10,397 matches
-
la câțiva milimetri distal de extensie și reprezintă extensia "ascunsă". De fapt, dacă atașamentele sunt prea rigide sau sunt plasate incorect, proteza poate fi rigidă, iar extensia se întinde până în dreptul trigonului retromolar. Pentru a reduce această extensie, ansamblul bară-proteză mobilă trebuie să permită înfundarea distală a protezei. De aceea, poziția și tipul de sisteme speciale folosite sunt de maximă importanță. Cel mai utilizat sistem special este O-ringul deoarece, datorită formei și poziției sale, asigură cel mai mare grad de
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
s-o tencuim, să-i dăm o față arătoasă, să zugrăvim Înăuntru, apoi să mărim bucătăria, să facem o baie, să construim un grajd nou pentru vacă și oi, un beci, garaj. Bineînțeles că s-au gândit să cumpărăm și mobilă nouă. Noroc cu conducta de apă existentă pe stradă că nu a fost greu de aprobat de la primărie racordul În curte dar a trebuit să cumpărăm boilere pentru apa caldă iar pentru scurgerile de la bucătărie și WC am făcut o
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
placă pentru că, În afara faptului că era sașiu, nu avea gusturi la Îmbrăcăminte, era cam slinos, nu umbla Îngrijit și, bineînțeles, era zgârcit. Acasă, la fel: casa neîngrijită, lucrurile vraiște, păcat de lucrurile de valoare pe care le avea În casă: mobilă stil, tablouri ale unor pictori consacrați, covoare manuale etc. Una, mai Îndrăzneață, trecută de 50 de ani, i-a ținut un fel de lecție: - Tu crezi că eu dacă te-aș lua de bărbat, aș fi servitoare? La banii tăi
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
o situație dificilă, dar niciodată nu riscase totul ca acum; viața, numele, funcția, puterea. Iar emoția era dublată de faptul că începuse deja a doua parte a jocului cu aceeași miză. Traversă încăperea în vârful picioarelor, atent să nu lovească mobilele. Cunoștea camera, deoarece asistase în ea la conferințe desfășurate aici în nopți reci. Se îndreptă spre o ușă care se afla chiar față în față cu intrarea principală și se trezi într-un coridor în care era întuneric beznă. Știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
mult teama ca Bucureștii să nu împărtășească aceeași soartă ca Iașii, cu toate că o treime din locuitorii săi s-au și împrăștiat și că fuga nu contenește defel. Într-adevăr, toate ulițele sunt năpădite de căruțe încărcate cu obiecte prețioase, cu mobile etc. și drumurile sunt pline de fugari; dar, cum boala bântuie aproape peste tot, se văd locuitorii alergând în toate părțile, fără a ști unde a se așeza. În această stare de lucruri, tribunalele fiind suspendate, afacerile amânate și conaționalii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mari decât trupele"551. De multe ori, revizia antiepidemică aplicată acestor necăjiți căruțași era foarte superficială sau nici măcar nu avea loc. Astfel, la 18 iulie au traversat orașul Turnu Măgurele, îndreptîndu-se spre Pitești, 218 căruțași din Coloana a V-a Mobilă, fără să fi fost supuși vreunui control sanitar. Cum rezultă și din documentele oficiale, "multe unități militare mici, precum și militari izolați treceau Dunărea fără să se prezinte la punctele de supraveghere medicală". Direcția generală sanitară s-a văzut pusă în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pentru plimbarea de duminică. În restul timpului, Marcel se simțea mai bine în prăvălia cu stofe colorate, la umbra arcadelor acelui cartier pe jumătate indigen, pe jumătate european. Locuiau deasupra prăvăliei, în trei camere împodobite cu covoare arabe și cu mobile indigene. Nu avuseseră copii. Anii trecuseră, iar ei trăiseră în tot acest timp ascunși în aceeași penumbră, la adăpostul obloanelor pe jumătate lăsate. Vara, plaja, plimbările și chiar cerul se aflau undeva, departe. În afară de afaceri, s-ar fi zis că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
binefăcător fără să facă nici cea mai mică mișcare. Din pricina înălțimii cu adevărat neobișnuite a tavanului și din pricina strâmtimii camerelor, apartamentul semăna cu o ciudată construcție din paralelipipede alipite, aproape în întregime de sticlă numai uși și ferestre, în care mobilele nu aveau pe ce se rezema, iar ființele, pierdute în lumina albă și violentă, păreau a pluti ca niște marionete într-un acvariu vertical. Mai mult, toate ferestrele dădeau către curte, adică la mică distanță, spre alte ferestre în același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
