10,770 matches
-
renal? Relevanța prognostică a parametrilor ecografici carotidieni a fost mai puțin studiată la pacienții renali. Un prim studiu [Blacher et al., 1998] a evidențiat că diametrul intern al arterei carotide comune, nu însă și grosimea intimă-medie, ar fi predictiv pentru mortalitatea generală și cea cardiovasculară la pacienții hemodializați. Subiectul a fost reluat într-un studiu mai amplu de către Benedetto și col. [2001], care consideră că parametrii structurali arteriali, o dată validați pentru populația dializată, ar permite o stratificare mai adecvată a riscului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
fost examinați 91 de pacienți hemodializați și 47 de pacienți tratați prin dializă peritoneală, urmăriți timp de circa 2 ani și jumătate. La analiza univariată, GIM s-a corelat direct și semnificativ cu masa ventriculului stâng, un predictor recunoscut al mortalității cardiovasculare. Creșterile grosimii intime-medii și ale diametrului intern al carotidei sunt progresive cu amplitudinea modificărilor geometriei miocardice. Mai mult, cu cât GIM a fost mai mare, cu atât a crescut riscul de deces cardiovascular (vezi și figura 1). Astfel, o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
modificări au fost similare la pacienții HD și la cei tratați prin DP [Benedetto et al., 2001]. În concluzie, grosimea intimă-medie (GIM) determinată prin ecografie de înaltă rezoluție se corelează cu hipertrofia ventriculară stângă și reprezintă un predictor independent al mortalității cardiovasculare, inclusiv prin accident vascular cerebral, la pacientul dializat. Modificările structurale carotidiene incipiente se corelează cu disfuncția endotelială și cu starea microinflamatoare caracteristică uremiei cronice. GIM determinată ecografic poate fi utilizată pentru stratificarea riscului cardiovascular la pacienții renali și pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
Tonelli et al., 2004]. Tratamentul cu statine, net favorabil în prevenția AVC în populația generală, nu aduce nici un beneficiu cardiovascular major la pacienții dializați diabetici; mai mult, terapia cu statine la acești pacienți pare să crească incidența AVC și a mortalității prin acestea [studiul 4 D, comunicare a prof. C. Wanner la Annual Meeting of the American Society of Nephrology, St. Louis, octombrie 2004]. Tratamentul AVC la pacientul renal Cercetările recente privind patogenia leziunilor cerebrale în AVC au permis utilizarea unor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
orală trebuie oprită imediat, iar efectul prelungit al acesteia contracarat prin administrarea de vitamina K și, eventual, plasmă proaspătă congelată. Accidentele vasculare cerebrale (AVC) prezintă o prevalență net crescută în populația renală față de cea generală și se asociază cu o mortalitate ridicată. Mulți dintre factorii de risc pentru AVC în populația non-renală nu reprezintă factori de risc pentru afecțiuni cerebrovasculare la pacienții cu uremie cronică. Semnele și simptomele AVC la debut pot fi deosebit de înșelătoare la pacientul renal, necesitând formularea rapidă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
mai redusă a simptomelor subiective post-by-pass. Angioplastia percutană oferă o serie de avantaje teoretice în comparație cu by-pass-ul; totuși, angioplastia poate fi practicată în general doar la pacienții cu leziuni aterosclerotice proximale relativ ușoare [De Sanctis, 2001]. Avantajele principale sunt morbiditatea și mortalitatea postoperatorii reduse [i timpul de spitalizare scurt. Din păcate, majoritatea pacienților renali, incluzând aici în special pe cei cu nefropatie diabetică, prezintă în mod tipic leziuni difuze, extinse distal, care nu pot fi sancționate prin angioplastie [Koskas et al., 1997
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
Pentru comparație, vârstnicii diabetici fără afectare renală au o rată a amputațiilor de doar 1 la 100 pacienți-an. Mai mult, amputația semnalează un prognostic vital deosebit de rezervat: supraviețuirea la doi ani după amputație este de doar 30%, cea mai mare mortalitate înregistrându-se la subiecții amputați deasupra genunchiului. Pacienții cu cel mai mare risc de amputație la 1 an sunt cei cu vârstă înaintată, cu DZ, de sex masculin și tratați prin dializă (versus transplant renal) [Eggers et al., 1999]. Deși
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
standardizate. Pe de altă parte, examenul clinic este deseori neglijat de către medicul nefrolog. Tratamentul preventiv și cel conservator sunt esențiale în managementul bolii, intervențiile invazive fiind marcate de o rată relativ redusă de succes la această categorie de pacienți, cu mortalitate deosebit de ridicată.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
