5,440 matches
-
care nu au un corp material, din această categorie făcând parte: numele și marca, prețul, instrucțiunile de folosință, servicii postvânzare ș.a.; c) comunicațiile privitoare la produs - se referă la totalitatea informațiilor primite de cumpărător de la producător/distribuitor și care au menirea de a consolida argumentele care se află la baza deciziei de cumpărare (elementele mixului promoțional); d) imaginea produsului - se referă la modul în care acesta este perceput de consumator și are o puternică încărcătură subiectivă. Astfel, cercetarea produsului trebuie să
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
diferențierea socială, contradicțiile, locul și rolul grupurilor și categoriilor socioprofesionale într o societate.”<footnote Marius Băcescu, Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul are menirea de a satisface trebuințele umane. De aceea, el îndeplinește diferite funcții: • Funcția utilitară<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 56. footnote>. Este prima funcție pe care o realizează consumul. Nevoile de hrană, de transport, de securitate etc.
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
diferențierea socială, contradicțiile, locul și rolul grupurilor și categoriilor socioprofesionale într o societate.”<footnote Marius Băcescu, Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul are menirea de a satisface trebuințele umane. De aceea, el îndeplinește diferite funcții: • Funcția utilitară<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 56. footnote>. Este prima funcție pe care o realizează consumul. Nevoile de hrană, de transport, de securitate etc.
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
de timp Ă experții spun că În primele două-trei minute Ă majoritatea celor din sală se vor hotărî dacă Îmi acordă sau nu rolul de lider. Calitatea de lider este dată de ceilalți Partea de Început a programului meu are menirea de a mă pune În legătură cu nevoile publicului cât mai repede posibil. Vreau să-i fac pe participanți să se simtă bineveniți, În largul lor, Înțeleși și deosebiți. Dacă reușesc, voi putea exercita o anumită putere de a influența, chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
mult decât o „alteritate a trecutului”, tradiția patronează prezentul cu răbdarea și competența unui maestru. Fără discipoli, tradiția moare. Infinita generozitate a memoriei este împietrită, astfel, în labirintul trufiei amnezice a clipei. Dialogul este genul proxim al limbii, care are menirea de a strânge distanța originară dintre text și interpret 2. Limba este mediul oricărei comprehensiuni și conferă suportul viu care oferă universalitate experienței hermeneutice. Pentru Gadamer, „întreaga experiență a lumii este mediată lingvistic”1. Dacă în accepția sa limba are
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
care-i va influența pe Părinții greci de mai târziu (de la Origen la Capadocieni), Clement subscrie nostalgic la o protologie statică și schițează o eshatologie a revenirii la perfecțiunea originară. Sexualitatea apare, în acest scenariu, ca un accident de parcurs. Menirea practicilor ascetice este aceea de a elibera facultatea contemplativă a sufletului de povara cărnii, grăbind astfel urcușul către tărâmul perfectei asemănări cu Dumnezeu. Pe scurt, între Irineu al Lyonului și Clement Alexandrinul există tot atâtea puncte de congruență câte sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Dragoș Valentin DINCĂ Introducere - incursiune în istoria administrației publice românești Administrația publică, văzută în linia tradițională a serviciului public, reprezintă un ansamblu de autorități, agenți și organisme, care, sub impulsul puterii politice, are menirea să asigure multiplele intervenții ale statului modern în viața particularilor, prin puterea centrală sau autoritățile locale<footnote A. de Laubadere, Manuel de Droit Administratif - dixième édition, 1976, L.G.A.J., p. 7. footnote>. Administrația publică mai poate fi receptată ca
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
regimului comunist este unul din cele mai centralizate cunoscute în istorie<footnote A. Iorgovan, Drept administrativ, vol. IV, Editura Actami, București, 1994, p. 213. footnote>. Acest fapt nu rezultă numai din organizarea administrației, ci și din alte fapte ce aveau menirea de a accentua controlul asupra acesteia. Astfel, de exemplu, exista un Congres al Consiliilor Populare și, din 1976, o Cameră Legislativă a Consiliilor Populare. În ceea ce privește serviciile publice locale, a fost adoptată în 1981 Legea gospodăriei comunale nr. 4<footnote Buletinul
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
