6,060 matches
-
experimentale, Wilhelm Wundt, analiza miturile din perspectiva relației cu poezia și arta, considerând că miturile sunt involuntare și colective, în timp de arta este individuală și voluntară. Pentru Wundt, miturile aparțin primitivilor și sunt generate de o imaginație infantilă. Analiza mitologiei a lui Frazer rămâne delimitată în zona culturilor primitive, acesta considerând că religiile își au originea în magia primitivă și se exprimă prin simboluri. Pentru antropologul britanic, mitul este produsul unei lumi sălbatice, lipsite de rațiune și logică, însă abordarea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
aparțin culturii universale pe care o împărtășesc indivizi din toate colțurile lumii"234. În acest sens, Jeppe Sinding Jensen asimilează miturile celei de-a treia lumi a lui Karl Popper, întrucât în "societățile tradiționale, în special cele pre-literate, miturile și mitologiile sunt colecții, arhive care includ cunoștințe obiective, și care devin accesibile societății la fel ca și memoria colectivă"235. Mitul este povestea unei faceri, a unui început, în care ființe supranaturale au creat universul, el exprimă un model exemplar al
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fiecare formă de organizare socială are un anumit mit al originilor care este transmis din generație în generație astfel încât societatea să-și păstreze memoria colectivă și tradițiile. Așa cum susținea Émile Durkheim, mitul este o ideologie socială într-o formă narativă: "Mitologia unui grup este formată din sistemul de tradiții pe care îl împărtășesc membrii acestuia. De asemenea, exprimă felul în care societatea percepe individul și lumea în totalitate, fiind în același timp un sistem moral, o cosmogonie, dar și istorie"243
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
istorie"243. Abordarea sociologică evidențiază în principal funcțiile pe care mitul le are în societate și cultură fără a-și pune într-adevăr problema originii mitului, întrucât pleacă de la premisa că acesta este creat în interiorul societății. Semiotica abordează mitul și mitologia din perspectiva unui complex de semne, o serie de elemente semnificante care generează procese de comunicare, și chiar povești, atunci când dobândesc un cadru narativ. În mod evident, această combinare a semnelor trebuie să respecte anumite reguli și o anumită logică
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
substanțiale 252. Întrucât mitul aparține vorbirii, ca semnificație a lucrurilor, istoria omenirii transformă realul în cuvânt, reglementând viața și moartea limbajului mitic. Astfel, în concepția lui Barthes, se poate vorbi despre mituri foarte vechi, dar nu eterne. "Veche sau nu, mitologia nu poate avea decât o bază istorică, deoarece mitul este o vorbire: el nu apare din natura lucrurilor"253. Privit din perspectiva semiologiei, mitul este o povestire simbolică despre lume și condiția umană, dar poate fi și o mistificare în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o politică specifică 260. Această transformare însă nu schimbă mesajul universal, arhetipal, care se ascunde în orice mit, ci doar modifică formele, reprezentările cu ajutorul cărora este comunicată povestea. Mai mult, crima lui Cain din Vechiul Testament este un motiv întâlnit în mitologia mesopotamiană, iar religia lui Israel a fost influențată de miturile Orientului Mijlociu, Wout van Bekkum 261 explicând aceste similarități prin intermediul motivelor folclorice. Practic, deosebirile dintre mitologii și elementele specifice ale acestora nu sunt rezultatul distincțiilor manifestate la nivelul naturii umane
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
comunicată povestea. Mai mult, crima lui Cain din Vechiul Testament este un motiv întâlnit în mitologia mesopotamiană, iar religia lui Israel a fost influențată de miturile Orientului Mijlociu, Wout van Bekkum 261 explicând aceste similarități prin intermediul motivelor folclorice. Practic, deosebirile dintre mitologii și elementele specifice ale acestora nu sunt rezultatul distincțiilor manifestate la nivelul naturii umane, ci sunt generate de diferențele care apar în reacțiile și răspunsurile pe care indivizii le dau mediului în care se creează mitul. Astfel, particularitățile miturilor nu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
viața, de a găsi soluții la situațiile-limită cu care se confruntă. Noile perspective ale analizei dimensiunii istorice a mitului au în vedere povești, imagini și evenimente istorice care conțin în structura lor mituri, dar care nu sunt neapărat recunoscute ca mitologii. Această abordare a mitului are la bază ideea că miturile sunt create și recreate de-a lungul istoriei, în funcție de condiționările acesteia și de interesele pe care un grup le are la un moment dat. În acest sens, Donald J. Harreld