Sindroamele coronariene acute fără supradenivelare de segment ST: considerații diagnostice,terapia farmacologică 17.1. Date de epidemiologie Un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a identificat boala cardiacă ischemică drept principală cauză de deces în lume (1). Deși mortalitatea cauzată de sindroa - mele coronariene acute (SCA) a scăzut progresiv în țările dezvoltate (2) prin îmbunătățirea metodelor de diagnostic și tratament, incluzând prevenția secundară, precum și prin modifi - carea favorabilă a factorilor de risc (3), această cauză rămâne responsabilă pentru o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
a factorilor de risc (3), această cauză rămâne responsabilă pentru o treime din toate decesele la adult (4,5). Conform OMS, impactul bolii cardiace ischemice este accelerat, mai ales în țările cu venit scăzut și mediu, din cauza îmbătrânirii populației (1). Mortalitatea la pacienții peste 65 de ani reprezintă 60% din totalul deceselor prin infarct miocardic acut (IMA) (6). Vârsta este un cunoscut factor de risc pentru prognosticul nefavorabil după SCA, fiind parte din algoritmurile folosite la evaluarea riscului (7). Date recente
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
pacienții cu boală coronariană. Aproximativ jumătate dintre pacienții peste 70 de ani au boală vasculară periferică (14), majoritatea fiind asimptomatici. Pacienții cu boală arterială periferică s-a demonstrat că prezintă un prognostic mai prost, cu o incidență mai mare a mortalității de cauză cardiovasculară, fibrilație sau flutter atrial, ischemie miocardică recurentă și insufi - ciență cardiacă. Mortalitatea cardiovasculară este mai mare la pacienții cu boală vasculară periferică mai severă, cuantificată prin valoarea indicelui gleznă-braț (IGB): 1% la valori între 0,91 și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
periferică (14), majoritatea fiind asimptomatici. Pacienții cu boală arterială periferică s-a demonstrat că prezintă un prognostic mai prost, cu o incidență mai mare a mortalității de cauză cardiovasculară, fibrilație sau flutter atrial, ischemie miocardică recurentă și insufi - ciență cardiacă. Mortalitatea cardiovasculară este mai mare la pacienții cu boală vasculară periferică mai severă, cuantificată prin valoarea indicelui gleznă-braț (IGB): 1% la valori între 0,91 și 1,4; 1,5% la valori între 0,9 i 0,7; 2,5% la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
variază considerabil în funcție de instrumentul de evaluare folosit: 27% cu scara Fried, 50% cu viteză de mers < 0,65 m/s și 63% cu scara Rockwood (25) . Fiecare dintre cele trei metode s -a asociat cu un trend de creștere a mortalității la 6 luni, singura însă semnificativ statistic a fost viteza de mers (OR 4.0). Ekerstad și colaboratorii săi au analizat relația dintre fragilitate și comor- bidități la pacienții cu infarct miocardic acut fără supradenivelare de segment ST și au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
de ani (n = 15.744), cu respectarea indicelui compozit (deces de cauză cardiovasculară, infarct miocardic sau AVC) (p = 0,56), infarct miocardic (p = 0,33), deces de cauză cardiovasculară (p = 0,47), tromboză de stent definită (p = 0,81) sau mortalitate de orice cauză (p = 0,76) (30). Nu s-a demonstrat o creștere a sângerărilor majore la pacienții peste 75 de ani în grupul tratat cu ticagrelor versus clopidogrel, față de pacienții sub 75 de ani. Dispneea și aritmia ventriculară au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
vârstnici cu boală coronariană simptomatici și asimptomatici. Interesant este că prevalen a modificărilor coronariene aterosclerotice specifice cardiopatiei ischemice nu a prezentat diferențe semnificative la subiecții asimptomatici față de cei cu boală coronariană simpto - matică. În plus, pacienții asimptomatici au avut o mortalitate superioară celor simptomatici, la această situație contribuind și faptul că cei asimptomatici nu beneficiau de tratament. Nu există o relație între prezența și severitatea simptomatologiei, pe de o parte, și extinderea modificărilor aterosclerotice aferente bolii coronariene, pe de altă parte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
cât și subiecți sănătoși, din toate grupele de vârstă, au arătat frecvența extrem de rară a complicațiilor majore care au impus spitalizarea (de exemplu, infarct miocardic acut) la testarea de efort: sub 5 evenimente majore la 10.000 de teste și mortalitate sub 0,5 la 10.000 de teste (16). Date importante privind siguranța testării cardio -pulmonare de efort limitate de simp - tome au fost obținute din trialul HF-ACTION (Heart Failure: A Controlled Trial Investigating Outcomes of exercise traiNing), realizat la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
prognostică nu este la fel de bună ca la populația tânără. Într un studiu în care a fost aplicat comparativ la subiecți peste 75 de ani și sub 75 de ani, în grupul peste 75 de ani scorul Duke nu a prezis mortalitatea de cauză cardiacă și nici infarctul miocardic, ci doar evenimentele cardiovasculare în ansamblu. Majoritatea vârstnicilor au fost clasificați în mod incorect în grupa de risc mediu prin folosirea scorului Duke (21). Un alt studiu mai nou arată că, în anumite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
