4,914 matches
-
se lua coronamentul de aramă al Palatului de Justiție, înlocuindu-se prin simplă tinichea, fără a o fi putut scăpa. Serios amenințate au fost și acoperișurile de aramă a unora dintre monumentele noastre istorice, ca Biserica Domnească din Curtea de Argeș și Mitropolia din Târgoviște. În nurma intervenției directe la mareșalului Mackensen, am putut obține oprirea pângăririi Bisericii Domnești, în jurul căreia, comandatura locală ridicase chiar schele pentru dezvelirea monumentului [...]. În privința acoperișului tot de aramă al Mitropoliri Târgoviște, în urma intervențiilor făcute, mi se comunică
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Militară îmi comunică: „în urma cereii dvs., s-a dat ordin comandaturilor de districte să se scutească de rechiziție următoarele clopote de interes artistic și istoricși anume din M-rea Cotmeana a lui Mircea, Sf. Niculae Domnesc din Argeș, Sf. Niculae, Mitropolia și Curtea Domnească din Târgoviște; Doicești, Horezu, Bistrița, Govora, Sărăcinești, Gura Motrului Brebu, Tismana etc.”. În același timp, prin scrisoarea austriacului Baron Bodeus din 8.V.1917, mi s-au pus la dispoziție 12 dintre clopotele mai vechi ale capitalei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
s-au pus la dispoziție 12 dintre clopotele mai vechi ale capitalei. De la Antrepozite, unde între timp erau adunate în vederea transportării în străinătate, am obținut, prin sprijinul numitului delegat, de origină din Sibiu, 18 clopote din capitală, în afară de cel al Mitropoliei și altele neridicate încă la acea dată. Clopotele salvate au fost ascunse la Poliție și apoi depuse la Muzeul de Artă Națională, de unde, la timp de pace, s-au ridicat de către parohiile respective. Răpirea moaștelor Sfântului Dumitru (fragmente) [...] Ajungând la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
respective. Răpirea moaștelor Sfântului Dumitru (fragmente) [...] Ajungând la locuința mareșalului [Mackensen, n.n.], m-am liniștit de îndată prin chipul voios cu care am fost întâmpinat de acesta, punându-mă în cunoștință despre ridicarea, în timpul nopții, a moaștelor Sf. Dumitru de la Mitropolie [...]. La părăsirea Bucureștilor, mi-a fost predat, de autoritatea germană, întreg dosarul acestei răpiri, ce pe foștii ocupanți nu-i mai interesa. Din cele 40 de file îngrijit șnuruite, ale proceselor verbale, voi spicui câteva date nu lipsite de interes
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Ciorăneanu aflăm că o mai veche cerere a bulgarilor de a li se restitui moaștele, ce pretindeau a fi de origină bulgară, a fost respinsă de mareșalul Mackensen. Apoi, se istorisește cum, pe la ora 3 dimineața, sergentul de pază de la Mitropolie a fost ademenit de un soldat bulgar să-i arate drumul spre un lazaret din împrejurime, cum, sub amenințarea cu arma, sergentul a fost reținut departe de postul său, pe când alți vreo zece soldați bulgari coborau cu un fel de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
arma, sergentul a fost reținut departe de postul său, pe când alți vreo zece soldați bulgari coborau cu un fel de ladă, pe care o așezară în automobilul ce porni de îndată. Întorcându-se la postul său, sergentul constată că ușa Mitropoliei fusese forțată și că sicriul de argint cu moaștele Sfântului dispăruse. Anunțând pe călugări, aceștia traseră clopotul cel mare al Mitropoliei, fără însă a fi produs vreun efect asupra populației adormite. Urmează pe mai bine de treizeci de foi mai
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe care o așezară în automobilul ce porni de îndată. Întorcându-se la postul său, sergentul constată că ușa Mitropoliei fusese forțată și că sicriul de argint cu moaștele Sfântului dispăruse. Anunțând pe călugări, aceștia traseră clopotul cel mare al Mitropoliei, fără însă a fi produs vreun efect asupra populației adormite. Urmează pe mai bine de treizeci de foi mai multe depoziții ale sergenților români și ale soldaților bulgari, lipsite de interes. Din spusele sergentului Belomovski, conducător de automobil, aflăm că
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
însărcinează cu răpirea Sf. Dumitru, ordonată de guvernul de la Sofia. Primind, i s-a promis, în caz de reușită, ridicarea la rang de locotenent și un premiu de 20.000 de lei. Belomovski a propus ca sergentul de pază al Mitropoliei să fie asasinat, la care Tantiloff s-a opus. În caz de descoperire, B. va fi de formă numai pedepsit de către bulgari, care îl vor elibera. Prin raportul generalului Koch din 20 febr. 1918, se încheie dosarul, arătându-se aducerea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
