mod de lectură simplificator. De aceea considerăm utilă analiza modernă a operei ovidiene, ca univers imaginar autonom cu structuri și funcții specifice, în perspectivă istorică și comparată. Poetul, înainte de exil, era monden, ludic, luminos, dar acum coboară în adâncurile ființei sale și scrie versuri cu rezonanțe de orgă. Avatariile sufletești multiple dezrădăcinarea, incomunicarea, abandonarea în mediu ostil fac din opera sa nu numai un document istoric, ci și unul psihologic. Durerea polarizează speranța
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
personalității prozatoarei, surprinsă de la început de critici, și anume aceea de „om sălbăticit de dorul copilăriei” (Dana Dumitriu). Aici autoarea nu se limitează la repovestirea sau modernizarea poveștilor clasice, ci propune eroi originali, care farmecă prin umor, imaginație și spirit ludic. SCRIERI: Geamantanul din America, București, 1969; Cocoșul de apă, București, 1971; Câinele și gramofonul, București, 1973; Porțile vântului, București, 1975; Marea la ora șase, București, 1976; Degetarul de ceață, București, 1976; Supraviețuitorii, București, 1980; Croitorul de povești, București, 1980; Tandem
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]
-
O6: stimularea comunicării verbale într-un dialog; O7: dezvoltarea capacității de a recepta și transmite mesajele nonverbale. Strategia didactica: Metode și procedee: Explicația, jocul didactic, conversația, demonstrația, exercițiul, instructajul. Material didactic: Plic, fișe, material confecționat. Durată: 40 minute. Bibliografie: *** Provocări ludice ghid metodic, Editura Spiru Haret, Iași, 2001. 82 DESFĂȘURAREA LECȚIEI/ACTIVITĂȚII Secvențele lecției Conținut instructiv-educativ Strategia didactica Evaluare 1. Moment organizatoric 2. Anunțarea temei și a obiectivelor 3. Desfășurarea lecției 5. Încheierea activității asigurarea climatului psihopedagogic; dispunerea mobilierului; pregătirea materialelor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
literară sunt parodiile lui M., ce refac sclipitor stilurile multor poeți contemporani, reliefând particularități care semnalează excesul, manierismul. Este, de altfel, cea mai originală parte a poeziei sale, situată într-o descendență ilustră, de la G. Topîrceanu la Marin Sorescu. Spirit ludic prin excelență, parodistul se și autoparodiază, recompunându-și tonalitatea dominantă în notă comică: „Să adormim, e ceasul înșelător de dulce, / departe, în mansarde, poeții se-nmulțesc. / E ora zero. Veacul se duce să se culce / cu tot ce are dânsul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
reuneste aria și tipurile de practici motrice raportate la cultura și mediul social în interiorul cărora s-au dezvoltat; acțiunile motrice sunt profund dependente de norme culturale, tradiții, ritualuri. Practica sportivă modernă nu poate înlocui în totalitate practicile originale ancestrale, cultura ludică ce ține de însăși ființa unei nații. Conceptul de psihomotricitate Motricitatea poate fi privită din două perspective: ca fenomen observat din exterior (studiul structurii, formei, genezei și învățării mișcărilor) ai cărui factori și procese sunt explorate descriptiv și explicativ printr-
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca, 2001, 49-55, 180-182; Cristina Florescu, Un „infern” exegetic, „Timpul”, 2002, 10; Flavia Teoc, Din capitala provinciei. Interviuri cu scriitori clujeni, Cluj, 2002, 104-111; Ion Mureșan, Eminescu și computerul, TR, 2003, 9; Cristina Florescu, Regăsire prin ludic, „Timpul”, 2003, 60; Constantin Cubleșan, Hermeneutică semiologică, LCF, 2003, 44; Irina Petraș, Cărțile deceniului 10, Cluj-Napoca, 2003, 111-112, 312-315. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
celor specifice învățării organizate, fapt ce duce, inevitabil, la diminuarea timpului alocat jocului. De aceea, ori de câte ori este posibil, școala trebuie să-i ofere elevului prilejul de a-și trăi copilăria la cote maxime, evitând ruperea brutală a acestuia de universul ludic. Pe lângă disciplinele obligatorii - în care învățătorul trebuie să aleagă strategii adecvate vârstei și intereselor elevului - opționalele constituie prilejuri minunate de readucere a jocului în sfera preocupărilor școlare ale copiilor. Din această perspectivă, opționalul “Abilități practice prin tehnica origami” este un