scorului Duke (21). Un alt studiu mai nou arată că, în anumite condiții, scorul Duke poate fi util în stabilirea prognosticului pacientului vârstnic. Astfel, subdenivelarea ST indusă de testul de efort are valoare prognostică atunci când este selectată ca end point mortalitatea cardiovasculară. Vârful echivalent metabolic la testul de efort este cel mai important predictor la vârstnici, atunci când este selectată ca end point mortalitatea de orice cauză. Studiul prezintă comparativ și alte scoruri de risc, specifice pentru mortalitatea cardiovasculară la vârstnici. Scorul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
vârstnic. Astfel, subdenivelarea ST indusă de testul de efort are valoare prognostică atunci când este selectată ca end point mortalitatea cardiovasculară. Vârful echivalent metabolic la testul de efort este cel mai important predictor la vârstnici, atunci când este selectată ca end point mortalitatea de orice cauză. Studiul prezintă comparativ și alte scoruri de risc, specifice pentru mortalitatea cardiovasculară la vârstnici. Scorul VA/UWV (Veterans Affairs/University of West Virginia angiographic diagnostic score) a fost dezvoltat pentru a fi folosit la pacienul vârstnic în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
selectată ca end point mortalitatea cardiovasculară. Vârful echivalent metabolic la testul de efort este cel mai important predictor la vârstnici, atunci când este selectată ca end point mortalitatea de orice cauză. Studiul prezintă comparativ și alte scoruri de risc, specifice pentru mortalitatea cardiovasculară la vârstnici. Scorul VA/UWV (Veterans Affairs/University of West Virginia angiographic diagnostic score) a fost dezvoltat pentru a fi folosit la pacienul vârstnic în scopul stabilirii prognosticului cardiovascular pentru un anumit profil angiografic, incluzând următorii parametri: frecvența cardiacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
pacienții cu risc prognostic intermediar la acest test, metodele imagistice de evaluare a perfuziei miocardice par să fie indicate în cuantificarea, mai departe, a riscului. Dacă aceste metode vor arăta imagini de perfuzie miocardică normale sau aproape normale, riscul de mortalitate cardiacă este redus și se recomandă managementul farmacologic (23). 12.3.4.2. Alți parametri cu rol prognostic în testarea de efort la vârstnici Răspunsul cronotrop, revenirea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale sistolice la testul de efort sunt considerate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
răspunsului cronotrop la testul de efort la covorul rulant. Răspunsul cronotrop anormal a fost definit prin imposibilitatea atingerii a 85% din valoarea prezisă a frecvenței cardiace maxime la efort sau printr-un indice cronotrop redus. Au prezentat asocieri importante- cu mortalitatea crescută atât imposibilitatea atingerii frecvenței cardiace țintă la efort, cât și indicele cronotrop redus. Astfel, incompetența cronotropă evidențiată la testul de efort a fost identificată ca predictor independent al mortalității, indicele cronotrop reflectând acest risc cel mai fidel (24). Un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
printr-un indice cronotrop redus. Au prezentat asocieri importante- cu mortalitatea crescută atât imposibilitatea atingerii frecvenței cardiace țintă la efort, cât și indicele cronotrop redus. Astfel, incompetența cronotropă evidențiată la testul de efort a fost identificată ca predictor independent al mortalității, indicele cronotrop reflectând acest risc cel mai fidel (24). Un studiu publicat în 2011 la pacienți octogenari (vârsta medie 81,1 ± 1,8 ani) care au efectuat testul de efort la covorul rulant a confirmat asocierea semnificativă a mortalității de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
al mortalității, indicele cronotrop reflectând acest risc cel mai fidel (24). Un studiu publicat în 2011 la pacienți octogenari (vârsta medie 81,1 ± 1,8 ani) care au efectuat testul de efort la covorul rulant a confirmat asocierea semnificativă a mortalității de orice cauză cu disfuncția recuperării frecvenței cardiace, definită ca scădere a frecvenței cardiace cu ≤ 18 bătăi/minut după exercițiul fizic. În plus, studiul a dovedit că anomalia recuperării frecvenței cardiace după efort reprezintă un predictor independent al mortalității de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
a mortalității de orice cauză cu disfuncția recuperării frecvenței cardiace, definită ca scădere a frecvenței cardiace cu ≤ 18 bătăi/minut după exercițiul fizic. În plus, studiul a dovedit că anomalia recuperării frecvenței cardiace după efort reprezintă un predictor independent al mortalității de orice cauză la pacientul vârstnic, util în stratificarea riscului la această categorie de vârstă. Modificările de tip ischemic ale segmentului ST au fost de asemenea semnificativ asociate cu mortalitatea de orice cauză, dar nu reprezintă un predictor independent pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]