încheie dosarul, arătându-se aducerea la București a moaștelor, la ora 5,50, pe șoseaua de la Giurgiu, unde autoritățile române le-au luat în primire și le-au predat preoților, care, într-un automobil al Poliției, le-au adus la Mitropolie, însoțite de o mare mulțime. Mitropolitul binecuvântă sicriul rămas neatins și după ce Sfântul fu purtat o dată în jurul Bisericii, fu din nou repus la locul său, poporul se arătă fericit de readucerea Sfântului, binecuvântând pe salvatori. [...] Al. Tzigara-Samurcaș despre Tezaurul românesc
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dispoziție de Ministerul de Război, în ziua de 3 noiembrie, cele „șapte lăzi legate cu cercuri de fier și sigilate, cuprinzând comorile artistice din Moldova și Oltenia” au fost predate de mine directorului Cancelariei Metropolitane din Iași. Dovadă: Jurnalul-adeverință al Mitropoliei Moldovei și Sucevei, nr. 2415/3.XI. 1916. La 8/21 noiembrie, am înaintat șefului Stat Majorului General al armatei, din ordinul căruia lucrasem, cât și Ministerului Cultelor, câte un dosar de 35 file, cuprinzând, pe lângă procesele-verbale dresate cu ocazia
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de țintă artileriei inamice de pe malul opus. Am insistat mai pe larg asupra acestei însărcinări pentru ca, în cazul nenorocit când nu le-am mai recăpăta, să se cunoască aceia care poartă întreagă răspundere a pierderii odoarelor strămoșești. De vină este Mitropolia din Iași, care fără prealabilă cercetare și pe simpla depunere a răsvrătitului stareț, reclamând Minsterului Cultelor, a provocat ordinul circular de rechemare a mea la București. Tot numai în urma insistentelor cereri ale I. Pr. Sf. Sale mitropolitul Moldovei, odăjdiile au
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a chemat lângă ea la Împlinirea vremii (decembrie 1936, la câteva luni după plecarea Bunicii Raveca). Bunica Raveca le oferea tinerilor casa proprie de pe ulița ce cobora de la Primărie spre Visa. Zis și făcut. S-a cerut o dispensă de la Mitropolia Sibiului și la vârsta Mamei de 16 ani fără 4 zile, Într-o Duminecă din 1923 s-a oficiat căsătoria celor doi tineri. În primii ani ai căsniciei au locuit În Suseni Împreună cu Bunicii. Numai după nașterea mea, la 2-3
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
aflat mai târziu. Domnișoara În cauză “pregătea” 4-5 elevi În acelaș timp. Cum? Îi punea să scrie tema pe care trebuiau să o pregătească. Le lua colile scrise și după 5-10 minute le ținea o predică mai ceva decât la mitropolie și-i amenința cu nuielușa la baie. În una din ședințe, copiii s-au hotărât să copieze subiectele din carte. Rezultatul a fost același. Pregătirea consta deci numai În Încasarea banilor noștri, care Îi asigurau o existență convenabilă. N-am
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
a secolului al XIX-lea monografia scrisă de episcopul Melchisedec, care a adus răspunsuri la multe dintre întrebări. Cu toate că nu s-a păstrat actul de întemeiere a Episcopiei, sunt cunoscute împrejurările care au îndemnat Patriarhia de la Constantinopol să sporească eparhiile Mitropoliei Moldovei cu încă un scaun. Zidirea bisericii de la Huși, după anul 1495, arată că populația crescuse suficient de mult pentru a avea nu numai un așezământ statornic, ci chiar o episcopie, care, puternic favorizată de instituția domniei, va deveni una
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Unii autori consideră că „data cea mai probabilă a inaugurării episcopiei trebuie căutată între 15 septembrie și 15 octombrie 1598”. Dar Scrisoarea patriarhului Meletie Pigas din 3 noiembrie 1598 arată demersul lui Ieremia Movilă către Patriarhie, prin care ceruse recunoașterea Mitropoliei Moldovei ca arhiepiscopie și necesitatea înființării unei noi episcopii. Nicolae Iorga a evidențiat argumentul politic ce a stat la baza înființării ei: după răscoala lui Aron Vodă împotriva turcilor, alături de Mihai Viteazul în cadrul Ligii Sfinte (1595), o parte din ținuturile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dania lui Ieremia-Vodă e din ultimele luni ale anului 1604, din 1605, sau din cele dintâiu luni ale lui 1606”. Referindu-se la Scrisoarea lui Meletie Pigas din 3 noiembrie 1598, istoricul preciza că noul arhiepiscop, ca urmare a recunoașterii Mitropoliei Moldovei ca „arhiepiscopie canonică”, primise deja la această dată „mantia patriarhală cu patru închipuiri și cu patru izvoare”, precum și mirul. Nicolae Iorga atrăgea atenția asupra faptului că Meletie Pigas a plecat la Alexandria înainte de a se fi luat o hotărâre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Meletie Pigas a plecat la Alexandria înainte de a se fi luat o hotărâre și de a se fi pus în scris tomos-ul patriarhal pentru eparhia Hușilor. Cert este că, odată întemeiată, Episcopia Hușilor s-a bucurat de sprijinul deplin al Mitropoliei Moldovei, al domnitorilor, care s-au succedat la conducerea Țării Moldovei, și al boierimii, care i-au făcut treptat