3,463 matches
-
mai nou și grafomanii, care au descoperit în postmodernism, ca joc de cuvinte, rețeta facilă a succesului. În orice caz, a fi postmodern nu este o judecată de valoare, ci o opțiune de a scrie într-un program estetic ce mizează pe atitudinea ironică față de realitate și reciclarea parodică a tradiției. Cred însă că postmodernismul nu este cu nimic mai legitim decât alte programe în care scriitori, "vechi" sau "noi", continuă să producă opere de valoare. Spunea Napoleon că fiecare soldat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de a fi pe buzele maselor de cititori era o himeră proletcultistă. Visul oricărui poet, zicea pe-atunci Mihai Beniuc, ar trebui să fie acela de a avea "măcar un cântec" îngânat de toată lumea. Și, precum știți, poetul proletcultist nu miza pe un public educat, "decadent", ci pe unul viguros, încă pe pragul alfabetizării. Acestuia i-a și scris poeme. Iar arta acestor poeme s-a adecvat nu numai cerințelor de partid, ci și exigențelor de înțelegere ale acestui public. Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pare o carte tulburătoare, un roman asemenea aceluia al lui Hesse numit Narcis și Gură de aur (sau Goldmund, cum suna în ediția de la BPT din anii '70) în care cei doi eroi ne oferă soluții diferite de existență. Unul mizează pe o etică a austerității, curățirii de sine, angajării radicale, celălalt pe voluptate, histrionism, ludic... Unde e adevărul? Prejudecățile noastre se dărâmă, căci adevărul nu e numai într-o ipostază. În ambele, Dumnezeu a pus un sens care îl cuprinde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
e cam același lucru cu a spune, entuziast, că trece. O demonstrație e necesară); 2. dacă poezia lui Nichita Stănescu nu trece de Curtici, dacă nici poezia altora nu prea ajunge pe-acolo, atunci cum, cu ce entuziasm, cu ce miză mai poți să scrii sute de pagini despre poezie ? Scepticismul mie îmi omoară inspirația critică, ba chiar îmi ucide curajul de a scrie. Sunt de-acord că lucrurile pot sta cum zice Gheorghe Grigurcu, dar, în acest caz, ridicolul experienței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
buni-răi, sunt în majoritate... optzeciști; măcar ca vârstă, dacă nu în spirit. Ce lipsește generației 80 să fie recunoscută la adevărata valoare? Nu cumva cantitatea de poezie atârnă prea greu în balanță? Cioran spunea că literatura română este minoră pentru că mizează prea mult pe poezie... Cam cum stăm cu proporțiile, din punctul tău de vedere? Ei, nu-mi prea dau seama ce-i lipsește. Prea multă poezie, zici? Nu cred. Putem face liste pe două coloane (poet-prozator, dar și critic chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nasc și în Moldova oameni", creatori, vorba Maiorescului, "în toată puterea cuvântului". Așadar suntem mimetici sau stăm pe picioarele proprii? Depinde de la caz la caz. Să exemplificăm mimetismul. Câțiva eseiști de bună condiție, precum Mihai Zamfir și Sorin Alexandrescu, au mizat, la un moment dat, pe fascinația structuralismului. Când valul structuralist a început să se retragă în Occident, s-au întors la "uneltele" criticii curente, așa cum, bunăoară, în Franța un Roland Barthes (as al numitei metode) sau un Tzvetan Todorov și-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a întâmplat nimic cu excepția acelui volum coordonat de mine "Laurențiu Ulici 10 ani de posteritate" la care au răspuns foarte puțini dintre cei pe care i-a promovat, unii dintre dânșii spunându-mi că de fapt Laurențiu Ulici, "nu a mizat niciodată" pe el/ ei. Ce se întâmplă oare cu a sa istorie a literaturii române? Am văzut cu ochii mei "un metru cub" de manuscris la el acasă! Întrebându-l odată la o întâlnire sigheteană când a avut vreme a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lumea literară europeană. Într-un eseu, recent, am făcut o culpă tinerilor scriitori din generațiile nou apărute că nu își propun să plece din România, să se confrunte cu alte culturi, după care să revină îmbogățiți... Ai senzația, deseori, că miza celor mai mulți e să ia locul, într-o ipotetică ierarhie, celor din generația precedentă, chiar dacă locul acela e unul fără strălucire. Ce șanse are un tânăr scriitor român să devină vizibil în Europa, azi? Sau la Paris? Eu cred că pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