putea, la urma urmei, mânca și în bucătărie, cu condiția ca Jonas, sau Louise, să stea în picioare. Rateau pe de altă parte făcuse peste tot nenumărate instalații ingenioase. Ușile rulante, etajerele escamotabile și mesele pliante izbuteau să compenseze puținătatea mobilelor, accentund înfățișarea de cutie cu surprize a acestui original apartament. Dar când camerele se umplură cu tablouri și cu copii, trebuiră să se gândească neîntârziat la o schimbare. Înainte de nașterea celui de al treilea copil, Jonas lucra în încăperea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
conjugală și lucra în spațiul dintre pat și fereastră. Trebuia doar să aștepte ca odaia să fie dereticată, întotdeauna abia după cea a copiilor. Apoi nu-l mai deranja nimeni, în afară de cazul în care se lua ceva din dulap; singura mobilă de acest fel din casă se afla în dormitor. Vizitatorii, deși mai puțin numeroși, căpătaseră noi tabieturi, și, împotriva tuturor speranțelor Lousiei, nu șovăiau, spre a putea flecări cu Jonas în tihnă, să se întindă pe patul conjugal, până când veneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
baroc, vopsită în albastru. La trecerea lui d'Arrast, se deschiseră câteva uși, prin care se iviră capete oacheșe de copii ce dispărură de îndată, cu râsete înăbușite. În camera de oaspeți, de o frumoasă arhitectură, se aflau doar câteva mobile, din crengi de palmier împletite, și niște colivii mari cu păsări ce făceau o larmă asurzitoare. Balconul pe care se așezară dădea în mica piață din fața bisericii, unde începuse să se adune o mulțime neînchipuit'de tăcută, ce rămânea nemișcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
înaintez. Sun la ușă. Apare, repede. În halat de casă, sau costum cu cravată ? Nici vorbă ! În chiloți de baie... Întinde mâna, face semn să mă așez. Pun țigările și siropul pe un colț de masă. Mă așez, privesc. Tablouri. Mobile. Cam înghesuit. Un fel de garsonieră. Am vorbit câte vrei. Poezie, curaj, revoluție, boală. Mai priveam în jur. Pictură modernă. Mobilă veche. Scaune înalte. Birou greoi. Ne tot întrerupea telefonul. Prieteni, cucoane, tot felul de viitori debutanți... Pot continua, în locul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mâna, face semn să mă așez. Pun țigările și siropul pe un colț de masă. Mă așez, privesc. Tablouri. Mobile. Cam înghesuit. Un fel de garsonieră. Am vorbit câte vrei. Poezie, curaj, revoluție, boală. Mai priveam în jur. Pictură modernă. Mobilă veche. Scaune înalte. Birou greoi. Ne tot întrerupea telefonul. Prieteni, cucoane, tot felul de viitori debutanți... Pot continua, în locul tânărului. Aș găsi glasul său terorizat de nerăbdare, rupt în fiece moment și reîn nodat... pot povesti ce a urmat convorbirii
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
repede. Amețită de somn, strivită între trupurile balansând în ritmul autobuzului care frânează și iar pornește, se trezește pe trotuar, în fața magazinului de încălțăminte, unde și coboară, de obicei. Traversează, ajunge în dreptul croitoriei, la atelierul de lăcătușerie, la magazinul de mobilă. Își vede, pentru o clipă, obrazul mare și osos în vitrina frizeriei. Ar fi trebuit să se pudreze nițel, prea e palidă. Nu mai apucase, abia de își trecuse pieptenul prin păr o dată, și încă o dată, în sens invers. Când
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
stâlpi înfloriți, printre crengile nucilor sădiți în ziua nașterii lui, se vedea mormântul tatălui său, împodobit cu o cruce sură de piatră, pe care numele, săpat cu slove aurite, se deosebea din depărtare: Iosif Bologa. Casa avea încăperi multe, cu mobile vechi, severe, amestecate, și o curte mare, cu acareturi în fund, și mai încolo, o grădină ce mergea până la Someșul cu ape gălăgioase. Aceasta a fost, împreună cu câteva "table" de pământ roditor, zestrea fiicei doctorului Hogea, primul medic de plasă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mirese, pe deasupra. Nu jucăm și cearceaful? Sper că nevastă-ta a pus și bani la batistă, Sandule, că atunci când mori e cu aglomerație, cu agitație, se calcă neamurile În picioare, du-te-ncolo, Întoarce-te, cheamă popa, fă coliva, mută mobilele, atârnă steagu-n ușă... Dacă vine dascălu` beat ai Încurcat-o. Îți trebuie oameni care să care sicriul, tu stai cam sus, e cu belea. S-au mai văzut cazuri sicrie scoase pe geamuri, date jos cu macaraua, da` parcă aș
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
