4,894 matches
-
DMT este un acronim pentru dimetiltriptamină, o substanță psihoactivă, mai precis un halucinogen din familia triptamintelor. Ea se găsește în anumite plante, și arbori cum ar fi acacia, dar este și produsă natural în corpul multor mamifere, inclusiv în cel uman, prin intermediul glandei pineale. DMT-ul poate fi și sintetizat și adiminstrat în diferite metode, cea mai populară fiind fumatul. De asemenea, amesetecul shamanic Ayahuasca folosit în anumite triburi amerindiene din Amazon și nu numai, are ca
Dimetiltriptamină () [Corola-website/Science/306560_a_307889]
-
înălțime. În zonele de câmpie, cum sunt împrejurimile lacului Hazen, fiordul Tanquary și zona golfului Lady Franklin, unde umiditatea se păstrează pe cea mai mare parte a sezonului de creștere a plantelor, se întâlnește o vegetație tipică de luncă. În ceea ce privește mamiferele terestre, în Parcul Național Quttinirpaaq, reprezentativ pentru condițiile insulei Ellesmere, se găsesc urși polari, lupi arctici, vulpi polare, hermeline, boi moscați, reni Peary, iepuri polari și lemingi gulerați. Mamiferele marine de pe coaste și din vecinătatea lor includ foci cu barbă
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
creștere a plantelor, se întâlnește o vegetație tipică de luncă. În ceea ce privește mamiferele terestre, în Parcul Național Quttinirpaaq, reprezentativ pentru condițiile insulei Ellesmere, se găsesc urși polari, lupi arctici, vulpi polare, hermeline, boi moscați, reni Peary, iepuri polari și lemingi gulerați. Mamiferele marine de pe coaste și din vecinătatea lor includ foci cu barbă, foci de Groenlanda (rare), viței de mare (rari), foci cu creastă (rare), morse (rare), narvali, beluga (rari), balene de Groenlanda (rare) și orca (rari). Pe insulă, și mai ales
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
citrin. Stafilococul auriu rezistă 60 de minute la 60 °C, supraviețuiește în produse uscate câteva luni și rezistă la acțiunea alcoolului etilic 70° aproximativ 10 minute. Se găsește în mod normal pe pielea și mucoasele omului, dar și a altor mamifere precum și la păsări. Este prezent pe mucoasa nazala la 30% dintre persoanele sănătoase, procentajul fiind mai ridicat la personalul sanitar din spitale, pacienți dializați, diabetici și cei ce folosesc droguri intravenoase. Colonizarea nou-născutului cu stafilococ auriu are loc la nivelul
Stafilococ auriu () [Corola-website/Science/304605_a_305934]
-
unicate în ceea ce privește materialele utilizate: fir metalic și lânica), precum și colecția de tipare de cas rotunde sau păpușare specifice zonei etnografice Vrancea. Patrimoniul de științele naturii (peste 50.000 de piese) numără colecții de insecte, de ornitologie, dar și de moluște, mamifere și plante. Între acestea se înscriu piese de valoare științifică și documentara unicate că cele din colecția de entomologie, familia Panorpide. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Casă datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost construită
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
tropicale de plajă “Semipalmated Sandpiper” din America de nord și conține cel mai mare ecosistem de mangrove din emisfera vestică. Peste 350 de specii de păsări, 300 de specii de pești de apă dulce și sărată, 40 de specii de mamifere și 50 de specii de reptile trăiesc în Rezervația naturală Everglades. Toată apa dulce din sudul Floridei este asigurată din rezervație, inclusiv cea pentru centrala de distribuție a apei Biscayne Aquifer. Rezervația este de fapt un sistem de râuri mișcătoare
Parcul Național Everglades () [Corola-website/Science/314710_a_316039]
-
Căldarea Buhăescu - Rebra, în care sunt cantonate Tăurile Buhăescului. În rezervație se găsește o vegetație diversă, de la cea de deal până la cea alpina, incluzând un numar de specii rare, endemisme rodneene. De asemenea, aici pot fi întâlnite numeroase specii de mamifere și păsări periclitate de dispariție. Rezervatia Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii a fost înființată pentru ocrotirea cocosului de mesteacăn și a mediului sau favorit - jnepenișul. Din cele zece puncte populate cu cocoși de mesteacăn cunoscute în România, patru se află în
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
