7,435 matches
-
certitudinea triumfului democrației ca formă de organizare politică, certitudine celebrată la „sfârșitul istoriei”. Așa cum la mijlocul anilor ’90 politica externă a fost ghidată de convingerea că democrația cel puțin diminuează, dacă nu elimină complet condițiile de inițiere a războiului, la începutul mileniului trei politica internațională pare a fi dominată de prezentarea aceleiași democrații ca principal antidot al amenințării teroriste. Consensul clasei politice americane corespunde - nu îndrăznesc să spun „derivă” din - proeminenței dobândite de „teoria” pacifismului democratic în relațiile internaționale, complex conceptual prin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de termen; instrumentele și metodele adecvate de măsurare a fenomenului; încadrarea sa temporală; evaluarea lui normativă; impactul său asupra statelor; pe baza celor de mai sus, însăși utilitatea academică a conceptului în a furniza înțelegerea realității internaționale de la început de mileniu. În cadrul contemporan al disciplinei, aceste aspecte trasează linia de demarcație dintre pe de o parte, hiperglobaliști (sau radicali) și, pe de altă parte, sceptici, cărora li se alătură așa-zișii transformaționaliști, într-o tentativă de combinare și acomodare neutră axiologic
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sunt prietenii și inamicii, câștigătorii și perdanții din spațiul economic globalizat. Autorii Capitolul 1 Conceptualizarea procesului de globalizare 1.1. Scurt istoric Ca orice proces economic, globalizarea are un început îndepărtat în timp și a evoluat asimptotic pe vectorul timpului milenii întregi, cunoscând o perioadă de avânt la pragul dintre milenii. Este posibil să se stabilizeze (să ajungă la maturitate) în prima jumătate a secolului al XXI-lea, într-un moment în care realitățile vor fi mai mult sau mai puțin
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
globalizat. Autorii Capitolul 1 Conceptualizarea procesului de globalizare 1.1. Scurt istoric Ca orice proces economic, globalizarea are un început îndepărtat în timp și a evoluat asimptotic pe vectorul timpului milenii întregi, cunoscând o perioadă de avânt la pragul dintre milenii. Este posibil să se stabilizeze (să ajungă la maturitate) în prima jumătate a secolului al XXI-lea, într-un moment în care realitățile vor fi mai mult sau mai puțin diferite de cele contemporane. În literatura de specialitate, istoria globalizării
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
corporații multinaționale rămân creații ale statelor sau regiunilor unde au luat ființă. Există și ideea că globalizarea poate reflecta o motivație politică convenabilă pentru implementarea nepopularelor strategii economice ortodoxe neoliberale. Școala transformativiștilor pornește de la ideea că la începutul unui nou mileniu globalizarea este o forță motrice centrală a rapidelor schimbări sociale, politice și economice care reconfigurează societățile moderne și ordinea mondială. În consecință, guvernele și societățile de pe glob trebuie să se adapteze la o lume în care nu mai există o
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
economiilor Germaniei și Japoniei; apariția alianțelor tip NAFTA (America de Nord), UE (Europa) etc.; schimbarea direcției și volumului fluxurilor comerciale mondiale (de exemplu, apariția comerțului transatlantic, ca urmare a ascensiunii țărilor asiatice în schimburile comerciale mondiale). Nu trebuie uitat că, timp de milenii, comerțul a prilejuit un câștig mai mare decât cel obținut din activitatea productivă: în comerț, uneori, câștigurile ajung și la 300-500%, explicându-se astfel concurența acerbă pe piețe de aprovizionare și desfacere, ceea ce poate implica chiar puterea militară. În evoluția
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
la liberalizarea pieței încearcă să surprindă modificările care pot apărea în economia agriculturii, ca urmare a evoluțiilor prețului pe piețele care sunt sub influența procesului de globalizare. O realizare excepțională a societății moderne care încheie secolul al XX-lea și mileniul al II-lea este considerată a fi punerea în funcțiune a sistemului alimentar care a reușit pentru cele mai multe țări și pentru majoritatea populației Terrei să asigure hrana necesară. Mai mult chiar, se produce mai multă hrană (carne, cereale, fructe, legume
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
muncii - relații interumane. București: Editura Didactică și Pedagogică. Zlate, M. (1994). Introducere în psihologie. București: Editura Șansa. Zlate, M. (2001). Coaching-ul - un tip eficient de intervenție organizațională. Revista de Psihologie Organizațională, 1(2), 11-22. Zlate, M. (2001). Psihologia la răspântia mileniilor. Iași: Editura Polirom. În lume, unul dintre cei mai importanți furnizori de sisteme / instrumente de feedback 3600 este PDI -Personnel Decisions International, HYPERLINK "http://www.personneldecisions.com" www.personneldecisions.com Pentru detalii vezi studiul de caz publicat în 1960 (Aitken
