3,136 matches
-
cealaltă parte, egalitatea fără libertate nu înseamnă decât despotism omogenizator. De aceea, argumentează Balibar, prin intermediul "egalibertății", modernitatea trebuie constrânsă să își împlinească atât promisiunea de libertate, cât și, cel mai important, pe cea de egalitate. Atunci când este orientată înspre denunțarea multelor și gravelor imperfecțiuni ale modernității în sens economic, capitalist, și pledează pentru soluționarea lor pașnică, "egalibertatea" este utilă și demnă de laudă. Când însă își propune să asalteze realitatea "burgheză" prin toate mijloacele disponibile, încercând implementarea radicală a promisiunii egalității
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
miticul an 2000, a statutului de "țară mediu dezvoltată" (Obreja: 1988). Tineretul, viitorii muncitori chemați să împlinească acest deziderat, erau însă reticenți în fața asaltului propagandistic-mobilizator al PCR. "Generația anului 2000" (Mahler: 1988) nu va reprezenta până la urmă decât una dintre multele fațete ale unei realități romantic leniniste a cărei fezabilitate era acum mai îndepărtată ca niciodată. Și pentru marea majoritate a românilor, soarele răsărea "dinspre asfințit" (Vlad: 1987), în ciuda eforturilor paroxistice de îndoctrinare a populației, grotești și ridicole deopotrivă. Referindu-se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a îndelungatei dumneavoastră activități revoluționare și a zilei de naștere, dăm expresie profundei recunoștințe ce v-o purtăm și vă dorim din adâncul inimilor noastre, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, viață îndelungată, în deplină sănătate și putere de muncă, ani mulți și luminoși în fruntea partidului și statului, alături de stimata tovarășă Elena Ceaușescu, pentru a conduce harnicul și entuziastul nostru popor spre noi și tot mai mari victorii în înflorirea multilaterală a patriei, în afirmarea plenară, liberă, demnă și suverană a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nu? i fac? ideile principale confuze, putea s??? i organizeze materialul astfel că �orizonturile� sale s? fie limpezi. Mesajul ? i structura operei sale erau str? lucite ? i ra? ionale. Admiratorii lui Iorga i? au atras cu deferen?? aten? ia asupra multelor sale gre? eli minore, dar detractorii au insistat asupra lor cu o satisfac? ie macabr?. Iorga era extrem de iritat de lipsă sim? ului propor? iilor a celor care scoteau �n eviden?? asemenea gre? eli m? runte. �ntreba adesea: �De ce nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mărturisește, într-una din cărți, că prima școală de deslușire a teatrului a fost vizionarea spectacolelor populare capra, ursul și Jienii: "Eram puternic, vital, cu o energie nebună. Lipsa tatălui mă fortificase". Energia a rămas și azi, la fel de vizibilă... Dintre multele confesiuni, mai alegem una, definitorie pentru implicarea sa în realizarea spectacolului: "Nu pot să exist decît dacă ard pînă la capăt!". Frumos spus! Și nu mereu comod, pentru cei din jur. Dar artistul nu a fost niciodată preocupat de comoditate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
motivat și de dorința de revanșă a fiului în numele tatălui reprimat de același regim... O tentativă: Teatrul româno-american "Eugene O'Neill", pe care regizorul l-a fondat. Cîțiva ani de premiere pe texte de peste Ocean, apoi proiect închis. Și, dintre multele lucruri descoperite și înțelese pe Coasta de Est: întîlnirea și prietenia "mitizantului" cu Richard Schechner, părintele american al teatrului "performativ". Filmele altă fațetă a personalității lui Alexa Visarion. Rescrieri ale regizorului după autori de altădată, o preluare și trei scenarii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vizuale. Realizam atunci că până la acel moment, nu avusesem o preocupare reală în acest sens, că aceastui element fundamental necesar în structura conceptului scenografic, nu-i acordasem importanța cuvenită. Iar acum, privind lucrurile retrospectiv, evaluez că din acel moment, în multele filme pe care le-am făcut pe parcursul acestui sfert de secol, am acordat o atenție din ce în ce mai mare documentării, aplecării atente spre înțelegerea contextului general în care este plasată acțiunea scenariului, fie că este vorba de o epocă istorică mai îndepărtată
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nimeni să-i reproșeze că, nemăsura i-ar fi fost starea de spirit care să-l caracterizeze, cumva. Am avut intuiția asupra nesmintirii lui, nici măcar în situații limită cum a fost sublim-tragica Revoluție Română, când i-am zărit chipul printre mulții intrați în "sediul revoluției televizate": neliniștit, dar ferm, cu o atitudine clară și cu o privire senin încrezătoare. Eu unul știam, plecând de la opera și faptele vieții sale de până atunci, că el n-a fost niciodată un figurant al
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
