13,719 matches
-
derivate din neomarxism cu altele derivate din teoria economică a lui J.M. Keynes. Așa cum arată HYPERLINK \l "Bădescu" Bădescu (2006, p. 52) „teza teoriilor dependenței (sau a capitalismului dependent) evidențiază [...] asocierea influenței externe cu subdezvoltarea și cu starea de colonialism mental (a gândi prin imitație), nu cu dezvoltarea”. Mai precis, țările dezvoltate („metropola” sau „centrul” - țări colonizatoare, „capitale” ale unor imperii) împiedică dezvoltarea independentă a țărilor subdezvoltate foste colonii („sateliții” sau „periferia”), creându-se, în fapt, o dependență economică, un cerc
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și Smith, 1990, p. 13) decât o face, la început de secol, grupul de idealiști ce apelează la tiparul gândirii liberale ale secolului nouăsprezece. Într-o formulare elegantă, formalizarea relațiilor internaționale ca disciplină autonomă este într-adevăr dominată de structura mentală a paradigmei liberale de secol nouăsprezece, accentuând credința în raționalitate, egalitate, libertate, proprietate și mai ales, încrederea în posibilitatea progresului uman (Knutsen). Mai mult, spre deosebire de etapele ulterioare în care disciplina se află sub dominația metodologiilor „științifice” ale științelor sociale, debutul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
evidențiază relații - invariante sau probabile - între variabile (mărimi care pot lua diferite valori). Între legi și teorii există o deosebire esențială, teoriile fiind constructe intelectuale menite să explice legile, iar pentru aceasta este nevoie ca ele să creeze un tablou mental simplificat, abstras din realitate, al domeniului cercetat. În cadrul unei teorii se combină enunțuri descriptive și enunțuri non-factuale (asumpții) teoretice, rolul acestora din urmă fiind acela de a da sens datelor. Asumpțiile trebuie judecate nu după corespondența lor cu realitatea, ci
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sociale în procesul globalizării furnizează numeroase argumente referitoare la impactul distructiv asupra comunităților, datorat fenomenelor explozive legate de creșterea marginalizării sociale, sărăciei severe, erodării valorilor morale ale familiei, violenței domestice și celei din instituții, fragilității stării de sănătate fizică și mentală a persoanei, riscurilor sociale și calamităților naturale, agresivității și terorismului, conflictelor și adicțiilor de tot felul etc. Aceste procese au condus la regândirea formelor de suport și reintegrare socială a celor în dificultate, aducând schimbări majore în modelele de protecție
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
social în favoarea unui domeniu social sau altul, susținerea psihologiei sociale, a sociologiei, a politicilor sociale, a psihologiei, a pedagogiei, a antropologiei culturale, a dezvoltării umane, a teoriei managementului, a medicinei cu specializări necesare (precum psihopatologia și psihoterapia, medicina socială, sănătatea mentală), a legislației sociale, a economiei etc. s-a regăsit în curricula școlilor de asistență socială, pretutindeni în lume. Astfel, a fost și este încă greu să identificăm în acest pachet obligatoriu de discipline socioumane, cu efecte directe în plan formativ-educativ
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
inovație și ascensiune socială (Brune, 2003, p. 92). De asemenea, multitudinea de mărci, mai ales pe segmentul mediu (mainstream), este tot mai mare, iar poziționarea tot mai dificilă. Bododea explică faptul că: „Mărcile prezente pe piață au capitalizat deja zone mentale cu rezonanță colectivă, care cu greu pot fi abandonate (bere și fotbal, bere de zi cu zi, bere și bună dispoziție, bere cu tradiție, bere cu prietenii, trăiește cu pasiune, tu și berea etc.). De acum înainte, pentru segmentul mediu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
nivelul anilor ’90. Această schimbare radicală a fost mult mai rapidă decât reacția de adaptare a instituțiilor de învățământ, capabile să pregătească specialiștii în acord cu nevoile practicii. Numărul tot mai mare de asistenți sociali cu activitate în domeniul sănătății mentale. Numărul psihiatrilor a rămas constant, iar aceștia au tins să se ocupe de afecțiunile mintale severe (schizofrenie, tulburare maniaco-depresivă), iar cercetarea în domeniu s-a axat în special pe aspectele biologice, în timp ce asistenților sociali le-au revenit tot mai mult
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în parte, analiza realizându-se la șase nivele de bază. Tabel 3.4.2.1. Categoriile din Chestionarul de Analiză a Funcției, cu câte un exemplu de item CATEGORIE EXEMPLE DE ITEMI 1. Informația necesară Utilizarea materialelor scrise 2. Procese mentale Codare/decodare 3. Operațiile muncii Utilizarea dispozitivelor cu tastatură 4. Relațiile cu ceilalți Intervievare 5. Contextul postului Munca în condiții de temperatură înaltă 6. Alte caracteristici ale postului Realizarea unor activități rutiniere Elementele individuale ale postului din cadrul fiecăreia dintre cele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