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Dictionary of Philosophy, Cambridge, Cambridge University Press, 1999. Augé, Marc, The War of Dreams: Studies in Ethno-Fiction, London, Pluto Press, 1999. Barthes, Roland, Imagine, Music, Text. Essays Selected and Translated by Stephen Heath, Glasgow, William Collins & Co, 1977. Barthes, Roland, Mitologii, traducere, note și prefață de Maria Carpov, Iași, Editura Institutul European, 1997. Bataille, George, Lascaux or the birth of art, Paris, Gallimard, 1979. Baumeister, Roy F., Vohs, Kathleen D. (eds.), Encyclopedia of Social Psychology, California, Sage Publications, 2007. Bekkum, Wout
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
A. Lăzărescu, București, Editura Humanitas, 1997. Trifonova, Temenuga, The Image in French Philosophy, Amsterdam, Rodopi, 2007. Turliuc, Maria Nicoleta, Imaginar, identitate și reprezentări sociale. Imaginea elementului alogen în mentalul colectiv românesc, Iași, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2004. Vulcănescu, Romulus, Mitologie română, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1985. Vulcănescu, Romulus, Mitologie română, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1985. Wandycz, Piotr, Western Images and Stereotypes in Central and Eastern Europe, în Andre Gerrits, Nanci Adler (eds.), Vampires Unstaked. National Images
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
French Philosophy, Amsterdam, Rodopi, 2007. Turliuc, Maria Nicoleta, Imaginar, identitate și reprezentări sociale. Imaginea elementului alogen în mentalul colectiv românesc, Iași, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2004. Vulcănescu, Romulus, Mitologie română, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1985. Vulcănescu, Romulus, Mitologie română, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1985. Wandycz, Piotr, Western Images and Stereotypes in Central and Eastern Europe, în Andre Gerrits, Nanci Adler (eds.), Vampires Unstaked. National Images, Stereotypes and Myths in East Central Europe, lucrările Congresului Internațional "National
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fost introdus de Carl Gustav Jung (1919) pentru a desemna imaginile arhaice (dragonul, Paradisul pierdut ...) care constituie un fond comun al întregii umanități. Le regăsim la fiecare persoană, din toate timpurile și de pretutindeni, alături de amintirile personale. Vehiculate în fabule, mitologie, basme și legende, arhetipurile se manifestă în vise, deliruri și artele picturale." (Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie Larousse, traducere de Leonard Gavriliu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996, sv. arhetip). 191 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, traducere de Dinu Moarcaș, București, Editura
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Visurile, reveriile, întruchipările nostalgiilor sale, ale dorințelor, ale elanurilor sale sunt tot atâtea forțe care propulsează ființa umană istoricește condiționată într-o lume spirituală infinit mai bogată decât aceea, mărginită a momentului ei istoric." (Ibidem, p. 16). 208 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1985, p. 15. 209 În opinia lui Vulcănescu categoriile cugetării mitice sunt în același timp și ontologice: spațiu, timp, cauzalitate și finalitate. (Ibidem). 210 Ibidem, p. 31. 211 Jean Chevalier, Alain Gherbrant, Dicționar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Cosman, București, Editura Humanitas, 1994. 250 Anton Dumitriu, Aletheia. Încercare asupra ideii de adevăr în Grecia Antică, București, Editura Eminescu, 1984. 251 Lauri Honko, Problem of Defining Myth, Stockholm, 1972; Extract din "Studies of Religion", 2, 1972 apud Romulus Vulcănescu, Mitologie română, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1985, p. 28. 252 Roland Barthes, Mitologii, traduce, note și prefață de Maria Carpov, Iași, Editura Institutul European, 1997, p. 235. 253 Ibidem, p. 236. 254 Merlin Donald, Origins of the Modern Mind
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în Grecia Antică, București, Editura Eminescu, 1984. 251 Lauri Honko, Problem of Defining Myth, Stockholm, 1972; Extract din "Studies of Religion", 2, 1972 apud Romulus Vulcănescu, Mitologie română, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1985, p. 28. 252 Roland Barthes, Mitologii, traduce, note și prefață de Maria Carpov, Iași, Editura Institutul European, 1997, p. 235. 253 Ibidem, p. 236. 254 Merlin Donald, Origins of the Modern Mind: Three Stages in the Evolution of Culture and Cognition, Cambridge, MA, Harvard University Press
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în principal, pe seama complexității interacțiunilor sociale dintre oameni. (Mary Douglas, Introduction, în Markham J. Geller, Mineke Schipper (eds.), Imagining Creation, Boston, Leiden, 2008, pp. 1-13). 261 "Ideea celor șase zile ale creației, cuplul primordial Adam și Eva sunt reprezentări ale mitologiei solare, întrucât numele și acțiunile lor reiau statusul și funcțiile Soarelui". (Wout van Bekkum, Modern Jewish Attitudes to the Concept of Myth, în Markham J. Geller, Mineke Schipper (eds.), op. cit., p. 153). 262 Burton L. Mack, The Lost Gospel: The
