3,668 matches
-
stindardul partidului nostru.“ (Teatrul, februarie 1975) STĂNESCU Nichita „Cu o deosebită bucurie - ca o îndreptățire și ca un sprijin real dat culturii, am primit lucrările teoretice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu apărute în iulie: «Propunerile pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii» și «Expunerea la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative». Cum era și firesc, «Tezele din iulie», cum au fost botezate, au
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noastră - operă practică și teoretică de istorică semnificație - este indisolubil legată de prezența și activitatea partidului nostru, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Succesele istorice obținute de poporul român sub conducerea partidului comuniștilor au atestat și atestă justețea învățăturii marxiste, a teoriei revoluționare a clasei muncitoare.“ („Doctrina Ceaușescu, temelie a acțiunii revoluționare“, Cîntarea României, ianuarie 1988) „Cu îndreptățită mândrie și deplină satisfacție, cu fierbinte încredere în viitorul luminos deschis României de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al CC al PCR
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
unei culturi capabile să genereze semnificat, valori și realizări ce reorganizează prezentul în perspectiva viitorului. Această orientare a fost și este inițiată, stimulată și tradusă în viață prin consecvența revoluționară cu care se pune în valoare esența prospectivă a ideologiei marxiste, atât în teorie, cât și în practica făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate.“ (Contemporanul, 1 decembrie 1972) „Programul PCR de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism impune necontenit, în procesul realizării sale, promovarea inventivității și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a Partidului Comunist Român concepe umanismul revoluționar ca strategie prioritară a istoriei și civilizației patriei noastre. Înaintând spre comunism, România contemporană actualizează în practică, așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, forma superioară, cea mai avansată a gândirii marxiste, expresia realistă, nu utopică, a înfăptuirii idealului de dreptate și egalitate pe Pământ.“ (De la Sisif la Prometeu. Curente de idei în filozofia contemporană, Editura Politică, 1977) DUMITRICĂ Dumitru „August sculptând o zi de vară, August mereu biruitor E țara azi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
i-am aflat coordonatele în concepția despre lume a partidului; opera, pentru că, îndrăgind oamenii, am descoperit adevărul și binele prin cunoaștere și creație întemeiate pe concepția despre lume a partidului. Datorez totul partidului, pentru că, asociind creația acțiunii, am aflat în marxistul creator, ale cărui idei, teze, direcții sunt cristalizate în esența lor, în fiecare etapă ce o străbatem, în cuvintele secretarului general al partidului, sensul propriei mele creații.“ (Arta, 11/1977) „Participantă activă la măreața operă de edificare a societății socialiste
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în România și sintetizează strategia unei întregi epoci istorice.“ (Revista de filozofie, ianuarie- februarie 1978) „Partidul nostru, prin opera politică și teoretică a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-a adus o contribuție remarcabilă la aplicarea creatoare a ideologiei marxiste la condițiile specifice ale României, în toate momentele revoluției și construcției socialiste, ale edificării unei noi relații în mișcarea comunistă și muncitorească internațională și între state, pe plan mondial.“ („Filozofia marxistă în dialogul și confruntarea contemporană de idei“, Contemporanul, 13
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
adus o contribuție remarcabilă la aplicarea creatoare a ideologiei marxiste la condițiile specifice ale României, în toate momentele revoluției și construcției socialiste, ale edificării unei noi relații în mișcarea comunistă și muncitorească internațională și între state, pe plan mondial.“ („Filozofia marxistă în dialogul și confruntarea contemporană de idei“, Contemporanul, 13 mai 1988) FLOREA Virgil, prof. univ. dr. „Democratismul economic socialist a creat clasei muncitoare, tuturor oamenilor muncii, posibilitatea de a-și exercita în mod concret, efectiv drepturile lor de coproprietari ai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în toate domeniile de activitate, la dezvoltarea multilaterală a patriei, la promovarea idealurilor de pace, de colaborare și prietenie între popoarele lumii.“ („O viață exemplară în slujba progresului patriei, afirmării spirituale a poporului“, Contemporanul, 6 ianuarie 1989) GHIȘE Dumitru, filozof marxist „Conducându-se după filozofia marxist-leninistă, partidul nostru ne oferă, prin întreaga sa politică, criterii sigure în aprecierea și valorificarea moștenirii culturale, în construirea unei culturi socialiste corespunzătoare spiritualității națiunii noastre și istoriei pe care o făurim. Mereu trebuie să avem
