6,604 matches
-
Trendelenburg restaurează prompt presiunea arterială. Se controlează hemostaza și integritatea pleurală prin inflația plămânilor, se reperează spațiul pleural care eventual trebuie drenat. Se meșează mediastinul cu un câmp. Fundusul gastric este apucat și stomacul este pus în tensiune ușoară. Se mobilizează grăsimea și ganglionii limfatici de pe mica curbură. Se reperează viitoarea secțiune a stomacului la aproximativ 4 6 cm de joncțiunea eso-gastrică pe mica curbură și până la mijlocul fundusului pe marea curbură (figura 16Ă. Rezecția manuală cu sutura stomacului în două
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
lateral stâng și se pun din nou câmpurile. După instalarea ventilației unipulmonare se pătrunde în torace prin spațiul 5 sau 6 intercostal. După secționarea ligamentului pulmonar inferior se retractă plămânul cefalic. Figura 18: Secționarea pleurei cu descoperirea esofagului Esofagul este mobilizat de la diafragm până deasupra venei azigos, a cărei crosă este dublu ligaturată și secționată (figura 17Ă. Pleura de pe esofag este secționată la nivelul aperturii superioare a toracelui și după încercuirea esofagului cu o meșă sau lamă de dren, se secționează
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
ca depărtător prin ușoară tracțiune (figura 21Ă. O altă alternativă o constituie incizia circumferențială a diafragmului la 2 cm de rebordul costal, fără secțiunea rebordului. Ligamentul pulmonar este secționat și pleura mediastinală este incizată pe esofag până la arcul aortei. Se mobilizează esofagul și retractat, prin încercuire. Vasele esofagiene sunt disecate, ligaturate și secționate. Figura 21: Incizia radiară a diafragmului Tumora este mobilizată prin disecție pe aortă în stânga și dacă este necesar, pleura dreaptă se scoate cu leziunea. Se excizează aproximativ 1
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
costal, fără secțiunea rebordului. Ligamentul pulmonar este secționat și pleura mediastinală este incizată pe esofag până la arcul aortei. Se mobilizează esofagul și retractat, prin încercuire. Vasele esofagiene sunt disecate, ligaturate și secționate. Figura 21: Incizia radiară a diafragmului Tumora este mobilizată prin disecție pe aortă în stânga și dacă este necesar, pleura dreaptă se scoate cu leziunea. Se excizează aproximativ 1 cm din pilieri în continuitate cu tumora pentru siguranța oncologică și acces larg la stomac. Cavitatea retrogastrică este deschisă prin ligamentul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
epiploon (ligamentul gastrocolică este secționat cu protejarea vaselor gastroepiploice drepte până la pilor. Mobilizarea completă a marii curburi se face prin secțiunea vaselor gastrice scurte (figura 23Ă. După ridicarea stomacului se expun și ligaturează la origine vasele gastrice stângi și se mobilizează împreună cu ganglionii trunchiului celiac (figura 24Ă. Se hotărăște între gastrectomia totală și gastrectomia proximală. Figura 23: Scheletizarea marii curburi gastrice si ligatura vaselor scurte Esofagogastrectomia proximală cu esofagogastrostomie Figura 24: Expunerea trunchiului celiac, ligatura vaselor gastrice drepte Dacă rezecția gastrică
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
esofagul cervical. Esofago gastrectomia totală cu esofagojejunostomie în Y Roux Dacă nu este posibilă păstrarea stomacului se ligaturează și secționează gastroepiploica și vasele gastrice drepte, distal de pilor. Se secționează duodenul distal de pilor, se suturează și se înfundă. Se mobilizează esofagul până la nivelul venei pulmonare inferioare. Piesa de rezecție este examinată extemporaneu. Interpoziția jejunală este confecționată după tehnica Roux în Y . Este necesară pentru asigurarea lungimii ansei secționate a 1-2 arcade jejunale. Ansa duodenală este anastomozată la jejun la cel
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
toracotomie, în spațiul VI, se secționează diafragmul la periferie pentru a expune abdomenul superior. Se recoltează ganglioni la 10 cm de tumoră din mediastin și din trunchiul celiac. Se asigură că tumora nu este fixă la structurile adiacente. Splina este mobilizată și vasele splenice se secționează, păstrându-se vasele scurte. Se expune trunchiul celiac după ridicarea stomacului. Ganglionii limfatici retroperitoneali situați deasupra pancreasului sunt disecați median. Se secționează artera gastrică stângă la origine, și vena coronară. Se excizează cu electrocauterul marginea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și pancreatectomie distală, și gastrectomie totală D1/D2 cu splenectomie și pancreatectomie distală. Disecția inițială este comună celor trei procedee. * Mobilizarea unghiului hepatic al colonului și decolarea duodeno-pancreatică Kocher care permite examinarea ganglionilor retro pancreatici și retroduodenali (figura 27Ă. Se mobilizează unghiul splenic al colonului și se eliberează aderențele dintre splină și marele epiploon pentru a evita lezarea capsulei splinei. * Marele epiploon este decolat de pe colonul transvers pe linia avasculară situată la circa 1 cm de intestin și apoi pe foița