substanțele rezultate în urma procesului de descompunere se elimină direct de pe suprafața celulei. Organismele pluricelulare posedă un aparat excretor mult mai complex. Plantele superioare elimină gazele prin intermediul stomatei sau a porilor de pe suprafața frunzelor. Animalele au organe speciale de excreție. La mamifere procesul de excreție reprezintă formarea urinei în rinichi și formarea de molecule de dioxid de carbon|urinei în rinichi și formarea de molecule de dioxid de carbon (reziduuri metabolice abundente specifice mamiferelor) ca urmare a respirației, care apoi sunt exhalate
Excreție () [Corola-website/Science/318985_a_320314]
-
frunzelor. Animalele au organe speciale de excreție. La mamifere procesul de excreție reprezintă formarea urinei în rinichi și formarea de molecule de dioxid de carbon|urinei în rinichi și formarea de molecule de dioxid de carbon (reziduuri metabolice abundente specifice mamiferelor) ca urmare a respirației, care apoi sunt exhalate din plămâni. Aceste materiale inutile sunt eliminate prin urinare și respectiv prin exhalare. În procesul de urinare, controlul hormonal al excreției apare la nivelul tubilor distali ai rinichilor în funcție de instrucțiunile provenite de la
Excreție () [Corola-website/Science/318985_a_320314]
-
excreției apare la nivelul tubilor distali ai rinichilor în funcție de instrucțiunile provenite de la hipotalamus. În cazul în care nu se produce excreție într-un organism, se vor acumula substanțe reziduale care vor duce la îmbolnăvirea și ulterior la moartea organismului. La mamifere, principalele organe de excreție sunt atât rinichii și organele urinare accesorii prin care se elimină urina, cât și intestinul gros din care sunt expulzate substanțele reziduale sub formă solidă. În terminologia strict biologică, produsele alimentare nedigerate din fecale nu sunt
Excreție () [Corola-website/Science/318985_a_320314]
-
doar gândire și darul vorbirii dar și-au schimbat și mărimea. Animale mai mici au devenit mai mari decât rudele lor negrăitoare și animalele mai mari au devenit relativ mici. Animalele vorbitoare se pot împărți în mai multe categorii: Zburătoare, Mamifere și reptile. Nu sunt pești sau insecte vorbitoare dar sunt animale acvatice. Vrăjitoarele Sunt două vrăjitoare menționate în Cronici: Vrăjitoarea Albă, Jadis si Doamna în Verde care apare în „Jiltul de argint”, și se presupune că ambele sunt aceeași persoană
Cronicile din Narnia () [Corola-website/Science/307825_a_309154]
-
o suprafața de 21,5 ha, din folosința Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”. Locul viitoarei grădini este situat în extravilanul satului Corlăteni. Fâșiile silvice nu sunt foarte bogate în specii de animale, cu excepția nevertebratelor. Cele mai răspândite mamifere sunt veverița, ariciul. În regiunile de pășuni se pot întâlni: iepurele, cârtița, diferite specii de rozătoare, seara apar și liliecii. Din păsări în păduri trăiesc: pupăza, grangurul, privighetoarea, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul, în câmpuri potârnichea, foarte rar, eretele alb. În cartierele
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
din care cauză trebuie să fie bune zburătoare. Cântatul păsărilor este posibil datorită unui sfirinx (laringe) bifurcat; trilul lor este realizat de vibrația unei membrane laringiene în timpul expirației. Pulmonul acestor păsări este de 10 ori mai dezvoltat decât pulmonul altor mamifere. Văzul are o deschidere de 300° ... 320°, ochii fiind așezați lateral; prin aceste caracteristici păsările pot observa și ceea ce se petrece în spatele lor. Ochii au o mobilitate independentă unul față de altul. Auzul este de asemenea considerabil, putând deosebi sunete cu
Păsări cântătoare () [Corola-website/Science/314343_a_315672]
-
frig și intră toamna devreme în adăpost pentru hibernare, iar primăvara iese ultima din hibernare. Hrana constă din vertebrate mici: șoareci, cârtițe, ocazional păsări și șopârle (șopârla de ziduri etc). Puii se hrănesc la început cu broaște și șopârle. Homeotermele (mamiferele și păsările) sunt mai întâi omorâte prin mușcare și înveninare și apoi înghițite cu capul înainte; poichilotermele (șopârlele și broaștele) sunt adesea înghițite de vii. Împerecherea are loc în aprilie-mai. În perioada de reproducere, masculii pot avea flancurile colorate în