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
spre cercetarea naturii, într-o proporție mai largă decât în ultimele decenii, propun: trimiteți-vă copiii la liceul clasic și lăsați-i să studieze acolo temeinic limbile antice.” Rachetele, computerele și ce mai poate mintea umană să mai dea în mileniile viitoare sunt mare lucru numai dacă nu uităm că și mai mare lucru e mintea umană ea însăși, așa cum s-a întruchipat în Arhimede și Platon, în Dante, Leonardo da Vinci, Balzac și Dostoievski, în Marx, Pasteur, Beethoven sau Lavoisier
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nici pictura impresionistă. Opere de cea mai mare valoare pot să nu fie monumentale, în vreme ce altele, de o calitate cumva inferioară, pot să aibă această însușire. Monumentul efectuând o suspensie a temporalității are o ambiție de perenitate. A construi pentru milenii (sau a planta pentru generațiile viitoare) e un act prin excelență civilizator. Ideea de a construi nedurabil, doar pentru o generație sau mai puțin și de a presupune că alte nevoi și alte invenții tehnice vor determina clădirile viitorului, este
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Homer până la Nietzsche, Malraux, Ernst Jünger și Montherlant, trecând prin toate eposurile pe care le mai cunoaștem, gratitudine și admirație pentru luptătorii cei drepți. Exercitarea fizică și morală în spiritul acesta, înfruntarea virilă, gustul victoriei și demnitatea înfrângerii sunt de milenii un principiu de educație și totodată o exaltare primordial-umană. Această exaltare este a sentimentului agonal, fundamental pentru civilizație. Trebuie să facem totul pentru ca diversele comodități, automatizări și scutiri de efort și de risc pe care ni le oferă tehnica să
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cineva a scris anul trecut că Rousseau e depășit fiindcă nu concordă cu datele științei moderne. Eu cred că nici Platon, nici Shakespeare, nici Kant, nici Goethe și nici unul dintre cei mai mari nu concordă cu aceste „date”; toată cultura mileniilor de până azi ar fi așadar depășită (sau se mai pot pescui câte unii, să zicem Heraclit, sau Empedocle, sau mai știu eu care, pe care știința de azi i-ar putea cine știe cum socoti precursori). Dar, de fapt, numai „datele
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și revizuirile, contestările, reevaluările, iar dintre acestea pot face parte și încercări de natura celei pe care, nu fără temeritate, recunosc, m-am încumetat a o propune în legătură cu Rousseau. În definitiv, Reforma nu a înlăturat oare mai mult de un mileniu de teologie creștină pentru a reveni la „opera” propriu-zisă, adică la textul Scripturii, scos din istoria lui postumă? Și nu a fost Reforma una dintre cele mai tranșante manifestări ale „radicalității”? Istoria postumă a unei idei, acțiunile efectuate sub influența
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a ignora existența potențială sau, cum zice Aristotel, en dynamé. O carte e scrisă într-o limbă de nimeni știută, dar vine un Champollion, o descifrează, reconstituie limba și revelează lumii o operă extraordinară. O statuie stă sub pământ două milenii și mai bine, dar vine Dumont d’Urville și restituie lumii pe Venus din Milo. Aceste opere au subzistat, dar nu se poate afirma, decât în măsura în care orice se poate spune, că ele nu au existat tot timpul ca opere, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Ca și Antichitatea greco-latină, Evul Mediu european este o civilizație solară. Dacă e vorba de întunericul pe care Voltaire îl atribuia barbariei, ignoranței și superstiției, atunci e de elementar bun-simț să ne amintim că Evul Mediu a durat aproape un mileniu, din care într-adevăr primele trei secole au însemnat o perioadă de barbarie, numită în istorie „Vremurile Obscure”. Atunci cultura s-a ocultat, retrăgându-se din calea invaziilor și păstrându-și sămânța în depărtate și solitare comunități mănăstirești, nădăjduind o
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Shakespeare, Villon, Dante, Virgiliu etc., adică absolut toți marii poeți; toți marii poeți au avut un „rol determinant în dezvoltarea poeziei”, după toți aceștia „fizionomia însăși a lirismului s-a resimțit”. 7. Deși există o poezie filozofică ce a rezistat mileniilor, ca acea a lui Lucrețiu (sau fragmentele rămase de la câțiva presocratici), poezia nu câștigă nimic exprimând idei filozofice. Dar există o corelație adâncă între starea poetică și marile întrebări metafizice. M. Ralea, care era departe de a fi un mistic
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
