4,285 matches
-
lapte nefiert) se consumă o parte dimineața, Înainte de micul dejun iar restul se ia, În 2 reprize, la intervale de 3 ore, urmate de câte 2 linguri ulei de ricin. -Macerat din semințe de dovleac (100 g semințe nedecojite se macină fin și se amestecă cu 400 ml ceai de pelin sau de cimbru); se lasă la macerat timp de 24 de ore, se strecoară prin tifon și se Împarte În 3 părți egale, consumate Înainte de mesele principale, prin Înghițituri rare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
pulberea din frunze uscate de pelin (1 linguriță) care se amestecă cu fructe de anason (1 linguriță) și 2 linguri de gem și se ia Într-o cură de 5 zile consecutiv. Este eficientă și pulberea din fructe uscate și măcinate de măceș (2 părți) amestecată cu miere de albine (1 parte) din care se iau 2-3 lingurițe pe zi, având efecte imediate de eliminare a oxiurilor. -Infuzia de pelin (1 linguriță herba uscată și mărunțită la 200 ml apă clocotită
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
luptă biologică În acțiunile teroriste și În conflictele militare. Ca remediu general contra viermilor intestinali se recomandă un regim verificat timp de peste 100 de ani. După un post de 12 ore se vor consuma 60 g semințe de dovleac, decojite, măcinate În stare de pastă și amestecate cu puțin lapte. După alte 2 ore se Înghit 20 ml ulei de ricin amestecat cu suc natural de fructe. Cu acest tratament, viermii sunt expluzați În următoarele ore. Există și medicamente chimice antihelmintice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
rece); se lasă la macerat timp de 12 ore (de seară până dimineață), se strecoară și se bea toată cantitatea, fracționată În 3 reprize, cu 30 minute Înainte de mesele principale. *Tinctură de tătăneasă preparată din 40 g rădăcini uscate și măcinate la 250 ml alcool 70 0; se lasă la macerat timp de 7-10 zile Într-o sticlă de culoare Închisă, se strecoară și se iau câte 10-20 picături În puțin ceai cald, de 3 ori pe zi, Înainte de mese, având
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
la iveală stranii instrumente de detectat microturbulența locală, care, credeau ei, și-ar fi putut ordona forțele dispersate în jurul unei perechi de mâini bune conducătoare. Astfel apăru, în semiobscuritatea cavernei, firul de păianjen cu fulg, rotitor ca o morișcă de măcinat neclintirea. Doi sau trei, mai bătrâni, incitară liliecii să-i muște, chipurile pentru a intra în comunicare directă cu spațiul vital al peșterii. Ba chiar aduseră printre ei un om tare bolovănos la vorbire; Dedal pricepu unde băteau, căci auzise
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dosit el aurul oțelit al virilității? Tânărul și femeia de deasupra lui formau două pâlnii unite într-o clepsidră prin îngusta porțiune în care pielea lor venea în contact; acolo, învârtită de neastâmpărul static al atingerii, o morișcă robace îi măcina lui contururile imaginii de sine și nervii. Orice mișcare antrenează imperceptibil altele, chiar prin intermediul unor angrenaje știrbe și lălâi, cu joc între piese cât hăul. În mintea băiatului începu iar să se depene melodia tânguitoare, compusă de el pentru el
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
studenților săi, mulți pregătiți și În universități apusene, „a păstrat viu acest spirit, În ciuda adversităților și derapajelor totalitare”. Un proiect de succes! Din păcate, evoluția din ultimii 50 de ani, sub presiunea cataclismelor sociale și insinuării politice totalitare, care a măcinat societatea, s-a repercutat și asupra universității, erodând evoluția câmpului cultural și moravurile actorilor sociali din acest spațiu. Acum este momentul să invocăm sintagma „evoluție În orizont Închis” pe care, spune profesorul Barbu, a Împrumutat-o de la colegul său de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de ce fac crize de identitate atunci când constată că nu le mai pot recupera pentru că s-au risipit, vândute de cine nu le avea sau dăruite de autorități unor apropiați, schimbate, pierdute definitiv. Nu atât valoarea economică a acestor terenuri Îi macină pe vechii proprietari, cât legătura emoțională cu locul lor care are un nume, le bântuie amintirile, iar pierderea Îi micșorează În ochii lor și ai comunității, le Împuținează statutul de oameni de vază ai satului, psihologic vorbind. Și-au pierdut