personal, un nivel general -ex. Big-Five- sau un nivel particular, specific. De asemneni, este important de studiat gradul în care factori generali de personalitate pot fi considerați predictori ai personalității (precum conștiinciozitatea, ca expresie a integrității), la fel cum abilitățile mentale generale funcționează pentru domeniul capacităților cognitive. O altă problemă de cercetare o reprezintă identificarea influenței pe care diferite distorsiuni intenționate sau nu o au asupra răspunsurilor candidaților în procesul de selecție. Majoritatea cercetărilor vizând efectele distorsiunilor intenționate sau neintenționate asupra
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
corelează puternic cu inteligența generală (0,43), competența socială (0,41), motivația de succes (0,4), încrederea în forțele proprii (0,32) și dominanța (0,3). Aceste rezultate sugerează că principalele constructe evaluate în aceste centre sunt legate de abilitățile mentale generale. Astfel se ridică problema utilității centrelor de evaluare în procesul selecției de personal, având în vedere că ele reprezintă o resursă extrem de scumpă și necesită un număr ridicat de evaluatori și un efort constant de aducere la zi a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să fie dirijată, evitând responsabilitatea și fiind dominată de nevoia de securitate mai mult decât orice altceva. În opoziție cu teoria X, teoria Y pleacă de la următoarele supoziții privind natura umană: oamenii își pot investi cu ușurință energia fizică și mentală în muncă, ei nereacționând numai la amenințări și control permanent, dată fiind capacitatea lor de autocontrol. Implicarea în muncă se poate realiza și prin motivații intrinseci, astfel că, în condiții favorabile, oamenii nu numai că acceptă responsabilități, dar vor și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
puțină atenție capacităților cognitive ale liderului. Totuși, este suficient ca liderul să-și consolideze și să se bazeze pe propria experiență în organizații pentru a conduce eficient? Jaques (1976) susține că, pe măsură ce individul accede în nivelurile sistemice ale ierarhiei, abilitățile mentale necesare pentru a face față diferitelor sarcini de conducere, pot fi măsurate. Mai mult decât atât, capacitățile mentale necesare devin mai numeroase pe măsură ce persoana preia niveluri mai înalte de responsabilitate. Deși teoria sa uni-factorială este mult disputată, Jaques deschide o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pe propria experiență în organizații pentru a conduce eficient? Jaques (1976) susține că, pe măsură ce individul accede în nivelurile sistemice ale ierarhiei, abilitățile mentale necesare pentru a face față diferitelor sarcini de conducere, pot fi măsurate. Mai mult decât atât, capacitățile mentale necesare devin mai numeroase pe măsură ce persoana preia niveluri mai înalte de responsabilitate. Deși teoria sa uni-factorială este mult disputată, Jaques deschide o dimensiune foarte importantă în studiul leadership-ului. În concluzie, cu cât mediul este mai complex, mai incert, mai tensionat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de specialitate, vom spune doar că disfuncțiile/disabilitățile vizează performanța și chiar competența individului (ambele carențiale), cu referire la acțiuni și activități socialmente utile, pe care unii indivizi nu le pot realiza (Ungureanu, 2000). Aceasta înseamnă că anumite limitări funcționale (mentale, locomotorii, vizuale, auditive, etc.) influențează abilitatea unei persoane de a se angaja în sarcini, de a îndeplini o activitate/profesie, sau roluri sociale bine definite. Disabilitatea, ținând cont de gradul de severitate, nu trebuie privită ca un obstacol insurmontabil în ceea ce privește
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și cu un număr mai mare de acest gen de întreprinderi, populația cuprinsă tinde să fie mai în vârstă (Samoy și Waterplas,1992). Deși mai puțin studiată, natura disabilității este diferită - în Argentina 90% din muncitorii acestui sector au deficiențe mentale, în Australia peste 85% au deficiențe mentale sau psihologice și 7% de natură fizică, în Suedia doar 33% au astfel de probleme și 50% deficiențe de natură fizică, în Norvegia 26%, iar în Marea Britanie 16% sunt persoane cu probleme mentale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acest gen de întreprinderi, populația cuprinsă tinde să fie mai în vârstă (Samoy și Waterplas,1992). Deși mai puțin studiată, natura disabilității este diferită - în Argentina 90% din muncitorii acestui sector au deficiențe mentale, în Australia peste 85% au deficiențe mentale sau psihologice și 7% de natură fizică, în Suedia doar 33% au astfel de probleme și 50% deficiențe de natură fizică, în Norvegia 26%, iar în Marea Britanie 16% sunt persoane cu probleme mentale. În ceea ce privește rata de transferuri spre locuri de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mentale, în Australia peste 85% au deficiențe mentale sau psihologice și 7% de natură fizică, în Suedia doar 33% au astfel de probleme și 50% deficiențe de natură fizică, în Norvegia 26%, iar în Marea Britanie 16% sunt persoane cu probleme mentale. În ceea ce privește rata de transferuri spre locuri de muncă standard, un studiu din 1993 evidențiază un procent de 11% în Norvegia, 4% în Africa de Sud, între 3-6% în Suedia, 3% în Grecia și Costa Rica, Elveția și Scoția sub 2%, iar în Franța