Vipera cu corn bănățeană () [Corola-website/Science/333965_a_335294]
-
românesc. La baza desemnării sitului se află patru specii enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafcă ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii rare de pești aflate în sit: păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedti"), guvid-de-nisip ("Pomatoschistus
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
petraea"), în asociere cu carpen ("Carpinus betulus") sau frasin ("Fraxinus"). Flora stratului ierbos are în componență peste 550 de specii cormofite și peste 140 de talofite (specii cu un singur tal, cu înmulțire prin spori). Fauna este bine reprezentată de mamifere, păsări, amfibieni, reptile, pești și insecte. Parcul național se suprapune sitului de importanță comunitară - "Defileul Jiului" (sit SCI), la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care șapte specii de mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", râsul ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
sihastru ("Osmoderma eremita"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), gândacul roșu ("Cucujus cinnaberinus") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Alte specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) semnalate în arealul sitului: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), șarpele de alun ("Coronella austriaca
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
ravene, Fânețe montane" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase") și protejază mai multe specii din fauna sălbatică și flora spontană aflate în arealul ecoregiunii sud-vestice a Apusenilor. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: căprioară
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), viezure ("Meles meles"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul cu picioare lungi (Myotis capaccinii), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeală, ca și în păduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încălțat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc). Din județul Brașov rețeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceștia, 398 km sunt drumuri naționale. Rețeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brașov fiind unul dintre cele mai
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
care sunt endemice. Fauna aviară este reprezentată de 1 300 specii dintrre care 46 sunt specii endemice și 120 sunt păsări migratoare. Specii importante de păsări includ ibiși, vultur pescari, pescărușul albastru și trupialul galben-portocaliu, pasărea națională a Venezuelei. Printre mamiferele notabile se numără furnicarul uriaș, jaguarul și capibara, cea mai mare rozătoare din lume. Mai mult de jumătate dintre speciile de păsări și mamifere din Venezuela se găsesc în pădurile amazoniene, la sud de fluviul Orinoco. Se găsesc de asemenea
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
de păsări includ ibiși, vultur pescari, pescărușul albastru și trupialul galben-portocaliu, pasărea națională a Venezuelei. Printre mamiferele notabile se numără furnicarul uriaș, jaguarul și capibara, cea mai mare rozătoare din lume. Mai mult de jumătate dintre speciile de păsări și mamifere din Venezuela se găsesc în pădurile amazoniene, la sud de fluviul Orinoco. Se găsesc de asemenea și 254 specii de reptile. Printre speciile amenințate sunt: jaguarul, ursul cu ochelari, condorul, lamantinul și sticletele (Carduelis cucullata). Venezuela are o economie de
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
ale rinichilor sau de afecțiuni ale ficatului . Nu se recomandă utilizarea TORISEL la pacienții cu insuficiență hepatică severă . Cum acționează TORISEL ? Substanța activă din TORISEL , temsirolimus , este un medicament anticancerigen , care acționează prin blocarea unei proteine denumite „ ținta rapamicinei la mamifere ” ( mTOR - „ mammalian target of rapamycin ” ) . În organismul uman , temsirolimus se atașează de o proteină care se găsește în interiorul celulelor , pentru a forma un „ complex ” . Ulterior , acest complex blochează mTOR . Deoarece mTOR este implicat în procesul de control al diviziunii celulare
Ro_1060 () [Corola-website/Science/291819_a_293148]
-
și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]