3,215 matches
-
să înțelegem credința și buna conștiință (43). La mijlocul acestora stă Cuvântul, căruia prin credință îi aduc credincioșii închinare dreaptă, iar prin conștiința cea bună îi slujesc cu evlavie, silindu-se să-și facă bine unul altuia. Sau prin cei doi măslini Scriptura a închipuit cele două popoare pe cel dintre păgâni și pe cel dintre Iudei (44). Ele sunt numite și "fii ungerii"564 (așa tâlcuiește Scriptura măslinii), pentru nașterea lor în duh și pentru harul înfierii dat lor spre îndumnezeire
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
evlavie, silindu-se să-și facă bine unul altuia. Sau prin cei doi măslini Scriptura a închipuit cele două popoare pe cel dintre păgâni și pe cel dintre Iudei (44). Ele sunt numite și "fii ungerii"564 (așa tâlcuiește Scriptura măslinii), pentru nașterea lor în duh și pentru harul înfierii dat lor spre îndumnezeire. La mijlocul lor se află Dumnezeu cel întrupat, stând ca într-un candelabru în Biserica universală, cea una și singură, și prin aceasta împăcându-le cu Sine și
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
află Dumnezeu cel întrupat, stând ca într-un candelabru în Biserica universală, cea una și singură, și prin aceasta împăcându-le cu Sine și întreolaltă și făcându-le născătoare de lumină prin virtute și cunoștință. Sau poate prin cei doi măslini Scriptura a mai indicat tainic, sufletul și trupul (45), întrucât cel dintâi este împodobit ca un măslin cu rațiunile cunoștinței adevărate, iar trupul e acoperit cu faptele virtuților. Iar dacă cineva ar spune că cuvântul Scripturii indică prin cei doi
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
prin aceasta împăcându-le cu Sine și întreolaltă și făcându-le născătoare de lumină prin virtute și cunoștință. Sau poate prin cei doi măslini Scriptura a mai indicat tainic, sufletul și trupul (45), întrucât cel dintâi este împodobit ca un măslin cu rațiunile cunoștinței adevărate, iar trupul e acoperit cu faptele virtuților. Iar dacă cineva ar spune că cuvântul Scripturii indică prin cei doi măslini și cele două lumi (46), bun ar fi și înțelesul acesta. Căci de fapt Cuvântul ca
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
Scriptura a mai indicat tainic, sufletul și trupul (45), întrucât cel dintâi este împodobit ca un măslin cu rațiunile cunoștinței adevărate, iar trupul e acoperit cu faptele virtuților. Iar dacă cineva ar spune că cuvântul Scripturii indică prin cei doi măslini și cele două lumi (46), bun ar fi și înțelesul acesta. Căci de fapt Cuvântul ca Dumnezeu stă la mijlocul acestor lumi, pe cea inteligibilă făcând-o să licărească tainic în cea sensibilă prin chipuri, iar pe cea sensibilă învățându
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
cea inteligibilă făcând-o să licărească tainic în cea sensibilă prin chipuri, iar pe cea sensibilă învățându-ne să o înțelegem ca aflându-se în cea inteligibilă prin rațiuni (47). Și iarăși dacă ar spune cineva că vedenia celor doi măslini a închipuit viața de aici și viața viitoare (48), bună ar fi și explicația aceasta. Căci și între acestea stă Cuvântul, trăgându-ne de la viața de aici prin virtute si ducându-ne la cea viitoare prin cunoștință. Aceasta a înțeles
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
-ne la cea viitoare prin cunoștință. Aceasta a înțeles-o poate minunatul Avacum când a zis: În mijlocul a două vieți vei fi cunoscut".565 El a înțeles prin vieți ceea ce a înțeles marele Zaharia prin "munți de aramă" sau prin măslini, adică celor două lumi, sau veacuri, sau viețile corespunzătoare lor, sau sufletul și trupul, sau activitatea și contemplația, sau deprinderea binelui și lucrarea lui, sau legea și Proorocii, sau Vechiul Testament întreg și Noul Testament, sau cele două popoare, cel dintre păgâni