catedra de literatură în Maramureș, mutându-mă de la școala generală din Bogdan Vodă la o casă a pionierilor din Borșa, tocmai pentru a putea pleca mai ușor în deplasări, în timp ce majoritatea celorlalți cântăreți și-au abandonat meseriile inițiale și au mizat exclusiv pe muzica folk, Mircea Vintilă, Vali Sterian, Victor Socaciu, Nicu Alifantis, Ștefan Hrușcă, Ducu Bertzi ș.a. După 1980, lucrurile se degradaseră progresiv, rău de tot, se trăia în cenaclu ca într-o sectă religioasă, totul era sub controlul strict
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu prinde rădăcini decât între oameni. O fi omul o ființă perimată, obosită, plictisită și plicticoasă, învechită pe pământul acesta, dar rămâne, totuși, cel mai bun pământ pentru sămânța poeziei. Dacă poezia e chiar și "mărul de lângă drum, fără de gard", mizez pe faptul că un fruct al acesteia îl va pocni în cap, din întâmplare, pe cel care desfide poezia. Mă gândesc așa: dacă o catastrofă ar distruge aproape complet viața de pe pământ și ar rămâne doar câteva animale oarecare, revenirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Și așa literatura, arta e un ținut al amăgirilor în care dacă ai intrat cu adevărat rătăcirea devine drumul cu care te amăgești că ajungi la un capăt. La un moment dat descoperi, însă, că tocmai lipsa capătului drumului este miza mare și adevărată a artei. Nu ți se pare? Știi câtă lumină e concentrată în flacăra pâlpâitoare a unei lumânări pusă la capul unui poet plecat dincolo? Citind și recitind corespondența voastră, adunată în volumul FRIG (Aurel Dumitrașcu & Adrian Alui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sus. Cu aceștia nu se puteau angaja polemici pentru că, pur și simplu, ar fi fost interzise. Pe de altă parte însă, la drept vorbind, nici nu prea ne da ghes sufletul să polemizăm, chiar dacă am fi avut voie. Să pole mizăm cu cine? Eram conștienți de precaritatea literară a înaintașilor noștri imediați (a celor mai mulți), și, decât să-i combatem, mai potrivit ni se părea că este să-i ignorăm. Să-i ignorăm ca scriitori, vreau să zic, fiindcă altfel, ca persoane
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
deceniului al șaptelea, de fapt mai de dinainte, pentru că „reabilitarea“ lui Maiorescu avusese loc în 1963, odată cu publicarea studiului recuperator al lui Liviu Rusu, din acea perioadă, prin urmare, noua generație de critici literari, din care făceam parte, începuse să mizeze totul pe estetic, în linia maioresciană și lovinesciană redescoperită și asumată. Pe cine alții să ni-i fi luat aliați în această acțiune dacă nu pe Streinu și pe Cioculescu, apropiați ai lui E. Lovinescu și continuatori ai săi, purtătorii
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
manifesta totuși în acele texte orientat spre valori de criteriul gustului. Faptul că era om de gust, ba încă mai mult, că era dotat cu o capacitate specială de detectare rapidă a talentelor, l-a dovedit cu prisosință Paul Georgescu mizând primul, inezitant, pe incipientele manifestări publice, și uneori înainte ca acestea să se fi produs, ale unor tineri ca Nichita Stănescu, Ștefan Bănu lescu, Cezar Baltag, Nicolae Velea, Gr. Hagiu, Matei Călinescu. Devenind redactorul-șef al Gazetei literare, i a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
interiorul structurilor puterii, s-ar putea obține încă și mai mult în direcția desprinderii de dogmatism, a deschiderii culturale către Occident etc., fie și numai prin șansa pe care-o dobândeau de a-i influența pe liderii politici dispuși să mizeze pe cartea liberalizării. Deci ideea era că tendințele reformatoare din partid, atâtea câte păreau să fie, era bine să primească sprijinul intelectualilor, al scriitorilor, în interesul cauzei culturii. Este o explicație a pasului politic făcut de Nicolae Breban, și nu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de egoism a umplut cori doarele cu microfoane amorțite ale Uniunii Scriitorilor.“ Și cu aceasta, mă întorc la ceea ce destăinuie în chip esențial scrisorile către prieteni ale lui Florin Mugur, un martor obosit al vremii sale, dar încă dispus să mizeze, în ideal, pe comu nicarea umană și pe simpatie, pe acele valori morale care se opun recelui egoism. „Unul dintre eroii principali ai vieții mele - îi scrie el lui Virgil Duda - a devenit cutia de scrisori.“ Va găsi el oare
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
urmărit un rol activ în alegerea din Fuccechio? A fost Benedetto di Cieccho, care a propus această măsură și al carui frate a fost ales ulterior ambasador al lui Piero în Florența, un partisan al familiei de' Medici? Există și miza altor interese ale de' Medici în Fucecchio? Acesta este tipul de intrebari care au fost puse în mod obișnuit cu privire la corespondență lui Lorenzo, iar răspunsurile (probabil afirmative) pot fi găsite aproape cu certitudine în arhivele Florenței și ale orașului Fucecchio