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
rezecție necesare. Figura 30: Secționarea pancreasului cu disecție retroperitoneală; ligatura venei și arterei splenice Gastrectomia totală cu splenectomie și pancreatectomie distală ridică probleme mai dificile în abordul abdominal, datorită spațiului limitat. De obicei se secționează peritoneul parietal lateral și se mobilizează splina și pancreasul distal spre dreapta. Se poate face și prin mobilizarea pancreasului la nivelul abordării arterei splenice, cu secționarea pancreasului și a arterei și venei splenice la acest nivel, disecția continuând spre stânga în spatele pancreasului până la ligamentul spleno-renal, care
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
cred că a ne proiecta idealuri înalte este o strategie care poate să o îmbrățișeze orice tânăr, orice om, fiindcă, aș mai spune ceva, idealul este un mobil pentru acțiune. Dacă ți ai fixat un ideal, în același timp îți mobilizezi resursele spirituale, resursele interioare de a-ți pune în mișcare voința și a realiza. Atunci, așa cred, că propunându-ne lucruri foarte mari, vom realiza și ceva care să fie demn de luat în seamă. Când ne propunem mărunțișuri, ne
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
se adună și, fără să-ți dai seama, se adună destul de mulți. Sigur, când organizezi o expoziție retrospectivă, când te prezinți e un moment de agitație, de emoție, cum să faci, cum să te reprezinți mai bine. Încerci să te mobilizezi, în măsura posibilităților, să alegi în așa fel încât să fie de toate, și lucrări mai vechi, și mai noi. Am găsit în atelier, de exemplu, o lucrare de la prima mea expoziție din București, de la Galeriile Apollo. Privind o, se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
câte am înțeles, într-o expoziție. Au mai fost, totodată, o expoziție personală la Tecuci și o alta în Italia, la Cagliari, în cadrul unei mari manifestări muzicale. Cum priviți la orizontul celor 65 de ani. Vă sperie vârsta aceasta? Vă mobilizează? Nu mă sperie neapărat, dar îmi dau seama că nu mai pot face proiecte pe termen lung, pentru că nu poți ști care este limita, până unde poți să ajungi. Bineînțeles, sper, am gânduri și foarte multe lucrări ce trebuie să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
și când 120 afirm acest lucru mă gândesc la startul extrordinar de la începutul anului trecut, când ați câștigat consecutiv nu mai puțin de 14 concursuri... De data aceasta n-am câștigat decât șapte ! În primele nu am reușit să mă mobilizez și am luat bătaie. După eșecul de la Seul am trecut printr-o perioadă foarte grea. La un moment dat am vrut chiar să renunț, dar am continuat să mă antrenez, gândindu-mă că, pe undeva, am totuși o altă valoare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
cred că a ne proiecta idealuri înalte este o strategie care poate să o îmbrățișeze orice tânăr, orice om, fiindcă, aș mai spune ceva, idealul este un mobil pentru acțiune. Dacă ți ai fixat un ideal, în același timp îți mobilizezi resursele spirituale, resursele interioare de a-ți pune în mișcare voința și a realiza. Atunci, așa cred, că propunându-ne lucruri foarte mari, vom realiza și ceva care să fie demn de luat în seamă. Când ne propunem mărunțișuri, ne
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
se adună și, fără să-ți dai seama, se adună destul de mulți. Sigur, când organizezi o expoziție retrospectivă, când te prezinți e un moment de agitație, de emoție, cum să faci, cum să te reprezinți mai bine. Încerci să te mobilizezi, în măsura posibilităților, să alegi în așa fel încât să fie de toate, și lucrări mai vechi, și mai noi. Am găsit în atelier, de exemplu, o lucrare de la prima mea expoziție din București, de la Galeriile Apollo. Privind o, se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
câte am înțeles, într-o expoziție. Au mai fost, totodată, o expoziție personală la Tecuci și o alta în Italia, la Cagliari, în cadrul unei mari manifestări muzicale. Cum priviți la orizontul celor 65 de ani. Vă sperie vârsta aceasta? Vă mobilizează? Nu mă sperie neapărat, dar îmi dau seama că nu mai pot face proiecte pe termen lung, pentru că nu poți ști care este limita, până unde poți să ajungi. Bineînțeles, sper, am gânduri și foarte multe lucrări ce trebuie să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
și când 120 afirm acest lucru mă gândesc la startul extrordinar de la începutul anului trecut, când ați câștigat consecutiv nu mai puțin de 14 concursuri... De data aceasta n-am câștigat decât șapte ! În primele nu am reușit să mă mobilizez și am luat bătaie. După eșecul de la Seul am trecut printr-o perioadă foarte grea. La un moment dat am vrut chiar să renunț, dar am continuat să mă antrenez, gândindu-mă că, pe undeva, am totuși o altă valoare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