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
preview experiments. Journal of Applied Psychology, 70, 706-719. Prodan, A. (1997). Performanțele individuale și satisfacția personalului. În R.L. Mathis, P.C. Nica, C. Rusu (editori). Managementul resurselor umane (p.34-58). București: Editura Economică. Prussia, G.E., Brown, K.A., & Willis, P.G. (2003). Mental models of safety: do managers and employees see eye to eye? Journal of Safety Research, 34, 143-156. Pufan, P. (1978). Psihologia muncii. București: E.D.P. Pugh, D. S., Hickson, D. J., (1994). Managementul Organizațiilor. București: CODECS. Puna, I., Muțiu, C. (1979). Relația
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
personality psychology (p.17-39). Cambridge: Cambridge University. Smith, M., Robertson, I.T. (1993). The Theory and Practice of Systematic Personnel Selection (2nd ed.). London: Macmillan. Smith, M.J. (1997). Psychosocial aspects of working with video display terminals (VDTs) and employee physical and mental health. Ergonomics, 10(40), 1002-1021. Smither, R.D. (1988). The psychology of work and human performance. New York: Harper & Row. Sonntagh Kh. (1996). Lernen und Unternehmen. München: C.H.Beck. Spector P.E. (1996). Industrial and Organizational Psychology. New York: John Wiley & Sons. Spector,P.E.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
creștere. Celebrul poem al lui Baudelaire L’Albatros (una dintre cele mai mediocre și mai plate producții ale poetului) e invocat pentru a ilustra inaptitudinea practică a ființelor superioare. Această inaptitudine e o iluzie, nici măcar totdeauna onestă. Ființele superior dotate mental și psihic (și fizic, de ce nu?) nu sunt numai artiști și visători, se întâmplă să fie și militari, comercianți, tehnicieni, administratori, cultivatori, pedagogi etc. Toți au comun cu artiștii și gânditorii (dar cu cei adevărați, bineînțeles) ceea ce face superioritatea umană
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
direct din participarea la o activitate fizică (Standage et al., 2003). Motivația intrinsecă este marcată de sentimente de bucurie interioară. Concluzionând, trebuie spus că un comportament controlat puternic extrinsec este asociat cu slabe beneficii din punct de vedere al sănătății mentale, în timp ce un comportament puternic autodeterminat este asociat cu beneficii majore ale practicantului în ceea ce privește sănătatea mentală a acestuia (Wilson, Mack, & Grattan, 2008). Modul în care indivizii își definesc succesul sau își evaluează propria competență influențează procesele care reglează motivația acestora (Petherick
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
de sentimente de bucurie interioară. Concluzionând, trebuie spus că un comportament controlat puternic extrinsec este asociat cu slabe beneficii din punct de vedere al sănătății mentale, în timp ce un comportament puternic autodeterminat este asociat cu beneficii majore ale practicantului în ceea ce privește sănătatea mentală a acestuia (Wilson, Mack, & Grattan, 2008). Modul în care indivizii își definesc succesul sau își evaluează propria competență influențează procesele care reglează motivația acestora (Petherick & Markland, 2008). Teoria orientării spre obiective explică modul în care indivizii diferă între ei prin
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
tot felul de Încurcături.) „Când te aperi, este mai bine să-l crezi pe dușman mai puternic decât pare.” (W. Shakespeare) Măsoară de zece ori, taie o dată. (Tocmai acesta este și rostul anticipării, al proiectării În activitate: la nivelul reprezentărilor mentale, omul Încearcă și chiar verifică, prin intermediul unor calcule și deducții logice, diferite ipoteze sau variante constructive.) Limbă amuțită, viață liniștită. (Așa cum privirea trebuie să Învețe să nu vadă câteodată unele lucruri, la fel și vorbirea trebuie să Învețe să nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a faptelor sale În raport cu ale altora. Această alimentare continuă a conștiinței cu un rigorism etic este, de fapt, condiția principală a realizării unui sentiment al demnității personale. Μ Animalele resimt, se știe, nu numai nevoi instinctuale sau afective, ci și mentale (de pe urma cărora curiozitatea lor naturală se impune tot mai mult În fața fricii conservatoare). Totuși instrumentele lor intelectuale de rezolvare a unor situații presante sunt net inferioare posibilităților abstractizate de rezolvare proprii gândirii umane. În schimb, animalele sunt foarte asemănătoare oamenilor
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pentru a realiza ceea ce se cheamă o „depășire de nivel existențial”, adică o ieșire din smogul unei realități dominate de egoism, invidii, trivialități și nedreptăți de tot felul. Μ Ajuns la sfârșitul ciclului vieții, omul retrăiește, ca Într-un film mental, principalele etape sau momente ale vieții sale. De unde oare această nevoie ca, În ultimele momente ale vieții sale, omul să-și retrăiască Întreaga existență, uneori până În cele mai mici și neînsemnate amănunte? Să fie oare o lege a firii ca
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]