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a lumii noi.“ („Ctitor de țară“, Contemporanul, 22 ianuarie 1982) „Chemând cu fiecare prilej la cercetarea cu cutezanță a vieții, pornind de la cercetarea particularului pentru a regăsi în el ce este general, secretarul general al partidului nostru a redat filozofiei marxiste din țara noastră, încă de la Congresul al IX-lea al partidului, forța ei creatoare, caracterul ei viu, capacitatea de a fi metodă inflexibilă și pătrunzătoare în real.“ („Opera tovarășului Nicolae Ceaușescu - contribuție esențială la dezvoltarea teoriei și practicii revoluționare“, Luceafărul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
socialiste.“ (Convorbiri etice, Editura Politică, 1978) IRIMIE Cornel, muzeolog „Rolul muzeelor ca instituții ale culturii de masă, menite să transmită printr-un limbaj propriu și cu mijloace specifice mesajul celor mai avansate idei, ale celei mai înalte ideologii, a învățăturii marxist leniniste, apare mai clar și poate fi mai bine definit acum, în lumina Propunerilor făcute de către tovarășul Nicolae Ceaușescu în fața Comitetului Executiv și prin strălucita expunere prezentată la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ceaușescu, n.r.) vom crește noile generații de slujitori ai teatrului și filmului românesc, îndemnându-i să cunoască profund și multilateral viața ce-i înconjoară, să asimileze și să reflecte realitatea prin arta lor în lumina criteriilor oferite de cultura filozofico-artistică marxist leninistă, să-și dezvolte în permanență capacitatea creatoare, fantezia și inventivitatea, să fie originali și profund receptivi la sensurile înnoitoare ale artei autentice, adversari ai falselor inovații și ai «modelor de import ».“ (Săptămîna culturală a Capitalei, 12 noiembrie 1971) LUCA
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
viitorul care ne aparține și cu care în mod firesc ne identificăm, atât ca vârstă, cât și ca îndatoriri.“ („Vocația politică a culturii noastre“, Amfiteatru, octombrie 1987) PANTAZI Radu „Doar instrumentul fin al analizei dialectice mânuit cu pricepere de istoricul marxist al filozofiei și culturii poate, prin cercetări continue, să stabilească locul și rolul curentelor și gânditorilor. Cercetări la care partidul ne îndeamnă stăruitor, așa cum a subliniat din nou și cu tărie secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la plenara
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mine ca să-mi fie bine: să mă comport ca o slugă nenorocită la dispoziția lor, să mă comport ca un gunoi , asemeni lor! La atât se rezuma ,,ideologia” lor, a celor care conduceau atunci societatea. La vremea respectivă, în urma teoriei marxist -leniniste cu care fusesem îndoctrinat, eram practic un ateu, dar în urma problemelor și a întrebărilor pe care le aveam, am început să mă interesez și de ce spune Biserica, și ce înseamnă religia pentru oameni. Din mesajul Bisericii Ortodoxe nu înțelegeam
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
adevărat, spre sfîrșitul adolescenței am ajuns și eu să mă revolt împotriva sistemului. Dar era, de fapt, o revoltă adolescentină, care pînă la urmă viza ideea de sistem. Cred că, dacă aș fi trăit în capitalism, aș fi îmbrățișat ideile marxiste. P.S. : Bineînțeles că mă sculam și eu la patru dimi neața să mă duc la coadă la lapte. ...Dar lucrurile astea se uită. O excursie cu clasa Fuseserăm pînă atunci la Muzeul Antipa, unde trecu serăm prin mai multe săli
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Dar erau și lucruri pe cari nu le-am acceptat cu același entuziasm; unele chiar care îmi inspirau îndoieli destul de grave. Bunăoară, eu n-am avut, pentru concepția materialistă a istoriei, acel respect religios pe care i-l purtau toți marxiștii noștri. Nu m-am simțit niciodată dispus să recunosc, fără nici o rezervă, covârșitoarea supremație a materialului asupra spiritualului, care despoia ființa umană de cele mai nobile atribute ale sale. N-am simțit mare atracție și chiar mare încredere în ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
vă-ntreb, dacă redacția autonomă a partidului are dreptul de a visa, fără să fi cerut în prealabil autorizația Comitetelor? Și îndată după el, pe un ton mai amenințător, camaradul "Altcineva": Eu merg mai departe, și mă-ntreb, dacă un marxist are în principiu dreptul de a visa; dacă nu cumva, după Marx, visul... etc." Sunt două feluri de a visa, adaogă însă Lenin, trecând de la ironie la tonul grav corespunzător preocupărilor sale și luând în ajutorul său pe Pisarev: Poți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
capodopera) este „factor surprizăș (și e !), și atunci n-are nevoie de „cultura filmelor buneș ca să iasă, ori acest nivel - al filmelor bune sau medii (nu mediocre !) - este „patul germinativș al capodoperelor... Din păcate, ultima ipoteză este un loc comun marxist : cantitatea trece în calitate. Nu cred că este așa : din ce cantitate au ieșit Griffith, Eisenstein, Murnau, Dreyer... ? Exemplele pe care le-am dat, de cinema intelectualmente pasionant (Bergman, von Trier, Godard), sunt poate „imperfecte” pentru demonstrația pe care voiam
