4,567 matches
-
A poruncit ca să se ardă leșurile celor căzuți, de pe urma cărora încă și azi se văd oase și grămezi mari și înalte, pe care le-am văzut cu ochii mei, când am trecut în Turcia”. Nu știm care au fost pierderile moldovenilor. În pomelnicul de la Mănăstirea Bistrița sunt menționate 13 nume ale boierilor: „Acești pani au murit în război cu agarenii”. Trei dintre ei făceau parte din Sfatul Domnesc.” „Nu s-a îngâmfat Ștefan în urma acestei biruințe, scrie Dlugosz, ci a postit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
asediaților viața și siguranța personală în schimbul haraciului obișnuit, pe care trebuiau să-1 dea Porții. Dar turcii nu și-au ținut cuvântul dat. O parte dintre străinii aflați la Caffa au fost vânduți ca sclavi. Cât de mare era ura împotriva moldovenilor, în urma înfrângerii din iarna anului 1475, o dovedește și cruzimea cu care turcii s-au purtat față de negustorii moldoveni, care se aflau la Caffa. O parte din ei au fost măcelăriți, iar cei care au reușit să scape de masacru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
asupra Chiliei. Cetatea Albă rezistă, apărătorii cetății fac o ieșire în timpul nopții și aruncă în apă cele patru bombarde cu care turcii băteau zidurile cetății. Cei 15-20.000 de turci care au atacat Chilia, au fost bătuți și alungați de moldoveni. Nu poate fi vorba de minarea zidurilor Chiliei de moldoveni, așa cum se arată într-o sursă venețiană. Cele două cetăți din sudul Moldovei vor rezista atacurilor turcești în timpul companiei din 1476, dovadă că zidurile Chiliei erau intacte. Date fiind împrejurările
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în timpul nopții și aruncă în apă cele patru bombarde cu care turcii băteau zidurile cetății. Cei 15-20.000 de turci care au atacat Chilia, au fost bătuți și alungați de moldoveni. Nu poate fi vorba de minarea zidurilor Chiliei de moldoveni, așa cum se arată într-o sursă venețiană. Cele două cetăți din sudul Moldovei vor rezista atacurilor turcești în timpul companiei din 1476, dovadă că zidurile Chiliei erau intacte. Date fiind împrejurările, pentru a nu fi rupte raporturile cu Moldova, Cazimir trimite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi intenționat să se retragă, hărțuind oastea otomană, spre Camenița, unde ar fi urmat să se facă joncțiunea cu oastea polonă și, cu forțe unite, să-i atace pe turcii obosiți de un drum lung și de lipsurile provocate de moldoveni. Baltazar de Piscia ne informează că Ștefan își trimesese familia și tezaurul la Hotin, care se afla la o jumătate de zi de Camenița. La 18 februarie 1476, se știa la Ragusa că sultanul va porni spre Dunăre cu intenția
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceasta aparținuse Munteniei. Cazimir al IV-lea se va afla, în timpul campaniei din 1476, la Marienburg. Ezitările sale s-ar putea să fi fost determinate, în parte, de scrisoarea hanului Mengli Ghirai în care scria: „dacă te vei uni cu moldoveanul, noi nu vom avea alt dușman mai mare ca tine” - iar dacă va fi prieten cu padișahul, va fi cel mai bun prieten al hanului. De la Varna, oastea otomană și-a continuat drumul spre Dunăre. Pe pământul Dobrogei, lipsa de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tunuri mari și puști și zenberecuri și darbzenuri (arme de foc) a așteptat astfel întărit”. Angiolello spune și el că Ștefan a făcut o tabăra întărită, precizând că domnul avea cu el 20.000 de oameni. Sa'adeddin scrie că moldovenii „ridicaseră... ziduri din copaci mari, săpaseră șanțuri adânci, astupaseră trecerile cu copaci și mărăcini” și așezară tunurile acolo. La Mehmed Neșri tunurile erau așezate pe care. Kemal-Pașa-Zade menționează și el că oastea moldovenească era de 20.000 de oameni, poziția
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
20.000 de oameni, poziția acesteia fiind întărită din toate părțile, iar caii „câți erau, legându-i unii de alții, a închis spatele oștii sale”. Tursun-bei a pus greșit caii în fața oastei, în tabăra întărită. I-ar fi împiedicat pe moldoveni să atace sau să se opună încercării adversarului de a pătrunde în tabăra întărită. Așezați cu fața spre pădure, caii, odată încălecați, o puteau porni la fugă prin pădure. Corectă este descrierea lui Kemal-Pașa-Zade. Despre felul în care s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în ziua următoare, când turcii împresoară poziția oastei moldovenești, exista posibilitatea ca să nu mai scape decât foarte puțini români de acolo. Publicarea extraselor din cronicile turcești referitoare la istoria noastră ne dau posibilitatea să înțelegem altfel confruntarea dintre turci și moldoveni. Sultanul, fiind informat că Ștefan cel Mare îi aștepta pe turci la Războieni, i-a poruncit lui Soliman pașa, care comanda avangarda, să facă o recunoaștere a adversarului. Descrierea lui Angiolello, care a participat la bătălie, cronicile lui Kemal-Pașa-Zade, Mehmed
