3,398 matches
-
am timp și pentru facultate, o să vezi! Alin era nemulțumit mai tot timpul, iar privirea îi devenea amenințătoare și ascundea multe în ea. După o clipă, Alin se înfierbântă și mai mult în urma discuției, apoi pur și simplu si cu modestie prefăcută nu o mai luă în seamă. Un al șaselea simț pe care îl poseda din plin parcă îi spunea: ,, O casă goală fără mamă are ceva care te doare. Parcă e un ceas fără cadran. De ce oare când am
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
își trimitea încă de dimineață razele oblice filtrate de o ceață ușoară și de ramurile unor copaci. Avea o veselie de câștigător, Carlina nu trecea cu ochii închiși prin viață ci îi simțea normalitatea fără nicio urmă de îngâmfare sau modestie prefăcută. Carlina avea multe de făcut în acea zi, iar cel mai indicat lucru era să plece cât mai repede de acasă. Leon, cu o sinceritate neprefăcută, îi zise: - Vai, ce surpriză plăcută! Ce bine-mi pare că te văd
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
un top săptămânal al primelor zece filme în box-office-ul francez demonstrează că a fi regizor român nu este neapărat incompatibil cu a face un cinema viabil. Cu o condiție : a nu considera cinemaul o artă înainte de-a fi artizanat ! Modestia meșteșugului este un lucru care, din păcate, a cam dispărut din cinematografia românească... Evrei naziști Ajuns pe marile noastre ecrane cu o întârziere de 4 ani, Trenul vieții e filmul care i-a adus regizorului Radu Mihăileanu succesul de public
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
se datorește sufletului nobil, înțelegerii nemărginite pentru elevul ce tatonează căile cunoașterii, dar și pentru copilul ori adolescentul pus în fața multiplelor aspecte ale vieții în vremurile de atunci. De la profesoara mea de biologie am învățat ce înseamna respectul pentru munca, modestia, pasiunea și dârzenia în orientarea elevilor către înțelegerea numeroaselor și complexelor fenomene ale lumii vii, desfășurate sub ochii lor sau petrecute cu multe milenii în urmă. În numeroase împrejurări, personalitatea profesoarei Elenă Chirica mi-a fost un ghid și un
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
un savant promotor al dezvoltării moderne a limbii române, dar și un mare om de cultură, la a cărei susținere nu precupețea nici un efort [...] un mare savant român care, în tot ce a făcut și întotdeauna sub cea mai aleasă modestie, s-a gândit la înălțarea țării sale prin știință și cultură pe care, cu adevărată vocație de dascăl n-a ostenit să o răspândească între elevi și studenți. Prin faptele și activitatea să, Profesorul Petre Pogângeanu „nu mai poate muri
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
din învățământul românesc, ca pedagog, ca cercetător și om de știință, prolific în multe domenii, sunt impuse de o aleasă competența și erudiție. Trebuie să subliniem exemplul deosebit de pilduitor al unui OM care și-a consacrat întreaga viață, cu neegalabila modestie și bun simț, nobilei cauze a societății în care a trăit. Fiu al satului Gugești, profesorul Petru Ir. Pogângeanu a fost întâiul absolvent al Școlii primare mixte care, după ani de învățătură, a ajuns primul absolvent al unei facultăți (1932
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ingineri și culoarea bleu, albastră sau verde pentru cei ce lucrează efectiv, muncitorii. De ce ai ales culoarea bleu? mă întreabă ea, revărsîndu-și surîsul pe buze ca un preaplin al sufletului. Aș putea să strîng din umeri acest gest banal de modestie și să spun că așa s-a întîmplat, sau că numai astfel de căști erau în magazie atunci cînd am făcut eu bon, dar îmi dau seama imediat că un astfel de răspuns ar însemna pierderea întregului teren cîștigat. Dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Gândurile îmi sunt întrerupte de o voce și îmi dau seama că am ajuns în față. O femeie în costum negru cu pantaloni, cu un clipboard în mână, îmi zâmbește protocolar. — Cum vă numiți, vă rog? — Rebecca Bloomwood, spun cu modestie, așteptând sa facă ochii mari sau cel puțin să aibă un licăr de recunoaștere în ochi. — Bloomwood... Bloomwood... Femeia se uită pe listă, dă pagina și coboară cu degetul până în josul acesteia, înainte de a-și ridica iar privirea. Nu sunteți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Sper însă că nu ne vom constitui și pe viitor în părți oficiale, ci vom rămîne colegii de altădată, prietenii dintotdeauna. Cu, bineînțeles, tot respectul cuvenit. Prozele trimise revistei Ateneu și citite de tine sînt, în general, slabe. Nu e modestie rău înțeleasă, ci apreciere lucidă făcută prin comparație nu cu alții, ci cu ceea ce eu aș dori să dau și aș putea să dau. Cum aș mai vrea ca tot ce scriu să fie strașnic de bine scris, frumos scris