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
11. Afară ploua cu găleata. Bonciu, cu un „poem“ în proză: Scrisoare Americei. (Capitalistă, ațâțătoare a războiului, responsabilă de el, învinsă înainte de a începe lupta etc.) Răspunsul lui Ad[erca], dojenitor: „Fericit de încadrarea lui B[onciu] în ambianța socialistă, marxistă, dar în Sb[urătorul] nu s’a scoborât nivelul lit[erar] și nu s’au citit articole de ziar. Deci, poeme literare în caracterul articolului vor fi primite cu entuziasm“. Apoi, precaut, [mi-a cerut] să menționez în relatarea ședințelor
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
apetitul noilor stăpâni absoluți ai țării de a Îndoctrina cât mai grabnic sute și mii de viitori papagali ai ordinii noi: „Pe data de 20 iulie au avut loc primul curs seral al școalei de cadre. Sa vorbit despre Învățătura Marxistă despre clasa și lupta de clasă prelucrată de tov. Maria Waigrah. Au participat ca participație 24 elevi. La 26 iulie 1949 sa organizat al 2-lea curs seral al școalei de cadre unde sau prelucrat despre Marx. Engels, Lenin, Stalin
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
oricum, nu le-ar fi Înțeles marea masă a cititorilor, a intervenit brusc și Zamfirescu care i-a reproșat autorului că n-a fost mai atent cu „opera lui Maiorescu” care „...continuă să fie reconsiderată de pe pozițiile esteticei și filozofiei marxiste”. În urma valurilor de tip „tsunami” stârnite de bravul cenzor, „Redacția a renunțat la toate pasajele semnalate, rămînÎnd doar finalul”. Deci, un fleac ciuruit. În fosta dictatură a „proletarilor” de la vârful Puterii, se vorbea la nesfârșit despre „revoluționara presă comunistă” ce-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fără frică! Asupra Înverșunării cu care comuniștii români Îl negaseră pe Creator, am mai scris și În episoadele anterioare dar, cerbicia lui Petru Necula În a insista asupra așa-zisului „obscurantism religios”, ne-a determinat să mai cităm din gândirea marxistă a acestui tov. Pe lângă raportul de mai sus, autorul atașase și un apendice intitulat extrem de sugestiv „Preocupări pentru răspîndirea cunoștințelor științifice, a concepției materialist-dialectice despre om și societate. Prezența spiritului ateist, militant, În presă În perioada 1 ianuarie 1974 - 25
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
element-cheie al propagandei comuniste. Mentalitatea și frazeologia stalinista apar cu pregnanta mai ales în pasajul cuvântării lui Teohari Georgescu când se preciza ceva mai clar ce anume aștepta conducerea P.M.R. de la activiștii U.T.M.. Așadar, si de la Ion Iliescu. "Ca marxiști, știm că drumul spre socialism este plin de obstacole (...) că ne pândește dușmanul viclean și înverșunat, care uneltește din umbră, nutrind speranța zadarnica de a restaura regimul burghezo-moșieresc.". Iată o frază cheie pentru toata existența lui Ion Iliescu. Dușmanul viclean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
firul roșu cu Moscova, îndeplinind ordinele și consemnele Kremiinului, de multe ori prin intermediul unor servicli secrete din țările comuniste, aliate Moscovei. Sunt notorii, în acest context, relațiile lui Ceaușescu și serviciilor sale secrete cu Arafat, Carlos ori diverși alți lideri marxiști din Africa, Asia ori ai unor partide comuniste occidentale. Pentru a selecționă o viitoare cârtita dintre studenții și aspiranții trimiși la studii în U.R.S.S. - verificați și trecuți, în prealabil, prin sita serviciior secrete comuniste din țările lor - Secția a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Caragiale la Moftul român, iar caricaturile lui, incluzând-o pe cea a dramaturgului, plasează capul exagerat de mare al subiectului pe un trup foarte mic. Exemplare pentru această manieră de a deforma proprie limbajului artistic al caricaturii sunt portretele politicianului marxist C. Mille, al lui Luigi Cazzavillan și al lui Caragiale însuși părăsind ziarul Epoca. Imaginea domnișoarei cu capul mare ne trimite la un joc al contrastelor care creează efectul de abnorm. Capul este imens nu doar în raport cu corpul, ci și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ca expresie utopia, nebunul prin excesul de adevăr. Toate aceste ipostaze ale nemăsurii au ca loc al enunțului contextul lui „simț enorm și văz monstruos” pentru că în această figură proteică a „mic-burghezului”, pentru a folosi o sintagmă consacrată de vulgata marxistă, coexistă toate aceste tensiuni, toate aceste posibilități, iar exacerbarea lor nu este decât o chestiune de timp și de situație, nu una de predicție. Oamenii și lucrurile În centrul piesei principale a lui Caragiale, probabil cea mai jucată piesă românească
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]