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
23 grade Celsius, iar cea minimă în jur de 7-15 °C (deci o temperatură medie anuală de circa 15 grade Celsius). Pilonii care stau la baza bogățiilor Ibizei sunt: cultură, frumusețile naturii și ecologia. În pământul sau fertil se cultivă măslini, portocali, smochini, lamai, legume și cereale. Este o insulă preferată de turiști datorită climei sale primăvăratice, dar și pentru siturile arheologice interesante. Capitala insulei este orașul Ibiza, situat în zona de sud-est a insulei; are o economie bazată pe turism
Ibiza () [Corola-website/Science/303183_a_304512]
-
de întrecerile „hoplitodorilor” (oameni înarmați), alergările de care și călăria. De-a lungul timpului, ordinea întrecerilor s-a modificat de nenumărate ori. În ziua a cincea erau premiați învingătorii ("Olimpionike", învingător la Olimpia) care primeau o cunună din ramuri de măslin sălbatic. Cei care își mențineau titlul de campion la mai multe ediții succesive sau erau câștigători a mai multor jocuri care se desfășurau pe teritoriul Greciei se numeau "periodonikes". Jocurile Olimpice au fost cele mai vechi dintre cele patru evenimente atletice
Jocuri Olimpice antice () [Corola-website/Science/302316_a_303645]
-
pește era semnul secret al credinței creștine în contextul politicii ostile ale împăraților romani. În Biblie, porumbelul era pasărea mesager pe care Noe a trimis-o din arcă, după terminarea potopului. Această pasăre s-a întors cu o ramură de măslin, semn că apa s-a scurs de pe fața pământului. Simbol al inocenței și purității, porumbelul este una din formele trupești pe care Duhul Sfânt le ia când coboară din cer. În mitologia greacă, porumbelul este pasărea Afroditei, devenind un simbol
Animale (mitologie) () [Corola-website/Science/302338_a_303667]
-
Menora” cu nouă brațe, cel din mijloc este numit “sameș” (ajutorul, sau slujitorul ) așa cum se arată în și , cele două candele de pe margine reprezintă pe cei doi care stau la stânga și la dreapta lui Mesia în Împărăția Sa, cei doi măslini așa cum sunt numiți în și sunt cei care la sfârșitul veacului pot opri lumina celorlalte candele, iar celelalte șapte candele din mijloc pe perioada sfârșitului veacului reprezintă brațele adică comunitățile celor șapte îngeri cărora Fiul Omului le scrie mesaje, brațul
Hanuka () [Corola-website/Science/302076_a_303405]
-
sive De agricultura" ("Lucruri de la țară sau Despre agricultură"), Lucrețiu "De rerum natura" ("Despre natura lucrurilor"). Cele patru cărți ale operei tratează următoarele teme: I. Cultivarea pământului și păstoritul; II. Cultivarea plantelor, în special a viței de vie și a măslinilor; III. Creșterea animalelor; IV. Descrierea apiculturii, cu o metaforă cuprinzând o viziune stoică asupra vieții în societate. "Eneida" ("Aeneis"), alcătuită din hexametri în 12 cărți, este considerată epopeea națională a romanilor, bazată pe legenda conform căreia, Enea, erou troian de
Publius Vergilius Maro () [Corola-website/Science/302098_a_303427]
-
de puțini oameni) și a cerut ca niște dezertori arcadieni să fie interogați în fața sa. Aceștia i-au răspuns că toți ceilalți bărbați participau la Jocurile Olimpice. Întrebați fiind care era răsplata câștigătorului, răspunsul a fost "o coroană din ramuri de măslin". Auzind aceasta, Tigranes, un general persan a exclamat: ""Pe toți zeii, Mardonius, ce fel de bărbați sunt aceștia pe care ne-ai pus să-i înfruntăm? Ei nu se luptă pentru bani, ci pentru gloria victoriei!""