mari și importante donații și privilegii de natură socia-juridică și economică. Printre acestea, biserica a primit și a păstrat dreptul de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de maximă gravitate, cum erau crimele, pe care le judeca domnia. După ce a fost ridicată în rang, biserica episcopală din Huși a beneficiat și ea de privilegii speciale, pentru locuitorii așezați în „sloboziile” mănăstirești, precum și cei din satele, proprietăți ale Mitropoliei Moldovei și ale Episcopiilor de Roman, Rădăuți și Huși. În documentele păstrate, se prevedeau adeseori nu numai scutiri de natură economică, ci și de natură judiciară: poslușnicii să nu fie judecați de pârcălabi, de paharnicul al doilea sau de către alți
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în lipsa unor documente grăitoare. Cert este faptul că deși atitudinea lui Meletie Istrati a fost separatistă, spre sfârșitul vieții, această atitudine se va schimba datorită influenței exercitată de Melchisedec, colaboratorul său apropiat. După moartea episcopului Meletie, la 31 iulie 1857, Mitropolia a trimis ca locțiitor pe arhiereul Ghenadie Șăndrea, care a cerut Departamentului să refacă listele de preoți alegători, înscriind pe călugări și pe preotul Ioan Florescu. Cererea a fost acceptată. Într-un document din 21 august 1857, redactat la Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
listele de alegere ce au a se publica din nou, toate persoanele cu drit, care nu au fost înscrise în listele de mai nainte, subscrisul cu onoare aduce la cunoștința acelui onorabil departament, că după exemplul listei preoților din rezidenția Mitropoliei înjghebată de prea sfințitul mitropolit au drit de a fi înscriși în lista preoților rezidenției episcopiei de Huși și următorii funcționari bisericești, care și de către răposatul episcop de asemăne au fost înscriși în liste pregătitoare în trei alegeri și anume
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
instalați în casele Creditului Rural, dar că restul refugiaților suferă grozav. Maria Pillat, înainte de a se muta cu ei, dormea într-un pat cu alte două doamne. Ionel avu mai târziu casa lui, adică trei odăi; Vintilă fu găzduit la Mitropolie. Rusia închisese trecerea în acel moment și mulți fuseseră siliți să plece în Occident, [după câte ne spune doamna Pherekyde.] ( Ediția a II a, 1996, p. 13. ) Aveam de lucru peste puterile noastre, cele mai multe doamne de la spital plecaseră, unele chiar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
decât cinci ore pe zi și că de la 15 februarie ne vor tăia electricitatea. Această amenințare nu se înfăptui, ar fi fost lucru foarte penibil în mijlocul iernii, petrolul fiind monopolizat de germani și imposibil de găsit. mariu theodorian, director la mitropolie [ Aceste preocupări materiale nu ne mai făceau mare impresie, mai ales că izbucni scandalul de la Mitropolie.](Ibidem, p. 40.) [3-6 ian.](Ediția I, 1937, p. 73.) Iată ce ne povesti d. Emil Petrescu: Mariu Theodorian 85 cu câțiva preoți, Teofil
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu se înfăptui, ar fi fost lucru foarte penibil în mijlocul iernii, petrolul fiind monopolizat de germani și imposibil de găsit. mariu theodorian, director la mitropolie [ Aceste preocupări materiale nu ne mai făceau mare impresie, mai ales că izbucni scandalul de la Mitropolie.](Ibidem, p. 40.) [3-6 ian.](Ediția I, 1937, p. 73.) Iată ce ne povesti d. Emil Petrescu: Mariu Theodorian 85 cu câțiva preoți, Teofil Ploeșteanu, Valerian Râmniceanu, [Iosif, arhimandrit de scaun la Mitropolie, Meletie, Constantinescu, Musceleanu, G.I. Golescu, Scriban](Ediția
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
impresie, mai ales că izbucni scandalul de la Mitropolie.](Ibidem, p. 40.) [3-6 ian.](Ediția I, 1937, p. 73.) Iată ce ne povesti d. Emil Petrescu: Mariu Theodorian 85 cu câțiva preoți, Teofil Ploeșteanu, Valerian Râmniceanu, [Iosif, arhimandrit de scaun la Mitropolie, Meletie, Constantinescu, Musceleanu, G.I. Golescu, Scriban](Ediția a II-a, 1996, p. 40.) s-au dus la bătrânul mitropolit Alex. Donici Konon și, cu amenințări, i-au luat semnătura ca să-l numească director la Mitropolie. De acolo s-au dus
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Iosif, arhimandrit de scaun la Mitropolie, Meletie, Constantinescu, Musceleanu, G.I. Golescu, Scriban](Ediția a II-a, 1996, p. 40.) s-au dus la bătrânul mitropolit Alex. Donici Konon și, cu amenințări, i-au luat semnătura ca să-l numească director la Mitropolie. De acolo s-au dus la Marghiloman pentru a obține consimțământul lui. Înapoindu-se din nou la Mitropolie, i-au pus doi sergenți la ușă, interzicându-i orice comunicație cu exteriorul, și au pornit după numirea oficială. Într-acest timp
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]