care au beneficiat de proceduri intervenționale de revascularizație pot fi externați începând de la 24 de ore de la intervenție [5, 6]. Iată de ce, în mod evident, faza I a recuperării poate dispărea, devenind inexistentă sub forma clasică. Bolnavul revascularizat poate fi mobilizat imediat după dispariția durerii și stabilizarea hemodinamică, sub supravegherea kinetoterapeutului (sau asistentei medicale) care îi vor monitoriza simptomatologia, frecvența cardiacă și tensiunea arterială. Practic, ne aflăm în fața unui tip special de bolnav cardiovascular, care are o capacitate de efort puțin
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
perspectiva psihologiei, se integrează ultimele progrese înregistrate de științele cognitive, potrivit cărora manifestarea competenței înseamnă mobilizarea cunoștințelor corespunzătoare și a unor scheme de acțiune exersate și validate anterior. Acțiunea competență a individului într-o situație dată înseamnă capacitatea de a mobiliza resurse mentale adecvate (cunoștințe, deprinderi, scheme de acțiune etc.), de a face transferuri de la alte situații similare sau relevante și de a pune „în act” toate aceste resurse selectate la locul și la timpul potrivit, în cadrul unui exercițiu permanent de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
specialitate corespunzătoare specializării absolvite; b) a utiliza deprinderile și competențele formate în rezolvarea problemelor teoretice și practice specifice specializării absolvite; c) a propune/ utiliza soluții moderne și eficiente de organizare și derulare a proceselor tehnologice specifice specializării absolvite; d) a mobiliza competențele specifice dobândite prin studierea disciplinelor din aria curriculară de specialitate în vedea rezolvării unor cazuri/situații problematice impuse de tema lucrării - după caz; e) a utiliza, după caz, tehnologiile informatice moderne în aplicații specifice domeniului în care s-a
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
din cele câteva proiecte și norme oficial recunoscute, cu cât o societate lasă mai puțin loc pentru cultura îndoielii și pentru învățul dezvățului, cu atât prostia ca încremenire în proiect câștigă teren și scleroza acelei societăți este mai mare. Prostia mobilizează o imensă cantitate de energie mentală și are nevoie de ea; într-un anume fel, de mai multă decât are nevoie inteligența. Pentru că tot ce se pierde în vederea distanțării critice față de proiect și faptă, tot ce se pierde în vederea realizării
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
unor schimbări necesare în cadrul sistemului social; în urma unor acțiuni deviante, grupul poate conștientiza faptul că unele reguli sau norme nu sunt adecvate contextului sociocultural aflat în evoluție sau că apar contradicții între prescripțiile unor norme ; în consecință, grupul se va mobiliza și va schimba normele respective. considerarea conformității ca fiind mai dezirabilă decât devianța; eșecul și pedepsirea unei acțiuni deviante pot contribui la întărirea motivației celorlalți membri ai grupului de conformare la norme. Între disfuncțiile sociale ale devianței, Cohen include : eliminarea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
autoritățile școlare. Etichetarea ca „elev slab" și deprivarea de status reduc stima de sine a elevilor și subminează încercarea lor de a-și construi o identitate socială pozitivă. În aceste condiții, elevii care nu au resursele necesare pentru a se mobiliza în vederea depășirii dificultăților vor căuta să-și satisfacă nevoia de valorizare personală în afara școlii, eventual prin abandon. 4.Cauze de ordin pedagogic, care vizează calitatea vieții școlare, pertinența conținuturilor în raport cu trebuințele de învățare ale elevilor, relevanța metodelor și stilurilor didactice
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
obiectuive exterioare, proiectând asupra lumii propriile dorințe și temeri egoiste. Nivelul stimei de sine afectează puternic performanțele în toate activitățile, mecanismul circularității cauzale funcționând aici deosebit de pregnant:cei cu o înaltă apreciere de sine au o mai mare încredere, se mobilizează mai mult și reușesc mai bine, ceea ce consolidează părerea bună despre sine.Dimpotrivă, o joasă stimă de sine sporește riscul insucceselor, determinând astfel o viziune și mai sumbră asupra propriei persoane.Persoanele cu o stimă de sine exagerat de înaltă
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
amânării și proiectării soluționării ordonate a unor trebuințe. Stăpânirea de sine presupune ordonare și măsură în toate laturile care traduc mobilurile interne ale comportării noastre. Ea depinde de felul cum învățăm și cum ne obișnuim să gândim și să ne mobilizăm acțiunile noastre, de felul cum ne obișnuim să simțim și să ne exteriorizăm sentimentele și emoțiile, de buna chibzuire și măsurare a exprimării prin cuvinte.Stăpânirea de sine presupune deci controlul expresiei și al actelor de comunicare. Ea pune sub
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]