Bătălia de la Termopile () [Corola-website/Science/302139_a_303468]
-
citirea în public, fiind astfel o alegere foarte populară pentru liturghie. "Evanghelia după Matei" poate fi descompusă în cinci secțiuni distincte: Predica de pe munte (, , ), Poruncile de instruire a celor doisprezece (), Cele trei pilde (), Instrucțiuni pentru comunitate (), și Discursul de pe Muntele Măslinilor (, ). Unii cred că asta trebuia să fie o paralelă la Pentateuh. Ea a fost evanghelia cea mai apreciată și cea mai folosită în Biserica antică pentru abundența învățăturilor cuprinse în ea, structurate în ample discursuri. Evanghelia după Matei a fost
Evanghelia după Matei () [Corola-website/Science/302716_a_304045]
-
să plătească datoriile proprietarului. Cerealele erau în continuare baza alimentației. Erau cultivate legume precum ceapă, usturoi, varză, napi, mazăre. Se cultivau puțini pomi fructiferi, cei mai frecvent menționați fiind merii, perii și prunii. În zona Mediteraneană erau cultivate citriciele și măslinii. Cornutele mari erau utilizate la tracțiune pentru lucrarea terenului, dar și pentru alimentație. În zona mediteraneană erau crescute ovinele și caprinele. Germanicii creșteau porci, și foloseau grăsimile animale pentru gătit în proporții mari, pe când europenii din sud utilizau uleiul de
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
simbolizează fortificațiile Maltei, denotând existența sa îndelungată ca oraș stat. De o parte și de alta a scutului se găsesc două ramuri a două specii diferite de plante, ambele asociate cu Malta și ambele simboluri ale păcii, o ramură de măslin și una de palmier. Cele două ramuri sunt colorate în culorile lor naturale, fiind la bază legate cu o banderolă de culoare albă pe care scrie cu litere majuscule negre, separate fiind de zone circulare de culoare roșie, Repubblika ta
Stema Maltei () [Corola-website/Science/302802_a_304131]
-
două aripi pectorale, utilizate ca niște mâini, un scut având culorile steagului maltez, roșu și alb. De asemenea, delfinii au fiecare, între corpurile lor și scut, câte o ramură a uneia din cele două plante tradiționale ale Maltei, palmierul și măslinul, simbolizând "Victoria" și "Pacea". Valurile albastre sugerate mai jos semnifică Marea Mediterană, iar crucea dublă malteză semnifică vechile legături ale Maltei cu Ordinul Sfântului Ioan. O coroană de forma unui fort cu opt turnuri octogonale înconjoară o cască de protecție, având
Stema Maltei () [Corola-website/Science/302802_a_304131]
-
vacă, berbec, oaie, pasăre, vânat, bine condimentate. Finlandezii prepară o renumită plăcintă de pește, iar norvegienii, perișoare de pește. Mâncărurile nu sunt servite într-o anumită ordine sau după un anumit criteriu în cadrul meniului. Neputând cultiva vița de vie și măslinul, popoarele nordice s-au folosit de bere, cidru și hidromel, respectiv de unt și untură. Bucătăria scandinavă utilizează pentru sandvișuri, foarte des, felii de pâine foarte uscate, produse din făină albă, dar mai ales intermediară sau de ovăz. Bucătăria spaniolă
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
sine înțeles. Potrivit informațiilor din Peregrinatio Etheriae, spre sfârșitul secolului al IV-lea, la Ierusalim, sărbătoarea începea cu o celebrare nocturnă. Dimineața, prima slujbă se ținea pe Golgota, iar a doua pe Sion, locul coborârii Duhului Sfânt. După-amiaza, pe Muntele Măslinilor se ținea o celebrare în amintirea Înălțării Mântuitorului. La Roma, Rusaliile au devenit, pe lângă Paști, a doua sărbătoare rezervată botezurilor. De aceea, vigilia și săptămâna Rusaliilor au fost rânduite asemănător vigiliei și săptămânii Paștelui. Deja în vremea Papei Leon cel