interes public. Referindu-ne la principalele funcții ale administrației publice în cadrul sistemului social global, se pot identifica următoarele<footnote I. Alexandru, Drept administrativ, Editura Omnia, Brașov, 1999, p. 41 și urm. footnote>: - funcția de mecanism intermediar de execuție, care are menirea de a organiza și a asigura execuția - în ultimă instanță folosind autoritatea sa sau chiar constrângerea; - funcția de instrument de conservare a valorilor materiale și spirituale ale societății, prin care se asigură continuitatea și perenitatea societății; - funcția de organizare și
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
condițiilor dezvoltării autonomiei și în domeniul financiar. Pornind de la această constatare a fost adoptată Legea finanțelor publice locale nr. 189/1998<footnote Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 40, din 22 octombrie 1998. footnote>. Legea nr. 189/1998 avea menirea să asigure o autonomie cât mai largă în domeniul finanțelor publice locale, urmărind să contribuie la soluționarea următoarelor neajunsuri: − resurse financiare insuficiente, în raport cu necesitățile de cheltuieli; − lipsa unui sistem care să stimuleze autoritățile administrației publice locale în descoperirea de noi
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
aprecierea gradului de atingere a unui obiectiv global; preferințele decidentului se pot modifica relativ ușor în timp, în general într-un mod imprevizibil; anumite consecințe pot fi evaluate numai în mod subiectiv; incertitudinea domină stările naturii viitoare. Analistul are aici menirea de a studia problema și de a micșora varietatea consecințelor, rezumându-se doar la cele mai semnificative pentru alternativele avute în vedere, în contextul unei probleme date. Analiza variantelor problemei decizionale este dependentă, ca de altfel și stabilirea ierarhiei acestora
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
și cunoștințelor cu valoare comercială. Valoarea acestora acoperă cheltuielile făcute cu organizarea activității de cercetare-dezvoltare în interiorul întreprinderii, amplifică activitatea economică, majorează volumul profitului și cumulat, reduce potențialul poluant al platformei industriale; - reglementările la nivel internațional sau al instituțiilor statale au menirea de a reduce pericolul pentru oameni și mediu al investițiilor în valorificarea resurselor naturale, dar și de a proteja, conserva sau stabili cote de exploatare a resurselor, astfel ca acestea să fie accesibile și generațiilor umane viitoare; - acumulările entropice au
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Tomasevic, G. (2012), „Cele mai fragile state - clasament 2012”, în Foreign Policy România, iulie august, pp. 48-49. footnote> , al căror număr face ca noțiunea de dezvoltare durabilă să nu aibă sens pentru ele. Dacă managementul resurselor naturale are ca principală menire punerea acestora în slujba dezvoltării economiei, în cazul României - în lipsa unei strategii naționale de dezvoltare sau de valorificare a resurselor naturale/minerale - ce resurse ar putea fi mobilizate pentru a da sens evoluției economiei țării și a o îndrepta către
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
sunt definite ca structuri relativ stabile de statusuri și roluri ce ajung să fie luate ca atare de către membrii societății. În siajul gândirii funcționaliste, instituțiile sunt definite ca structuri relativ stabile de statusuri și roluri și de relații sociale, având menirea de a conduce la satisfacerea anumitor nevoi ale oamenilor În societate sau la Îndeplinirea anumitor funcții sociale (Vlăsceanu, 1996). Instituțiile sunt definite ca entități sociale funcționale Într-o societate; o astfel de definiție nu poate Însă să includă practicile instituite
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ca fiind rezultante ale unui contract social. Ne vom referi Însă la astfel de reguli sociale drept instituții. Unii autori, precum Scott E. Masten (1993), consideră cadrul legal sau componenta instituțională a contractelor ca simple „presetări” legale ce ar avea menirea de a economisi Înșiruirea tuturor prevederilor unei relații Într-un contract. Părțile Își aleg un astfel de default legal, o categorie care presupune anumite presetări, dar acestea sunt flexibile, În sensul că pot fi modificate de actori prin consens mutual
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
o lume patriarhală, formal tu nu poți hotărî dacă ai copii sau nu, câți anume poți să crești, când e momentul potrivit să se nască. Fie hotărăște tradițiaxe "„tradiție", fie hotărăște statulxe "„stat". Tradiția de obicei hotărăște că aceasta este menirea ta și trebuie să îi dai curs. Tu faci câți copii poți și trăiesc câți dă Dumnezeu. Dacă tradițiaxe "„tradiție" este negată, atunci statulxe "„stat" preia această sarcină și decide să ai sau nu copii, dacă ai sau nu acces
