3,291 matches
-
el nu pare să implice vreo ruptură majoră cu modernismul, așa cum se întâmplă în Statele Unite" (ibidem, pp. 243-244, [s. a.]). Se observă așadar că Huyssen crede că în spațiul cultural american postmodernismul și-a construit o evoluție proprie prin distanțarea de modernism, în timp ce spațiul european este acela al continuității și al conviețuirii dintre cele două curente, în lipsa unei demarcații clare, care să probeze și voința unei caracterizări pozitive a fenomenului. Într-o interpretare care duce lucrurile și mai departe, Søren Gosvig Olesen
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și voința unei caracterizări pozitive a fenomenului. Într-o interpretare care duce lucrurile și mai departe, Søren Gosvig Olesen își manifestă uimirea în legătură cu penetrarea noțiunii de postmodernism în Franța, mai ales că acest critic afirmă că nici noțiunea precedentă de modernism nu era una cunoscută aici: "Chiar dacă discursul despre un astfel de postmodernism devine (și) în Franța familiar, acest lucru este cu atât mai remarcabil cu cât precursorul acestuia, modernismul, este în Franța o noțiune necunoscută" ("Filosofia franceză mai recentă", în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai ales că acest critic afirmă că nici noțiunea precedentă de modernism nu era una cunoscută aici: "Chiar dacă discursul despre un astfel de postmodernism devine (și) în Franța familiar, acest lucru este cu atât mai remarcabil cu cât precursorul acestuia, modernismul, este în Franța o noțiune necunoscută" ("Filosofia franceză mai recentă", în Anton Hügli, Poul Lübcke [coord.], Filosofia în secolul XX, vol.1, p. 508). 201 Ibidem, p. 267. 202 Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, p. 269. Aceste schimbări în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
noțiune necunoscută" ("Filosofia franceză mai recentă", în Anton Hügli, Poul Lübcke [coord.], Filosofia în secolul XX, vol.1, p. 508). 201 Ibidem, p. 267. 202 Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, p. 269. Aceste schimbări în conceperea călinesciană a relației modernism avangardă postmodernism sunt subliniate și de Antoine Compagnon (op. cit., p. 155); pentru acesta, avangarda rămâne ireductibilă la modernism, iar postmodernismul i se pare că nu se opune modernismului (cel puțin de tip baudelairian), ci avangardei, cu pasiunea sa nestăvilită pentru
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
p. 508). 201 Ibidem, p. 267. 202 Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității, p. 269. Aceste schimbări în conceperea călinesciană a relației modernism avangardă postmodernism sunt subliniate și de Antoine Compagnon (op. cit., p. 155); pentru acesta, avangarda rămâne ireductibilă la modernism, iar postmodernismul i se pare că nu se opune modernismului (cel puțin de tip baudelairian), ci avangardei, cu pasiunea sa nestăvilită pentru depășire și progres. 203 Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 75. 204 Ibidem. 205 În
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fețe ale modernității, p. 269. Aceste schimbări în conceperea călinesciană a relației modernism avangardă postmodernism sunt subliniate și de Antoine Compagnon (op. cit., p. 155); pentru acesta, avangarda rămâne ireductibilă la modernism, iar postmodernismul i se pare că nu se opune modernismului (cel puțin de tip baudelairian), ci avangardei, cu pasiunea sa nestăvilită pentru depășire și progres. 203 Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 75. 204 Ibidem. 205 În acest sens, Lyotard utilizează termenul psihanalitic "perlaborare", care nu este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
modern. 213 În strânsă legătură cu palinodia se află și o altă caracteristică a postmodernismului citatul considerat de unii critici drept figura postmodernă prin excelență. De exemplu, Antoine Compagnon afirmă că "opunându-se dogmelor coerenței, echilibrului și purității care fundamentaseră modernismul, postmodernismul reevaluează ambiguitatea, pluralitatea și coexistența stilurilor; el cultivă deopotrivă citatul vernacular și citatul istoric. Citatul e figura postmodernă cea mai pregnantă" (Antoine Compagnon, op. cit., p. 144). 214 În domeniul artelor, adoptând principiul rebeliunii împotriva autorității, principiu extins și la
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trad. de Felicia Sicoie, Editura Polirom, Iași, 1996, p. 14. 219 Jean Baudrillard, Celălalt prin sine însuși, trad. de Ciprian Mihali, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj, 1997, p. 50. 220 Linda Hutcheon, Politica postmodernismului, p. 5. În ceea ce privește diferențele dintre modernism și postmodernism, în special în contextul modalităților de utilizare a ironiei și parodiei, Hutcheon subliniază că "nu este vorba de faptul că modernismul era serios și important, iar postmodernismul este ironic și parodic, așa cum au susținut unii; diferența este dată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Cărții de Știință, Cluj, 1997, p. 50. 220 Linda Hutcheon, Politica postmodernismului, p. 5. În ceea ce privește diferențele dintre modernism și postmodernism, în special în contextul modalităților de utilizare a ironiei și parodiei, Hutcheon subliniază că "nu este vorba de faptul că modernismul era serios și important, iar postmodernismul este ironic și parodic, așa cum au susținut unii; diferența este dată mai curând de faptul că ironia postmodernă respinge acea imperioasă nevoie de închidere sau măcar de distanță a modernismului. Complicitatea însoțește întotdeauna critica