în căutare de pășune. Fenomenul migrației de la sat la oraș este prezentat corect, cu toate înlesnirile ,,fugiților" din ceape (cum scrie autorul), cărora li se dădea la oraș un apartament sau o garsonieră, făceau un C.A.R., își cumpărau mobila, unii câștigau bine și se îmbătau. Migrația a golit satele, a umplut orașele cu o populație ce și-a pierdut deprinderile generațiilor trecute și îngroașă astăzi rândurile șomerilor. Care societate este mai bună? Ariton nu-și propune să dea soluții
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
moment, m-a cuprins o vrajă amețitoare. Greutatea mi-a scăpat din mână și am alunecat pe podea. Mă simțeam rău. Când am deschis ochii, am zărit o femeie tare ciudată, iar în jurul meu totul era schimbat. Vreau să spun mobila și aranjamentul lucrurilor în casă, căci, de fapt, mă aflam în același loc. Casa aparținea familiei noastre de o sută și mai bine de ani. Dar nu eram decât un biet copil de zece ani și m-a cuprins spaima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
faci rost de bani de mare când ai terminat a Xl-a, n-ai altă soluție decât să te angajezi pe vară undeva, de preferință noaptea, ca să nu pierzi ziua de ștrand de pe malul Dunării, așa că iată-mă la fabrica de mobilă din oraș, întorcînd de zor, în fiecare noapte, plăci aglomerate, îmbibate bine cu un miros înțepător de nu știu ce substanță, până dimineața la 7 când plecam către casa ei. O mai blangodeam prin parc până dispăreau ai ei la serviciu, după
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Dar cum omul e un animal sociabil, căruia nu-i place să locuiască singur, reflexul împerecherii a apărut fără voia mea. Prima noapte pe care am petrecut-o împreună a avut farmecul fenomenelor paranormale, deoarece toate au fost inexplicabile. Numai mobila nu s-a mișcat singură prin cameră. Râdeam mult împreună și, mai ales, discutam deschis despre sex. Cu asta m-a cucerit. O tratam însă cu multă indiferență, aveam senzația că-i fac o favoare că sânt cu ea, deși
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
zeci de ori, insistând asupra mediilor din fiecare clasă, asupra numelui învățătoarei și ale profesorilor, asupra anilor de absolvire... După câteva ore de bătut câmpii, se-ntorcea abia ținîndu-se pe picioare în odaia lui și acolo înjura, trăgea șuturi în mobilă sau plângea în hohote, și asta noapte de noapte, tot timpul cât am stat acolo. Niciodată nu s-a dus nicăieri și nici n-a venit cineva pe la el. Dar pe-atunci nu-mi păsa de soarta acestui june nici
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
numeroasele mele vise despre fiare: puțin după ce am primit figurina traforată am visat o creatură imensă, cu colți plini de bale, mârâind înfundat în adâncul pădurii. M-am trezit urlând în întuneric, am umblat prin casa labirintică, lovindu-mă de mobile, parcă ore în șir, până am văzut lumina gemulețului de la baie. Am deschis ușa (clanța îmi venea deasupra creștetului capului) și, în lumina galbenă ca urina, în odaia strâmtă și nesfârșit de înaltă, cu pereți de culoarea cadavrelor, am văzut
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ochii lor. La vârsta de cinci ani, în 1961, ne-am mutat în blocul din Ștefan cel Mare, pentru că se născuse sora mea și nu mai încăpeam. Aici aveam trei camere, la început goale ca niște peșteri. N-aveam destulă mobilă pentru ele. De la fereastra camerei din față se vedea tot Bucureștiul. Câteva reclame luminoase ce se aprindeau și se stingeau în noapte mă hipnotizau de-a dreptul. Blocul nu era finisat, în locul liftului era o gaură enormă, de care mi-
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de el, întrucât parcă ceva o atrăgea ca un magnet îl mângâie pe cap și-i zise: -De ce nu-ți tai coama?, deși ei îi plăcea foarte mult acea coamă. Rotindu- și ochii prin camera lui Radu, observă puțină mobilă: doar un dulap, o masă cu două scaune simple, o canapea, soba de încălzit și o noptieră pe care se afla un aparat radio și câteva volume. Ea descoperi într-un colț o pereche de ghete bune care se vedea
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
invită oamenii care l-au ajutat „La Eva”, unde la răcoare fiecare servi băutura preferată. La plecare Radu mulțumi oamenilor iar el mai zăbovi puțin în fața unei cești de cafea. Eva se așază lângă el, fiind singurul client. -E frumoasă mobila pe care v-ați cumpărat-o domnule inginer. Eva văzuse totul întrucât cofetăria se afla în vecinătatea blocului. -Da, frumoasă, zise Radu zâmbind înca mai păstrându-și acea bucurie de care a fost cuprins chiar de la începutul zilei. -Acel
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]