legislație, justiție, deci conștiință civică (N.B. Legislația trebuie să fie memorabilă, deci „monumentală” în accepția etimologică a termenului, de la „monere”). Monumentele și edificiile presupun siguranța și durabilitatea așezării, nevoia și putința spiritului de a se instaura în forme obiective pentru milenii. Ce înseamnă cărțile, nu-i fac nimănui injuria de a voi să-i explic. Dar insist asupra valorii pe care o are nu numai substanța lor intelectuală, dar și corpul lor material. Răsfoirea cărții, recitirea întâmplătoare sau premeditată a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a conținutului proverbelor, făcută mai ales din perspectivă psihologică, dar care nu va putea neglija și dimensiunea morală și educativă a existenței noastre, reprezintă, de fapt, o incursiune În istoria zbuciumată a evoluției psihice și morale a oamenilor, care, de milenii, trăiesc, acționează, suferă și speră, mânați fiind de jocul etern al ambițiilor și pasiunilor proprii. Existența umană este dominată de dragoste și ură, de orgolii și aspirații materiale și mercantile, dar și de demonul cunoașterii și al creației. Drama existențială
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
remodela periodic timpul vieții, reactualizându-se. Dimpotrivă, Hristos a acceptat timpul „uniliniar”, adică ceea ce noi numim „istorie”. El a rupt structura circulară a vechilor religii și a vorbit despre un „sfârșit”, nu despre o „întoarcere”. Dar, repet, timp de două milenii, lumea țărănească a continuat să-l asimileze pe Hristos modelelor sale mitice: a făcut din el încarnarea unui principiu axiologic, prin care să dea sens ciclului culturilor. Predica lui Hristos nu a avut prea mare greutate. Numai elitele cu adevărat
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
68” sau ortodoxie comunistă l-ar împiedica pe un tânăr să înțeleagă că felul de a fi al italienilor de atunci nu era condamnabil sau nedemn, deoarece nu era revoluționar sau de-a dreptul pasiv. Există epoci întregi, ba chiar milenii ale istoriei omenești, în care poporul a fost astfel. Dar demnitatea omului nu este, din această cauză, inferioară. Nu există oameni „subumani”. Oamenii găsesc întotdeauna mijlocul de a-și afla „împlinirea”. Iar acest lucru nu-l spun sub semnul nici unui
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu iubește istoria cu confuzia sa. Odată ce a identificat „structurile” unei societăți în perfecțiunea lor, el și-a epuizat setea de reordonare a cognoscibilului. „Structurile” culturii populare napolitane nu pot fi reduse la nici o perfecțiune. Un mic popor închis de milenii sau secole în codurile sale trăiește încă, în accepțiunea etnologilor, in illo tempore; nu are stratificări; convenționalizarea, de altfel foarte rigidă, a relațiilor sociale are un singur strat: nu sunt de conceput, nici prevăzute, posibilități de încălcare. În manifestările expresive
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
interesantă și de actualitate datorită accentului din ce în ce mai mare pus în organizații pe munca în echipă. În capitolul paisprezece, V. Marsick, K.E. Watkins și J.A. Wilson, profesori la universități americane, prezintă aspecte legate de învățarea accidentală și informală în noul mileniu. Acestea sunt probleme importante în organizații datorită ritmului rapid în care evoluează lucrurile și a nevoii nu numai de rapiditate, cât și de acuratețe în învățare. Se pornește de la o teorie recentă, elaborată de Marsick și Watkins (1990), în care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ci doar punctarea celor mai relevante. Studiul se concentrează pe situația existentă în România și nu este interesat de susținerea vreunei atitudini religioase, de aceea vom face deliberat abstracție de orientarea religioasă a resurselor bibliografice. La sfârșitul primului secol al mileniului al doilea, în Apus a apărut ideea de cruciadă în acord cu dezideratul politic de a reuni toate popoarele, principiile și suveranii sub conducerea papei și de a elibera Locurile Sfinte de sub musulmani. Inițiatorul cruciadei a fost papa Inocențiu al
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pline de țepi lungi, veninoși care sunt foarte periculoși mai ales pentru oameni. CAPITOLUL VI. PROTEJAȚI APA! Orice activitate umană e o potențială sursă de poluare a apelor, eventual indirectă (prin intermediul poluării atmosferei sau solurilor). Poluarea a început probabil cu milenii în urmă, odată cu primele orașe. Apoi a venit mineritul, despăduririle, gunoaiele, devenind deja o problemă majoră în Imperiul Roman și China antică. Poluarea radioactivă a început abia în anii '40. Despăduririle au fost masive în ultimii 200-300 de ani, acum
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
consecințe deversarea unor cantități mari de cianuri, care depășesc de sute de ori concentrația admisă (0,003 mg/mc). Flora și fauna râurilor Someș și Tisa este distrusă în mare proporție. 2001, 20 ianuarie. Prima catastrofă ecologică majoră a noului mileniu s-a produs lângă arhipelagul Galapagos, datorită unor scurgeri masive de petrol de la bordul unui vas eșuat (s-au scurs 600.000 l petrol). Statul Ecuador a declarat stare de urgență. 1.200 km2 de ape au fost afectate de
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]