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vorba de faptul că modernismul era serios și important, iar postmodernismul este ironic și parodic, așa cum au susținut unii; diferența este dată mai curând de faptul că ironia postmodernă respinge acea imperioasă nevoie de închidere sau măcar de distanță a modernismului. Complicitatea însoțește întotdeauna critica" (ibidem, p. 105). 221 Susan Sontag, Împotriva interpretării, p. 338. 222 Ihab Hassan, The Postmodern Turn, p. 171. 223 Ibidem. 224 Pentru detalierea acestui tip de artă a se vedea Susan Sontag, "Happening-urile o artă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
p. 390). 307 A se vedea Anexa capitolului 2. 308 În pofida pluralității discursurilor culturale, a triumfului sintacticului asupra semanticului în postmodernism, precum și a raționalității operaționale asupra celei semnificante, Aurel Codoban consideră că locul discursului filosofic este neschimbat în postmodernism față de modernism și că întotdeauna filosofia a avut o "înclinație" către literatură (și nu către știință, deși a sperat a atinge calitățile discursului științific). De asemenea, încercând să creioneze un "diagnostic" al discursului filosofic postmodern, Codoban afirmă: "Ceea ce rămâne sigur este diagnosticul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
texte philosophique", în Marges de la philosophie, p. 249. 311 Richard Rorty, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, p. 141. 312 Richard Rorty, Consequences of Pragmatism (Essays: 1972-1980), University of Minnesota Press, Minneapolis, 1982, p. 249. 313 John Armitage, "From Modernism to Hypermodernism and Beyond: An Interview with Paul Virilio", p. 27. 314 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, p. 204. 315 Pentru a urmări reacția lui Rorty la criticile aduse de Habermas în Discursul filosofic al modernității, a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
realitate. Aici simularea este o fază intermediară, fără importanță. Ceea ce este important este substituția; în ce mod categoria I a realității este substituită de "categoria II de realitate" și așa mai departe, către a n-a realitate" (John Armitage, "From Modernism to Hypermodernism and Beyond: An Interview with Paul Virilio", pp. 42-43). 495 Paul Virilio, Spațiul critic, trad. de Sebastian Big, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2001, p. 59. 496 Jean Baudrillard, America, p. 32. 497 Ibidem, p. 83. 498 A
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de her, Fereala neadormită De lumina ta din cer.” 17. Apariția unui obiect În poezie poate marca un tip de sensibilitate lirică. Zarifopol credea că apariția, de pildă, a clavirului a revoluționat poezia română: „Clavirul a fost un element de modernism În poezia noastră de dragoste; Catincele, Marghioalele, Ruxandrele și celelalte amante, acum cu totul dezafectate, nu fuseseră pianiste. Ca și amanții lor, poeți, ele Își comunicau sentimentele pronunțate, de preferință prin lăutari. Nu aveau, probabil, Încă, sufletul prea artistic. Era
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
129 2.3. Erotism și creativitate. Legături primejdioase / 153 2.4. Spre alt tip de "roman", în căutarea epicului pur / 192 2.5. Consecințele unui eșec: reinventarea melodramei / 211 Bibliografie / 221 Indice de nume / 229 Postfață. Antonio Patraș și umbrele modernismului românesc (Doris MIRONESCU) / 233 Abstract / 243 Résumé / 247 Capitolul 1 Memoria, istoria, uitarea. De la romanul vieții la romanul literaturii Am parcurs până aici la pas literatura de tinerețe a lui Lovinescu, reconstituind-o chiar "din interior", ca pe un prețios
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
atare, de va fi tânjit după succes, ca un veritabil scriitor profesionist, amfitrionul de la Sburătorul n-avea cum să disprețuiască literatura "de consum", și cu atât mai puțin melodrama, acestei specii desuete încercând să-i imprime deliberat nuanțele "intelectualiste" ale modernismului promovat teoretic. De aceea, dacă "valoarea estetică" a literaturii lovinesciene nu ne (mai) satisface, să ne gândim că există întotdeauna, până și în cele mai neizbutite opere literare, ceva cu mult mai adânc decât literatura însăși. Altminteri, Lovinescu și-a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