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sezonieră sat Palerma, BÎrlad. Biblioteca <<Gheorghe Balmuș>> din com. Murgeni - Biblioteca Murgeni; Căminul cultural <<Stroe Belloescu>> din sat Belloescu - Căminul cultural <<1 Mai>> din sat Belloescu, oraș BÎrlad”. a.a. „Doar două intervenții mai deosebite (...)” Așa notase Radu Costache, cu modestie dar și cu o oarecare urmă de scuză că nu s-a putut mai mult, dar, vorba ceea răstălmăcită: „De unde nu ai, nici Lenin nu-ți cere!”, În raportul său de activitate pentru perioada 1 aprilie-30 iunie 1964. Desigur, se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o autoritate în domeniu, a fost ales membru într-o serie de societăți și asociații medicale: Societatea de Psihiatrie din România, Societatea Română de Gerontologie, Societatea Medicilor și Biologilor din Iași, Asociația Balint din România. Om de o discreție și modestie exemplară, bun coleg, totdeauna atent la aspectele profesionale, deseori foarte dificile, în condițiile unor clinici care implică o activitate “totală” nelipsită de riscuri, dr. Mircea Eugen Berlescu s-a dovedit un medic exemplar, fiind în aceeași măsură un valoros practician
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
puținele exemplare umane la care poezia s-a născut din suferința fizică și povara de a purta stigmatul ei pentru totdeauna: “Ion Boroda este un vizionar care nu poate despărți viața de poezie”. Ca om, Ion Boroda era de o modestie exemplară și de o generozitate și milostenie nemaiîntâlnite. Publicistic a debutat în ziarul județean “Drum” din Brașov (1970 cu o poezie “Drumul” și în revistele ieșene “Cronica” și “Convorbiri Literare”. A publicat în toate revistele literare ieșene precum și în “Candela
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
valoare distins și discret cu care viața nu a fost prea generoasă. Medic cu o bogată activitate profesională a fost medicul domeniilor regale de la Stâna Poieni, al Mitropoliei și al Băncii Naționale. Om de elită, de aleasă noblețe sufletească și modestie, evlavios, a ajutat material pe cei nevoiași. Profesorul universitar doctor Dumitru Brănișteanu a trecut în neființă la 6 iunie 1980 și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -MARINESCU, C.GH., Un secol de învățământ medical superior la
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
LEONTE, Sfârșitul unei tradiții (D. C. Moruzi), „Convorbiri literare”, nr. 7 (79), iulie 2002, p. 81-84 și nr. 8 (80), august 2002, p. 72-75. MUNTEANU, MIRCEA (1913-2002) MEDIC Personalitate marcantă a vieții medicale ieșene, model de ținută morală, profesională și modestie, prof. univ. dr. docent Mircea Munteanu a fost cadru didactic de elită, un cercetător de prestigiu în domeniul dermatologiei. S-a născut la 12 iulie 1913 în comuna Păstrăveni , jud. Neamț. A urmat școala primară din comuna Războieni, jud. Neamț
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și a făcut să ne fie păstrate câteva dintre mărturiile unui trecut medieval pe care unii l-ar fi dorit definitiv uitat. Buldozerele au făcut loc mai întâi cercetărilor arheologice, salvându-se de la distrugere materiale de o importanță istorică deosebită. Modestia specifică arheologului a fost precumpănitoare; personalitatea puternică și discursul său incisiv, dedicarea cu care și-a asumat misiunea, erudiția fascinantă și dragostea pentru munca sa i-au conferit aura unui apostol. Nicolae Pușcașu a fost un om de o mare
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
dictată în mare majoritate, de spiritul persoanei care călătorește. În plus, nici Iisus Hristos nu a arătat ca un Dumnezeu, ci ca un om de rând și, înclin să cred că oamenii, cu adevărat speciali, sunt cei ascunși în mantia modestiei și a normalității. În toate domeniile, nu doar în cel spiritual, dar poate mai ales în cel spiritual. Gândul îmi fuge la Carlos, șamanul ecuadorian din prima călătorie care a alergat să-și pună costumația de șaman pentru a impune
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
lungă-mi pare calea acum lantors acasă.../ Aș vrea să zbor, și rana din pulpă nu mă lasă !... După aplauze puternice, semn al emoțiilor și sensibilității publicului auditor, care răsplătea efortul depus de către recitator și în mod deosebit eroismul și modestia ostașului român, care e gata să-și sacrifice viața pentru o cauză deosebit de nobilă ca aceea de cucerire a independenței naționale, a urmat o scurtă pauză, apoi apăru un alt recitator, numit Vasile Ciobanu, dar căruia târgoveții îi spuneau “șova