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
broaștei și cea a păsării, din care au derivat alte numeroase modele. De asemenea, până la sfârșitul acestei perioade, au fost create peste 70 de forme spațiale diverse : broasca, barca, balonul, cocorul etc. În ceea ce privește întrebuințarea obiectelor confecționate, putem menționa, pe lângă aspectul ludic, păstrarea unei puternice legături cu religia. Un vestigiu în acest sens este și sintagma “senbazuru origami” (o mie de cocori de hârtie). În vechime se credea că, cine reușește să confecționeze singur 1000 de cocori și să-i atârne de
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
dintre cele diverse și mai originale: cu o pisică de mare, cu o rachetă, cu un uriaș, cu o frunză, cu un zmeu etc. Multitudinea de răspunsuri va crește dacă forma respectivă va fi prezentată alternativ în poziții diferite. Caracterul ludic și dinamic al unor astfel de momente are valențe formative reale în cultivarea creativității, în înlăturarea timidității, în formarea capacităților elevilor de a exprima și de a argumenta un punct de vedere. Următoarea verigă a lecției este antrenarea elevilor în
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
tensionarea acțiunii, în structura imaginilor, personajelor, relațiilor. Din clipa când l-am cunoscut mi-a fost limpede că e un ins special, un copil teribil al teatrului românesc, că are în sânge destin de lider. Spre deosebire de Manea, Micu, sentimentali, poetici, ludici, Alexa e mai tot timpul încrâncenat, în alertă, de o gravitate cel ține mereu sub presiune. În nicio împrejurare nu se mulțumește cu jumătăți de măsură. Nu suportă îngrădirile, rutina, limitele impuse din afară, îi sunt suficiente cele interioare cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
exprimare a propriilor sentimente și opinii; asumarea limitelor personale, dar fără o autocritică exagerată; găsirea unei bune moderații între viața profesională și cea privată; organizarea pedantă a timpului disponibil; rularea unor tehnici pentru controlul stresului; promovarea umorului și a activităților ludice; dezvoltarea capacității de a-și conștientiza valențele pozitive ale profesiei sale etc. Pentru a rotunji imaginea despre traumă prevenția angajaților care deservesc pacienții terminali, să apelăm la opinia pertinentă pe care au formulat-o P. Riedesser și G. Fischer (2007
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru a face mâncare și prăjituri aproape fără ingrediente, pentru a te putea deplasa în țară etc. Femeile dovedeau o inventivitate dusă la rang de artă în a-și crea o îmbrăcăminte elegantă. Umorul era o dovadă a marii inventivități ludice a românilor. Pe lângă aceste strategii comune, de grup, ce funcționau la nivelul întregii societăți, așa cum factorii de risc afectau întrega societate, existau și strategii de coping ale unor indivizi. Acestea erau salvatoare nu doar pentru ei, ci și pentru cei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trăirilor în orice formă de exprimare accesibilă copilului: cuvinte, linie, culoare, mișcare, sunet etc.); jocuri de rol (joc cu păpuși, cu marionete etc.); crearea și menținerea unei stări de bine, generată de activități de grup, plăcute copilului, mai ales terapii ludice, cu participarea copilului și a celor care-l îngrijesc. Indiferent de forma de intervenție, copilului trebuie să i se asigure înainte de toate o nișă, un spațiu vital în care să se simtă în siguranță sau cel puțin să fie în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai devreme, numai nu se țin de mînă, își ajustează cravatele, toate trei vineții, își înfoaie batistele de la butonieră, toate trei verzi, știu exact unde să se plaseze, ca să fie optim filmați. Trei crai (de curte veche) de la Răsărit. Încerc, ludic, să mixez trei imagini Nae Ionescu: fotografia din anii brianți ai afirmării, caricatura lui Ross, desenul lui Mircea Vulcănescu. Sunet unic: Mefisto. Desenul de amator al strălucitului emul, șovăitor, nesigur, insistă însă, ingenios, doar pe capul și pe mîna magistrului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]