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acolo mulțime mare de ostași ai Moldovei”. Grigore Ureche, inspirându-se din vechile letopisețe, scria și el că a fost război „Și multă vreme trăindu războiul, ne ales de îmbe părțile osteniți și turcii tot adăugându-să cu oaste proaspătă și moldovenii obosiți și neviindu-le ajutoriu de nici o parte, au picat, nu fiește cum, ci până la moarte se apăra, nici biruiți dintru arme, ci stropșiți de mulțimea turcească, au rămas dobânda la turci. Și atâta de ai noștri au pierit, cât au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
celor periți, până au fostu războiul. Și mulți din boiarii cei mari au picatu și vitejii cei buni au pieritu și fu scârbă mare a toată țara și tuturor domnilor și crailor de prin prejur, dacă auziră că au căzut moldovenii suptu mâna păgânilor”. Cronicile turcești exagerează numărul românilor căzuți, arătând că din cadavrele lor se puteau ridica nenumărate minarete. Dezastrul nu a fost atât de mare, după cum reiese din cronicile românești și cele turcești. Dlugosz, însă, scria că Ștefan n-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe domn bătând la ușa chiliei lui Daniel Sihastru. S-a vorbit și despre trădarea domnului de către supușii săi. Dlugosz scria că după Valea Albă „Credința alor săi în Ștefan voievod, începu să se clatine și se părea că toți moldovenii l-au părăsit”. Într-o scrisoare din 21 august, scrisă de un polon, se arată că: „Toată Moldova, mustrând pe domnul ei de tiranie și de cruzime, n-a voit deloc să se grămădească în jurul lui, ba i s-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iarna, iar oamenii trebuiau lăsați să-și vadă casele, să refacă ceea ce puhoiul turcesc distrusese în calea lui. Vlad Țepeș se îndoia de unii dintre boierii care-i juraseră credință. De aceea, Ștefan îi lasă drept gardă personală 200 de moldoveni. Erau o bună pază pentru voievod, dar și o chezășie pentru credința unora dintre marii boieri. Turcii, însă, în ciuda eforturilor făcute pentru a ataca Ungaria, au trimis ajutoare lui Laiotă chiar în timpul iernii, când Țepeș nu se putea bizui decât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a-l apăra. „Cred chiar că craiul unguresc va face pace cu Țara Românească (Valachia Mazor) și că atunci va fi mult mai rău”. Domnul amintise de l’altra Valachia, de cealaltă Țară Românească, dovadă a conștiinței originii comune a moldovenilor și muntenilor. De data aceasta folosește denumirea dată de străini Țara Românească: Valahia Mare, în timp ce Moldova era numită Valahia Mică. Domnul insistă asupra impostanței strategice a Moldovei: „Nu vreau să mai spui cât de folositoare este pentru treburile creștine această
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acel război și acea moarte până la sfârșitul veacului. Iar atunci a căzut și Șandrea în acel război, și a fost adus și îngropat lângă tatăl său, la Doljești”. Șendrea era cumnatul domnului și deținea dregătoria de portar al Sucevii. Înverșunarea moldovenilor sună a răzbunare, stârnită în mod sigur și de scrisoarea brăilenilor, o scrisoare „ordinară”, cum o caracterizează Ion Ursu, o scrisoare plină de grele insulte. Și scrie Letopisețul în continuare că, după ce l-a pus domn pe Vlad Călugărul „domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
condus împreună cu toți boierii, purtători de arme, în fața regelui. Domnul era călare, iar în fața lui mergea cel care purta „steagul cel mare de mătase, de culoare roșie, pe care erau pictate frumos în aur blazoanele Țării Moldovei”. În sunetul trompetelor moldovenilor și ale polonilor, apropiindu-se de tron, Ștefan „a descălecat, apoi a apucat în mâini steagul și de îndată s-a îndreptat cu steagul spre tron, aceasta făcând-o și boierii care-l însoțeau, și fără să stea pe gânduri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Krankowski comanda detașamentul polon. Domnul a pornit în urmărirea turcilor cu care a avut mai multe ciocniri. Tactica folosită în aceste lupte ne este relatată de Bielski: Ștefan i-a lovit în locuri strâmte și cei care atacau primii erau moldovenii, dar mai înainte ca să încingă ei lupta „dau dosul”, o rupeau la fugă, iar dușmanul, crezând că o fac de frică, îi urmărea, până când se loveau de zidul polonilor, moldovenii repliindu-se pe marginile acestuia, după care reveneau la atac