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
eventuale corecturi și sublinierea unor idei generale. Mă ridic din locul unde eram, predau lucrarea și... mirosind narcisa, am părăsit sala de concurs. Profesorul care ne însoțea m-a întrebat despre felul cum am tratat, iar eu, cu sfiiciunea și modestia mea i-am răspuns că sper să fi făcut ceva, dar între atâția candidați, cine poate ști ce se va întâmpla? Plecasem la concurs în principal pentru română, istoria fiind în planul secund. În ziua următoare trebuia să mă prezint
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
desăvârșirea mea profesională. La terminarea studiilor, aveam vârsta dublă a unui student la zi. Apoi trebuia să mă grăbesc, pentru că fiica noastră urma să devină la rândul ei studentă. Revin de la București cu bucuria unei realizări deosebite! Îmi reiau cu modestie locul la clasele la care predam la Complex. Primesc multe felicitări de la numerosul și selectul corp profesoral. Am multe griji la Priponești, unde părinții, la peste optzeci de ani, sunt șantajați să intre în colhoz spre a nu fi scos
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
să i se ridice măcar un bust, dacă nu o statuie în bronz. În ziua adunării am mers la profesor acasă și l-am adus cu mașina la adunare și am povestit tuturor celor prezenți ceea ce-mi relatase cu modestia lui proverbială... Mă uitam la el și am avut impresia că s-a jenat de faptul că i se scotea în evidență rolul avut în făurirea viitorului nostru ca educatori! Ca urmare a răririi rândurilor noastre, colegul C. Rășcanu ne
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ironică. Lefter invocă excelența unei sensibilități aristocra- tice la confiniile cu nevroza, iar pe de altă parte, mimează stilul aulic în măsură să retrocedeze semnatarului dis- tincția care i se cuvine și delicatețea aproape nevrotică care rezonează cu aristocratismul său. Modestia este tru- cată, vestmânt de camuflaj pentru un orgoliu princiar sub care se ascunde resentimentul. Acest mesaj transmite o stare de surescitare, calmul instalat este consecutiv unui tensiuni nervoase foarte mari, iar Caragiale face apel la o stilistică pe care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
îl va cultiva cu obstinație, până la delir și oroare, de la avangardiști la misticii revoluționari. Acest trucaj literar este însă evocat într-un alt text care configurează o estetică prin refuzul alteia, un articol care prin titlu se înconjoară de aparențele modestiei : „Câteva păreri”. Caragiale apelează atât la anecdotă, cât și la exem- plul decupat din textul literar a ceea ce până la el a constituit un model exemplar, ne referim la drama roman- tică și la un scriitor care o ilustrează exponențial, Victor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Mi se pare genial. După obținerea tuturor vizelor, a urmat dansul administrativo-casnic, în ideea de a lăsa în urma noastră două case, plus atelierul, în ordine, fără datorii și în siguranță. Toate acestea constituie detalii care ar însemna redactarea, fără modestie, a unei povestiri plină de suspans, haz și revoltă. Ne aflăm în apropierea unei peșteri (Postoina), din Slovenia, în preajma căreia a fost amenajat un centru turistic de vis. Noi am închiriat un bungalow din piatră și lemn. Avem în față
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de ispravă, celor de la MAE li s-a pus "pata" tocmai pe mine, să mă "râvnească" și în 1962 și în 1966. Aș găsi eu niște argumente, pe care nu le enunț, pentru a nu fi acuzat de lipsa de modestie.). Când am ajuns acasă în poartă, eram deja hotărât să plec. Ai mei m-au încurajat, la fel și colegii de la catedră. Singura reținere și la unii și la alții era "vrabia din mână pe cioara din par". Acum, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vitrina unei cofetării din centru orașului am văzut un tort de forma hărții României , colorat în roșu, galben și albastru. Am intrat în cofetărie și am fost servit chiar de "artistă", o româncă măritată cu un neamț și care în modestia ei mi-a spus că îi e dor de țară și că tortul s-a născut din dorul ei de plaiurile mioritice! Minunat gest și mă întreb câți din cei plecați mai cinstesc astăzi, cu gândul și cu fapta, țara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]