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cu o disciplină didactică bine susținută în analiză, ceea ce înlesnește o lectură atractivă, ușoară și chiar pasionantă. Domnia sa beneficiază de un limbaj exegetic format și de un compas larg de cuprindere, orientare și selectare în vastul mate rial bibliografic existent, mizând întotdeauna pe ideile-forță ce-i slujesc demonstrației. UN DOSAR AL RECEPTĂRII (Iulian Costache) O panoramare a eminescologiei, până în preajma războiului, a întreprins D. Popovici într-o primă sinteză de anvergură. Nu se punea atunci problema unei istorii a eminescologiei, deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nu e original, repetându-l aproape ad literam pe cel din 1924 din cazul Panait Istrati (ideile și expresiile sunt aproape identice), care devine astfel unul simptomatic pentru acei intelectuali români care, disprețuind tot ce ține de calitatea noastră națională, mizând numai pe valorile universalității, îl tratează pe poet ca pe un "ciomăgar de stradă", după expresia autorului Chirei Chiralina, desigur "în lumina unei gândiri moderne bine cugetate", ca să folosesc cuvintele aceluiași. Atitudinea lui Panait Istrati nu era străină însă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Referitor la disputa de mâine după-amiază, președintele Pandurilor anticipează un duel foarte echilibrat, între două echipe de valori apropiate: De altfel, Grigore Popescu a spus că este puțin supărat pe debutul slab al jucătorilor săi în acest retur de campionat, mizând totuși pe profesionalismul lor: Finalul dialogului cu președintele gorjean a adus și o declarație surprinzătoare: , a spus Grigore Popescu. 10 FEBRUARIE S-au bătut singuri : ȘTIINȚA MD BACĂU - PANDURII TG. JIU 29-30 (13-13) Echipa selecționerului Vasile Stângă și-a întrerupt
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
O.H.: Deci noi am pregătit jocul astfel încât să nu repetăm greșelile pe care le făcusem la Lisabona și în mare parte am reușit. Strategia a fost concepută în sensul de a le anihila lor punctele tari, iar noi să mizăm pe lucrurile cu care puteam “defila”. Astfel, puteam defila cu o apărare foarte fermă, cu contraatacuri și repuneri rapide și cu un joc combinativ. Referitor la cei doi ruși care au tot dus jocul în centru, noi trebuia să folosim
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
pierdut o primă repriză cu handbaliștii cu experiență, la 9 goluri, iar cea de-a doua repriză, în care au jucat cei fără experiență și fără pretenții, am câștigat-o la două goluri. Rep.: În discuția precedentă, spuneați că veți miza pe cei tineri. Ce v-a făcut să vă răzgândiți la începutul meciului cu Steaua ? G.A.: Faptul că am făcut acea afirmație nu însemna că m-am gândit neapărat la faptul că ei vor juca din minutul 1 până în
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
gândit neapărat la faptul că ei vor juca din minutul 1 până în minutul 60. Trăiesc cu regretul că n-am avut inspirația și încrederea oarbă să joc cu ei toate cele 60 de minute. Eu am crezut totuși că putem miza pe experiența unor jucători ca Sandu Iacob sau Rareș Păunică și a celorlalți, dar ei au dezamăgit, sau probabil nu i-a interesat. Rep.: V-aș ruga să caracterizați într-un singur cuvânt ce s-a întâmplat în prima repriză
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
și va continua ca antrenor al echipei. Rep.: La ce să ne așteptăm în sezonul viitor? F.G.: Obiectivul va rămâne clasarea pe unul din primele două locuri în seria Est a Diviziei A2. Cât despre eventualele transferuri de jucători, vom miza numai pe tineret. 16 IUNIE Încheiem seria interviurilor cu președintele C.S. Știința Bacău, cu dialogul referitor la secția care e cel mai aproape de sufletul lui Florin Grapă, voleiul feminin. Rep.: Sunteți mulțumit de prestația echipei în sezonul trecut? Florin Grapă
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
făcut-o ca la carte. Aș menționa apoi apărarea, au fost destule situații în care adversarii au găsit destul de greu drumul spre poarta noastră. În ceea ce privește contraatacul și faza a doua, acestea au fost și înainte armele noastre forte și am mizat în continuare pe ele, jucătorii achitându-se foarte bine de sarcini la aceste capitole. Sincopele noastre în primele două meciuri au fost replierea și apărarea. Rep.: Unde credeți că ar mai fi de lucru? G.A.: Spuneam ieri că am
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]