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și socialeă. „În Uniunea Europeană trăiesc peste 37 de milioane de persoane cu handicap. În anul 2003, Comisia Europeană a organizat împreună cu organizațiile preocupate de aceste persoane Anul European al Persoanelor cu Handicap.” (ASCHF-R, 2002, p.19Ă Acest an a avut menirea de a aduce în centrul atenției barierele și discriminările cu care se confruntă persoanele cu handicap în îmbunătățirea vieții lor. Acest eveniment european nu a fost destinat numai statelor membre ale Uniunii Europene, ci și țărilor candidate la Uniunea Europeană (cum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
tremurătoare și Împiedicate exprimarea acestui gînd: „CÎnd voi zice frumusețe, Voi și suflet cu blîndețe, Cu simțiri, cu isteciune Depărtat de-nșelăciune.” (s.n.) Frumusețea desăvîrșită, divină („care poate să numească / fitecine și cerească”) are, după acest improvizat filozof al erosului, menirea să „mîngîie”, să Îndulcească o vedere omenească și să sporească plăcerea privitorului. Faptul nu este posibil dacă cele trei elemente (apa, verdeața și frumusețea) nu sînt Împreună: „Tot un fel sînt trele D-opotrivă Între ele.” Alecu nu rămîne Însă prea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vulgului, a scrie „pe șleau ca preotul de sat” (Epistolă către Voltaire). Înjosire inadmisibilă În poezie. Lucrurile, ideile, scrisul Însuși au valoare numai de la un anumit grad de frumusețe a frazei. CÎnd n-au, poetul trebuie să le-o dea. Menirea poeziei este să fabrice asemenea atestate de noblețe a cuvîntului. Prețuirea lui Grigore Alexandrescu pentru Iancu Văcărescu, contemporanul său, de aici vine: autorul Primăverii amorului știe să fie Înalt cu claritate, simplu cu distincție și mai ales: „care lucruri mici
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
macedoană, „poartă soarele pe figură”, fruntea femeii din O noapte de amor iese din părul negru precum dimineața din ceața nopții „revărsînd lumini din cer”. Oriunde apare (și apare des) o ființă suavă și dulce, apare, numaidecît, și lumina. Căci menirea frumuseții este să strălucească. Fruntea, ochii, părul, obrajii primesc și revarsă lumină. Lumina are un statut dublu: e semnul naturii vergurale, dar și simptomul unei pasionalități „arzînde”. Lumina revărsată de ochi exprimă, cu precădere, starea de alarmă a simțurilor. Lumina
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rînduri că este vorba de o natură veselă. Poetul Însuși afirmă (În Vis de poet) că gîndul lui este să exprime sărbătorile vieții: „Ca o liră dulce inima-mi trezită CÎntă și serbează bunurile vieții, Farmecul iubirii și a tinereții” menirea talentului fiind să cînte „al vieții dar plăcut”. Însă vesela natură nu este totdeauna În sărbătoare. Solarul Alecsandri manifestă curiozitate și pentru laturile ei Întunecate. Sensibilitatea se mișcă, În genere, pe un cîmp vast de nuanțe. N-are predilecție pentru
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pacinic, din nou se-ndreaptă Rinul Prin sate și orașe, prin munți și văi frumoase. Nepăsător gigantic de timpuri furtunoase, El pasă cu mîndrie, căci a Învins destinul!” Tabloul nu este decît un fragment dintr-o alegorie amplă privitoare la menirea providențială a Franței. Alegoria este slabă, tabloul din interior este Însă remarcabil. Care sînt notele lui? Întîi grandoarea, amplitudinea proporțiilor: prăpastia este adîncă, mugetul lung, sălbatic, grozav, clocotul apei izbite de stînci provoacă o detunare cruntă. Valurile se sparg În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
asemănător de tenacitate. Dublu record: În durată (Conachi nu Încetează să scrie versuri erotice nici la bătrînețe) și În intensitate: pasiunea trăiește intr-o perpetuă stare de delir. Curios, inima nu explodează niciodată. S-a obișnuit cu acest puls infernal. Menirea ei este să trăiască pe culmile durerii, așteptînd milostivirea. Anton Pann antrenează, Într-un irmos, toate părțile trupului În aventura sentimentală: ochii, limba, pieptul, buzele, mîinile, chiar și picioarele. Vine la urmă și sufletul care se predă. Părțile corpului sînt
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
face ceva pentru ca cel de alături să poată trece mai ușor peste un handicap, și nu am face asta din lașitate, comoditate sau indiferență. Și cu atât mai mult cu cât suntem dascăli, formatori de oameni ai societății de mâine, menirea noastră este să Întindem o mână, să-i sprijinim pe cei În nevoie sau derută, copii sau părinți, și să le arătăm că nu sunt paria societății moderne, ci oameni cu drepturi și responsabilități, prietenii, colegii, familia noastră mare, Într-
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
dezvoltă Într-o ambianță echilibrată. Acest tip de școalặ nu a apărut accidental, ci ca raspuns la nevoile unei situații existente: copiii cu CES care au nevoie, În egală măsură cu ceilalți semeni ai lor, de educație și instruire. Iar menirea noastră ca dascăli, formatori de oameni pentru această societate, este de a-i ajuta să trăiască În societate și pe acești copii cu CES, nu În afara ei, și de a-i recupera pe cât posibil, făcându-i chiar pe ei să
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]