revăzută și adăugită, Editura Minerva, București, 1982. Călinescu, G., Pagini de estetică, antologie, prefață, note și bibliografie de Doina Rodina Hanu, Editura Albatros, București, 1990. Călinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, vol. I-IV, Editura Minerva, București, 1985. Cernat, Paul, Modernismul retro în romanul românesc interbelic, Editura ART, București, 2009. Compagnon, Antoine, Demonul teoriei. Literatură și bun simț, traducere de Gabriel Marian și Andrei-Paul Corescu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2007. Costache, Iulian, Eminescu. Negocierea unei imagini. Construcția unui canon, emergența unui mit
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
16 Todorov, Tzvetan / 205, 227 Tolmin, Adele / 224 Tudurachi, Ligia / 84-85, 161, 203, 214-219, 223 Tudurachi, Adrian / 179, 210, 227 V Vianu, Tudor / 142-143, 187-189, 227 Vrancea, Ileana / 212, 223 Z Zamfir, Mihai / 141, 227 Postfață Antonio Patraș și umbrele modernismului românesc Cariera de romancier a celui mai important critic român interbelic reprezintă o enigmă și un scandal al literaturii noastre. Aureolat cu o autoritate încă necontestată, E. Lovinescu pornește la sfârșitul anilor '20 (după începuturile timide din tinerețe) să publice
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
susținea el, "romanțarea biografiei duce la modele perimate", de "nuvelă veche". Verdictul zdrobitor a rămas, iar exegeții de mai târziu s-au aplecat asupra romanelor lui Lovinescu doar pentru a elucida misterul care face din îndrăznețul purtător de stindard al modernismului la noi un literator desuet, cu mult în urma criticului și teoreticianului cu același nume. Dar pentru Antonio Patraș, în cartea de față, cea mai gravă chestiune nu este dacă marele critic E. Lovinescu și-a ratat opera literară și de ce
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ale criticii literare interbelice, cartea de față fiind a treia dintr-un șir încă neîncheiat. În toate, el pune o problemă de maximă importanță, cu implicații la nivelul modului în care gândim astăzi literatura. Antonio Patraș discută, de fapt, geneza modernismului nostru literar prin examinarea atentă a figurilor sale tutelare. La 1900, în anii de formare ai lui Lovinescu sau Ibrăileanu, se găsesc originile unei vârste culturale care ne-a dat o mare parte din limbajul criticii aflat încă în uz
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de teorie și de estetică istorică, competențe în filosofie, psihologie, sociologie, ca și finețe în exercițiul interpretării ficțiunii. Și asta pentru că, în cultura română, doctrinele literare, în formele lor cele mai impresionante, nu au apărut aproape niciodată prin partenogeneză. Complexitatea modernismului românesc vine din aceea că ideologii săi se autoconstruiau ca scriitori în același timp în care edificau cadrele de receptare și validare ale culturii moderne. Inevitabil, literatura română modernă a purtat chipul lor și a integrat ca pe un mister
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lipsa flerului și a invenției, opera de ficțiune a lui Lovinescu demonstrează totuși, începând mai ales cu romanul Viață dublă (1929), calități care o fac imposibil de neglijat. Romanele ultime ale lui Lovinescu se citesc cu plăcere, iar pentru studiosul modernismului românesc ele sunt piese inconturnabile. Antonio Patraș se angajează, în demersul său, pe urmele lecturii "în sistem" a operelor criticului realizate de Marian Papahagi și Ioan Holban, profitând totodată de analiza remarcabilă a "memoriei literare" a romanelor lovinesciene în cartea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
care, în ultimul volum al acestuia, Acord final, se substituie personajului masculin, devenind ea însăși conștiința dilematică centrală.) Iar suma acestor gesturi intelectuale lovinesciene vine să completeze ideologia sa literară, atât de influentă, cum se știe, în epoca interbelică. Dacă modernismul românesc este în general neîncrezător în valorile "vieții", acest lucru se datorează și literaturii criticului, văzută ca lectură infinită a unei realități mereu mistificatoare, care își maschează insuficient de bine natura textuală, de palimpsest cu lacune. Un cuvânt, în final
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Defays • Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Blazian), cronică cinematografică (datorată neobositului D. I. Suchianu), acestora adăugându-li-se mai târziu cronica sportivă, cronica modei, gastronomică, a șahului etc. Deși se declara „în afara școlilor”, „primitoare deopotrivă pentru toate talentele”, redacția manifestă în 1920-1925 o simpatie mai accentuată pentru modernism, cu deosebire în poezie. Așa se explică prezența lui Al. Macedonski (cu rondeluri postume), a lui I. Minulescu, Ion Vinea, B. Fundoianu, Elena Farago, Emil Isac, Aron Cotruș (acum într-o fază de revoltat și de umanitarist), a lui Camil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]