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În suflet, se tem să nu greșească, să nu devieze, să nu supere; sunt dominați de frica-fantomă care le zgreapțănă trupul și sufletul, multiplicându-le gesturile dezordonate, făcându-i să se pândească unii pe alții, zi și noapte, să-și macine neputința. Iar aceste suluri și fuioare fumurii se contopesc peste sat, acoperă totul ca un abur cețos, se contopesc, iau pe oameni prizonieri, Îi strâng În menghină, le fac inimile să se zbuciume de durere. Când moara și crucea ei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
servite, În cele din urmă de dogmatism. Odată, un tânăr profesor de matematică (desigur, un tânăr la vreo 50 de ani), alături de care am stat câțiva ani la ședințele de senat ale universității, mi-a Împărtășit un gând ce-l măcina demult: ca matematician se simte mai aproape de psihologi, chiar de filologi, decât de colegii chimiști și fizicieni, alături de care erau Împinși ei, matematicienii, Într-o viitoare facultate-mamut a științelor exacte. Noi nu avem atâtea certitudini precum colegii noștri, Îmi zicea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pentru CDR, după care pentru PNL, după care pentru DA și care se desprind de partide ce refuză să continue lupta de reînnoire morală și se cantonează În creștere economică. Cei care urmăresc reforma morală la diferite niveluri: În universități (măcinate de corupție și incompetență), medicină (șpaga la doctor), servicii publice. Ei cred că nivelul de civilizație e dat nu de prosperitate, ci de dezvoltarea normelor etice de conviețuire socială și a respectului față de sfera publică. O parte dintre emigrații moral
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
alți interlocutori: cei ce accesează sume mari, milioane de euro. Pentru ei se poate. Sunt, de exemplu, cei ce au obținut sume SAPARD pentru modernizarea unor drumuri În sate, știu eu niște asemenea experiențe, asfalt de 3 cm care se macină din primul an. Ei cum or fi reușit? Cei de la munte Îmi relatează lucruri asemănătoare: pentru a extinde și moderniza o pensiune rurală e atâta birocrație, apar atâția intermediari, Încât au abandonat cu toții. Unul s-a Îmbolnăvit de stomac, altul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
eșaloanele inferioare, a noilor tovarăși de drum, a populației stăpânite de frică. Intră În joc tehnicile exersate În ilegalitate, acum larg cunoscute și răspândite. Disimularea, camuflajul, cameleonismul, păstrarea aparenței sunt numai unele dintre ele. În același timp, luptele intestine, fracționismul măcina gruparea din interior; de unde și obsesia unității, a frontului, nevoia eliminării celor ce se abat de la linie. Sancționarea unor pretinse abateri ideologice era doar fațada pentru conservarea forței Întregului. Mă Întorc la cartea lui Pavel Câmpeanu, un adevărat manual al
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
noile construcții identitate, urmare a rupturii provocate de regimul comunist și a inventării unei noi istorii. Când ne apropie de oamenii de astăzi, peste care au trecut vremurile, ne face părtași la drama satului ca Întreg, la relațiile interpersonale care macină din interior, dezvăluie frământările, speranțele, fricile și disperările, disputele pe care le stârnesc amintirea și faptele de atunci. Pe cei de astăzi mitul nu-i prea atinge, Elisabeta Rizea e privită cu invidie - aceasta a fost impresia mea când am
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Siret și Nistru, care încă din anii 1334-1335, înnodase relații diplomatice cu Lituania prin Alexandru Moldaowicz și cu Polonia prin românii din Halici, voievod fiind Ștefan, ambele aflate sub dominația mongolă a Hoardei de Aur. Cunoscând slăbiciunea acesteia din urmă, măcinată în interior de lupte fratricide, regele ungar urmărea realizarea acestui ultim deziderat și pentru a pune Polonia și Lituania în fața unui fapt împlinit. Dar, tocmai în momentul în care trebuia să devină stăpânul situației, între Siret și Nistru s-au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu lumea musulmană, există însă și voci care întreabă de ce partea cealaltă nu recurge la un demers critic similar. Se înmulțesc întrebările de felul: unde sunt vocile raționale ale lumii islamice? Unde sunt demersurile care să explice de ce radicalismul fundamentalist macină lumea musulmană? Mai puțin vizibile decât ar fi poate necesar, aceste demersuri nu lipsesc. Autorii lor sunt văzuți de un scriitor ca Jean Daniel drept „reformatori ai islamului” ori doar drept „noii gânditori ai islamului”, cum este înclinat să-i
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