Rusalii () [Corola-website/Science/302862_a_304191]
-
de coborâșuri, orașul cunoaște o nouă perioadă de înflorire sub saadizi, începând din secolul al XVI-lea. "Dinastia almoravizilor" a construit un ingenios sistem de irigații, care udă și astăzi grădinile locului, cele mai cunoscute dintre acestea fiind livadă de măslini de la Menara și "Grădinile Agdal", fiecare cu o suprafață de peste 500 ha. Almohazii și-au adus și ei contribuția la frumusețea orașului. În secolul al XII-lea, au ridicat "Moscheea al-Kutubyya", al cărei minaret înalt de 77 metri este emblemă
Marrakech () [Corola-website/Science/304500_a_305829]
-
Frescele au fost principala formă de artă în aceste timpuri ale culturii minoice. Minoicii creșteau vite, oi, porci, capre și cultivau grâu, orz, măzăre și năut. Au cultivat, de asemenea, struguri, salată verde, țelină, sparanghel, morcovi, pere, gutui, smochini și măslini, precum și maci (pentru opiu). Minoicii au domesticit și albinele. Importau curmale și pisici (utilizate pentru vânătoare) din Egipt. Au preluat rodiile din Orientul Apropiat. Au dezvoltat policultura mediteraneană cultivând mai multe soiuri de plante simultan pe aceleași terenuri. Teoretic, această
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
a început, împreună cu prietenii săi, construcția unei case, după care și-a reluat viața de marinar, la comanda unui vas sard, "Salvatore". În 1857, s-a instalat la Caprera unde a fost țăran, fierar și agricultor, proprietar de livezi de măslini, și viticultor. În 1865, admiratorii i-au cumpărat și restul insulei. Cavour, primul ministru al Regatului Sardiniei, a angajat Piemontul în Războiul Crimeei cu scopul de a se apropia de Franța lui Napoleon al III-lea. În urma și tratatului de
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
dintre Minerva și Neptun cu prilejul împărțirii diverselor regiuni ale Greciei. Cu această ocazie consiliul zeilor a făgăduit să dea Attica aceluia din doi care-i va dărui bunul cel mai de preț. Neptun i-a dăruit calul, iar Minerva măslinul, care avea să asigure prosperitatea locuitorilor. Ea a câștigat în felul acesta întrecerea și a devenit patroana cetății Atena. Minerva era socotită protectoarea artelor frumoase, a meșteșugurilor, a literaturii și a agriculturii, a oricărei acțiuni care presupunea ingeniozitate și spirit
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
aprox. 12 m, iar soclul nu depășea 14 m, înfățișându-l pe Zeus așezat pe un tron cu un spătar înalt, bogat decorat. În mâna dreaptă ținea o Victorie, lucrată în fildeș și aur, capul era încununat cu ramuri de măslin. În mâna stângă, Zeus ținea un sceptru pe care stătea un vultur de aur. O mantie îi cădea de pe umeri peste torsul gol și-i acoperea picioarele. Părțile corpului neacoperite erau de fildeș, picioarele erau rezemate pe un taburet, susținut
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
aripa estică a castelului. Castelul Sturdza are etaj și mansardă. Pereții exteriori ai clădirii au fost împodobiți cu numeroase decorațiuni în altorelief, printre care și steme inspirate din blazonul familiei Sturdza: un leu cu o sabie și o ramură de măslin sau elemente simbolice, realizate în anul 1898 în stilul Art Nouveau de către arhitectul Iulius Reinecke. Acesta fusese ajutat de către Maria Sturdza, care ilustrase ca pictoriță multe din poeziile lui Vasile Alecsandri, vecin și prieten apropiat al familiei Sturdza. Influențele neogotice
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]