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lovit în locuri strâmte și cei care atacau primii erau moldovenii, dar mai înainte ca să încingă ei lupta „dau dosul”, o rupeau la fugă, iar dușmanul, crezând că o fac de frică, îi urmărea, până când se loveau de zidul polonilor, moldovenii repliindu-se pe marginile acestuia, după care reveneau la atac. Fiind greu înarmați, „ai noștri ușor i-au înfrânt, scrie Bielski, iar apoi moldovenii, cum sunt ei iuți, i-au zdrobit”. Cronicile moldovenești vorbesc de o luptă care s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
iar dușmanul, crezând că o fac de frică, îi urmărea, până când se loveau de zidul polonilor, moldovenii repliindu-se pe marginile acestuia, după care reveneau la atac. Fiind greu înarmați, „ai noștri ușor i-au înfrânt, scrie Bielski, iar apoi moldovenii, cum sunt ei iuți, i-au zdrobit”. Cronicile moldovenești vorbesc de o luptă care s-a dat la Cătlăbuga, la 16 noiembrie. După cronicarul turc Sa’adeddin, după alungarea lui Ali pașa și a trupelor sale din Moldova, Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îl trimită pe Bali Bei Malcocioglu, sangeacul de Silistra, să atace Moldova. Malcoci a făcut un pod peste Prut, ca să treacă oastea sa în spațiul dinspre nord al celor două cetăți și aici s-a dat o luptă crâncenă între moldoveni și turci. În stilul specific cronicarilor orientali, Sa’adeddin scrie că lupta a durat toată ziua și oastea vrășmașă a fost distrusă în întregime. În Letopisețul țării se menționează simplu: „și a biruit Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu”. Grigore
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cunoscut pe Ștefan cel Mare. În 1490, când papa Inocențiu al VIII-lea a luat inițiativa organizării unei noi cruciade, Buonaccorsi, care se afla la Roma, i-a îndemnat pe creștini să pornească la luptă contra turcilor, arătându-le că „Moldovenii ... au provocat adesea ... pierderi atât de mari turcului, încât acesta a fost silit, în cele din urmă, să-l numească aliat și prieten pe Ștefan, domnul Moldovenilor”. După Buonaccorsi „basarabenii” (muntenii) și moldovenii au ajuns să trateze cu turcii „nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a îndemnat pe creștini să pornească la luptă contra turcilor, arătându-le că „Moldovenii ... au provocat adesea ... pierderi atât de mari turcului, încât acesta a fost silit, în cele din urmă, să-l numească aliat și prieten pe Ștefan, domnul Moldovenilor”. După Buonaccorsi „basarabenii” (muntenii) și moldovenii au ajuns să trateze cu turcii „nu ca învinși, ci ca învingători”. Așadar, nu poate fi vorba de o închinare a Moldovei față de turci în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Cronicarii noștri au scris
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la luptă contra turcilor, arătându-le că „Moldovenii ... au provocat adesea ... pierderi atât de mari turcului, încât acesta a fost silit, în cele din urmă, să-l numească aliat și prieten pe Ștefan, domnul Moldovenilor”. După Buonaccorsi „basarabenii” (muntenii) și moldovenii au ajuns să trateze cu turcii „nu ca învinși, ci ca învingători”. Așadar, nu poate fi vorba de o închinare a Moldovei față de turci în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Cronicarii noștri au scris despre o închinare făcută de Bogdan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan cel Mare. Dacă sub numele de Carabogdan putem să identificăm pe oricare domn al Moldovei; există, însă, precizarea făcută de cronicarii noștri: Bogdan e fiul lui Ștefan, iar identificarea făcută de ei nu pornea de la turcescul Carabogdan, pentru că moldovenii știu cine a fost Ștefan și fiul său, Bogdan. În loc să ne străduim ca să potrivim nume și date, pentru a stabili că, în 1486, Ștefan a închinat țara turcilor, mai firesc era să se pornească de la tradiția noastră cronicărească și să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prin Crimeea, în drumul lor spre Moscova. Solii unguri veneau în Crimeea prin Moldova. Acest drum fiind prea lung, Ivan al III-lea îi cerea regelui polon, în vara anului 1488, un salv- conduct permanent pentru solii săi și cei moldoveni care mergeau de la Moscova la Suceava. În anii 1487-1499, Matei Corvin dăruie lui Ștefan cel Mare două feude în Ardeal: Cetatea Ciceului și Cetatea de Baltă. Regele Ungariei s-a plâns Papei că regele Poloniei l-a amăgit pe domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]