să se profereze împotriva ei, vreme de trei ani și jumătate, această furtună de injurii și de calomnii? Cum a putut domnul Bethmann-Hollwegg, care cunoștea adevărul, să o tolereze, să o încurajeze? Unde i-a fost conștiința? Aceste întrebări ne macină acum, când, din toate părțile, erupe adevărul. Însă în Germania oamenii nu s-au mulțumit să-i discrediteze pe cei care i-au rămas loiali. S-au ridicat voci care au cerut chiar urmărirea lor în tribunale. Pentru a se
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
și nu pricep nimic. Mă vrea ori ba? Cer să știu, rămânându-mi desigur toată libertatea de a accepta sau de a refuza". La tulburarea în care o aruncase purtarea lui Pietro se adaugă și mustrările de cuget care o macină. Marie însăși este uluită de lipsa de decență a comportamentului său, de aceste mângâieri pe care i le îngăduie lui Pietro. Încurajându-se singură, încearcă să se convingă că "mersese cu lucrurile exact până în punctul în care voise, niciun dram
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la un nou statut, cel de stăpână a casei, de soție și mamă. În ciuda tuturor acestor aspecte, situația persoanelor căsătorite, bărbați sau femei, se apropie uneori în mod straniu de cea a domnișoarelor. Adesea, adulții sunt, ca și fetele tinere, măcinați de contradicții. Prinși ca într-o menghină între dorințele, regretele, fantasmele lor nedomolite, constrângerile morale și imperativul, de data aceasta nu al virginității, ci al fidelității. În perioada Belle Époque, acesta din urmă este mult mai constrângător în cazul femeilor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
soții zbuciumate, eroina comediei bulevardiere Flirt pour deux a lui Maurice Hennequin, scrisă în 1912. Această piesă forțează nota și abordează flirtul într-o manieră burlescă. Geneviève este măritată de trei ani cu Henri Destourelles, un afacerist. Tânăra femeie e măcinată de o bănuială, de o vie presimțire că într-o bună zi soțul ei îi va aduce ofensa de a o înșela. Iată de ce își luase măsuri de precauție: odată cu certificatul de căsătorie, neliniștita soție își pusese soțul să semneze
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care îl înfățișează autorul este apocaliptic. Semi-virginele, scrie el, vor decădea până la punctul în care nu vor mai fi decât niște marionete nevrotice [...] secătuite de sterpe zguduiri". Vor avea drept soți "falși baroni, mari industriași în pragul ruinei, bărbați falnici măcinați de boli fatale, tot soiul de soți-paravan care se vor prăbuși la o lună sau la un an de la nuntă". Se înțelege de la sine că aceste cupluri vor întâmpina mari greutăți în a-și întemeia o familie. Istoviți de flirt
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
împărtășească dorința de cunoaștere și să-i deschidă lumea, Clara începe așadar să aibă îndoieli. Cu toate că nu și-o mărturisea deschis, nu mai era deloc sigură că vrea să se mărite cu el. În ceea ce-l privește, pe Jean îl macină dorința. Tânărului nu-i mai ajung mângâierile, care rămân neduse până la capăt și care "îl sperie la fel de mult ca pe Clara". Într-o zi, îi spune: "Îți dai seama, bănuiesc, că lucrurile nu mai pot continua așa. Trebuie să fiu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se simțise tânărul, mai ales în fața tovarășului său, care își atinsese ținta și care mângâiase sânii partenerei sale pe toată durata filmului. Hermie se simte atât de rușinat, atât de "nătărău", încât nu reușește să închidă un ochi toată noaptea. Măcinat de neliniște, se întreabă cum să facă se dreagă busuiocul 193... Adolescenții sunt așadar nerăbdători să depășească stadiul acesta de neîndemânare amoroasă. Ca și Hermie, se grăbesc să devină bărbați "adevărați". Se grăbesc să crească, să o termine cu flirtatul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
maiestos și gârla satului, care trece doar la câțiva pași de casa noastră. Mai sus de locuința noastră, apa din gârla în care pescuiam cu Ion punea în mișcare o moară. A proprietarului Budacă care producea făină de porumb, unde măcinam și noi porumbul pe care îl obținea m de pe cele zece prăjini, loc de cultură. Și tot privind, privind satul de acolo unde eram , luat de gânduri, simt că mi se face foame. Scot din traista pe care o aveam
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
văd că se amuză și în loc să mă certe , o aud chemânduămă la ea. —Tomică, așa mă chema ea, ia du-te în hambar, vezi, este un sac de vreo 25 kg. cu porumb, ia l și du-te la moară, macină-l ! Era ultimul porumb din grădina noastră , recolt at de pe cele 9 10 prăjini cultivate, nu ne ajungea până la noua recoltă, dar pentru că venea Paștele trebuia s o facem și pe asta, restul aveam să mai vedem. Cum pun sacul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]