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Ernst Cassirer, The Logic of the Humanities, New Haven, Yale University Press, 1961, pp. 94-96. 312 Carl Gustav Jung, Puterea sufletului (antologie), II, traducere de Suzana Holan, București, Editura Anima, 1994, p. 45. 313 "E de la sine înțeles că orice mitologie și orice revelație provine din această matrice a experiențelor și de aceea orice idee viitoare despre om sau despre lume va proveni tot de aici. Ar fi, firește, o greșeală să presupunem că aceste imagini ale fanteziei izvorâte din inconștient
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pe minciună; slăbiciunile sau raționamentele unor securiști etc.), iar în prim-plan subtilitățile de caracter ale protagonistului - un Septimius (un patronim cu multiple semnificații), care domină universul creionat în combinații sinestezice de către prozatorul Radu Țuculescu. Evoluția lui Septimius, ca-n mitologie, va fi decisă de cele trei ursitoare, care însă aparțin altui mileniu, având deprinderi și ritualuri moderniste: fumează (plăcându-le să fie „binișor amețite de fum, joc și băutură”), dau dovadă de pasivitate („chicoteau ca niște babe tăvălite prin mocirla
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
același pivot textual: descrierea și chiar descrierea în forma sa extremă: enumerația. Operînd un decupaj, o ordonare, o clasare a elementelor unei lumi calchiate după modelul discursului științific, scriitura verniană urmează o strategie analizată de R. Barthes în una din Mitologiile sale (1957). În maniera unui enciclopedist sau a unui pictor olandez, J. Verne face inventarieri, stabilește cataloage. Să ne amintim că pentru Hetzel, în prefața primului volum al ediției de opere complete ale lui J. Verne, contractul este clar: Scopul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
-l Ungureanu? Poate de dat niște exemple? Păi, nu l-am transformat noi pe Ștefan (deja) cel Mare în (și) Sfânt? Asta în ciuda avertismentului cronicarului, că era "iute la mânie și degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat". Nu rămânem noi în mitologia istoricilor romantici, începând cu Bălcescu, cu imaginea construită despre Mihai Viteazul? Continuăm să-l socotim prim realizator al idealului unității naționale, în vreme ce a fost, de fapt, un condotier ambițios, tip foarte răspândit în epocă, din Italia până în Țările de Jos
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Aș vrea să amintesc aici câteva dintre cărțile domniei sale care i-ar putea interesa pe mai tinerii noștri colegi, studenții: Jocul cu trecutul Istoria între adevăr și ficțiune, Istorie și mit în conștiința românească, Miturile comunismului românesc, Mituri istorice românești, Mitologia științifică a comunismului, Sfârșitul Lumii o istorie fără sfârșit.... Liviu Antonesei: Ce protecție? Nici o protecție! De altfel, exemplele mele au fost alese special dintre miturile tari, ca să se vadă că deși "nu sper", nici "nu am teamă". Am dat însă
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și acela al lui Cecilius din Kale Acte, care, potrivit Sudei, era "evreu după credință". Mai mult, în opinia noastră, se poate, pe bună dreptate presupune că un astfel de concept înalt despre Dumnezeu, în mare parte epurat de scursorile mitologiei, își face loc din ce în ce mai mult datorită sincretismului natural filosofico-religios al epocii, dar și, mai ales, datorită "prozelitismului iudaic existent la Roma cu un secol înainte de era creștină"64, și în cercurile mai elevate cultural ale capitalei, încât a atins până
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
latentă teme pe care educația elementară din anii copilăriei le sădise mai durabil decât se putea imagina: poncife și falsuri propagandistice despre "partidele burgheze" care spoliaseră poporul și înăbușiseră, invariabil "în sânge", revolta maselor. Un caz clasic este cel al mitologiei referitoare la răscoala din 1907: imaginea dramatică inventată de Zaharia Stancu în romanul Desculț intens studiat la școală -, în episodul, absolut fictiv, al țăranilor care culeg via cu botniță, se bucură de o resurgență cu totul neașteptată: cifrele, de mult
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ani, aceste clișee sunt atât de bine fixate, de-o parte și de alta, încât nu am cum să explic aici ce cred eu că s-a întâmplat de fapt în martie 1990. Fapt este însă că, din această simplificată mitologie, a rezultat pe de-o parte veșnica insatisfacție a acelora dintre maghiari care sperau în 1990 la o soluție radicală anularea Tratatului de la Versailles și pe de alta o anume nepăsare a opiniei publice majoritare din România față de soluționarea durabilă
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
BERINDEI Mihnea, COMBES Ariadna, PLANCHE Anne, România, cartea albă, 13-15 iunie 1990, Humanitas, București, 1991. BODA Iosif, Cinci ani la Cotroceni, Evenimentul Românesc, București, 1999. BOGDAN Dan, În așteptarea redeșteptării (convorbiri cu Ion Rațiu), Scripta, București, 1994. BOIA Lucian, ed., Mitologiile comunismului românesc, Humanitas, București 1994. BOIA Lucian, România, țară de frontieră a Europei, Humanitas, București, 2002. CARAGEA Cecilia, Dialog cu Zoe Petre, Dacia, Cluj-Napoca, 2000. CIUCEANU Radu, Securitatea în ultimele ei zile, "Caietele Revoluției", nr. 1 (20), 2009, p. 22-25
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]