un ritual al supliciului. Nu există decât un soi de pat uriaș, pătrat, rigid, pe care actrița îl va înveli, lent, în cearceafuri albe; straniu și tulburător, din mijlocul său se înalță un stâlp, amintind țintuirea infamantă și, deopotrivă, crucificarea. Multele intrări și ieșiri ale scenei nu pot servi vreunei evadări: scăpare nu există. Cei doi actori vorbesc rar, cu pauze lungi, și puținele mișcări pe care le fac îi rotesc unul în jurul celuilalt, ca într-o cursă. Acest mod de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
e conținută în lectura regizorală a replicilor de la început și a celor din spectacol. Primele patru rânduri din text îi aparțin lui Gloucester: "Mutată este iarna silei aspre / În vara-naltă de-al tău soare, York / Iar norii gravi și mulți ai Casei noastre / Prin ocean căzuți nu se întorc"; iar piesa se încheie cu replica lui Richmond (Henry VII): "E stinsă vrajba, crește al păcii crin / Dă-i, Doamne, viață lungă, spuneAmin". Așadar, spectacolul începe și se sfârșește sub semnul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
când jocul actorilor, misterios, agresiv și poetic se stinge. Ea se împlinește în aplauze, acele aplauze emoționante și ele, pătrunse de bun gust, exaltate și totodată liniștitoare. Spectacolul se sfârșește acasă, vorbind despre el sau neștiind ce să spui, căci multele întrebări nu s-au sfârșit. Le-ați spus actorilor la finalul repetițiilor că "detaliile contează foarte mult, altfel se pot uniformiza sensurile". Da, pentru că detaliile sunt specificul spectacolului, creează tipul de expresivitate care atrage și întreține ineditul, care captează și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
riț, cu bazele la Bizanț, a reușit, în secolul al VI-lea, s] își reinstureze hegemonia în zona M]rii Mediterane, a fost atacat, la rândul s]u, în partea de est și de sud, de c]tre arabi. Printre multele daune produse de aceste invazii a fost și distrugerea sistemului educațional român, care, prin școlile localizate în cele mai importante orașe ale sale, a preg]țiț administratori pentru Imperiu. Că și în cazul Mării Britanii în acest secol, educația, pliat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
natural în practic]? Problema nu este atat de grav], dac] nu uit]m de punctul de plecare al teoriilor dreptului natural. Se întâmpl] adesea că unii dintre criticii moderni ai dreptului natural s] considere aceast] teorie ca fiind una dintre multele care încearc] s] explice fundamentele și natura îndatoririlor morale. În formul]rile sale clasice totuși dreptul natural este v]zut că alternativ] la scepticiscmul moral: o alternativ] la viziunea exprimat] în diverse variante conform c]reia nu exist] r]spunsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
social tradițional îi aparține lui T.H. Huxley. Eseul s]u, împreun] cu cel al nepotului s]u, Julian (centrat pe etică proevoluționist]) sunt reunite în Evolution and Ethics. G.E. Moore, Principia Ethica, ilustreaz] neajunsurile filosofice ale argumentelor lui Spencer. Dintre multele lucr]ri care se ocup] cu darwinismul social, punctul de plecare îl reprezint] în mod cert Richard Hofstadter, Social Darwinism în American Thought (New York: Braziller, 1959). Cynthia Eagle Russett, Darwin în America (Sân Francisco: Freeman, 1976) ofer] ad]ugiri și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
particulare (naționale) operează așadar în contextul mai larg al sistemului global de societăți, ceea ce are implicații esențiale asupra modului în care se constituie. De asemenea, indivizii își formează identitățile personale în cunoștință defaptul că societatea lor e doar una din multele posibile. Robertson vede patru tipuri posibile ale ordinii mondiale, două tipuri de comunitate și două tipuri de societate. Primul tip de comunitate presupune că ordinea mondială e constituită dintr-o serie de comunități sociale relativ apropiate, dar având fiecare propria
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
definirea unei structuri de colaborare balcanică, "prezențele vizuale" erau semnate de artiști din mai toate orizonturile: Australia, Chile, Cipru, Danemarca, Franța, Liban, Marea Britanie, Maroc, Mexic, Polonia, Portugalia, Suedia, Turcia. Ambitusul expunerii: între video-poezie și analiză sociologică. Doar o secvență, din multele, vivantă: prin purtarea unui costum cu sensori, privitorul poate să interacționeze cu un spațiu în care fiecare mișcare a sa determină o reacție sonoră și vizuală; cei care încearcă experiența devin actanții unui "dans" inedit care-și determină propria muzică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ziua în care Festivalul să stea și sub înaltul patronaj al lui Vadim Tudor!) E de început, în ceea ce ne privește, cu un "amănunt". Beneficiam (spre rușinoasa noastră impostură), anual, de o cămăruță de odihnă la Cumpătu-Sinaia, într-una din multele vile... expropriate în comunism și puse la dispoziția "creatorilor de frumos". În vecinătate, la cîteva sute de pași, se afla/ se află vila "Luminiș", încîntătorul loc de taină al geniului și al Mărucăi sale. Ei bine, strecurîndu-ne să vedem, să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai dizgrațioase aparițiile așa-zisului analist cu lombroziană calotă coclită butelie cu venin arogîndu-și rolul de mafaldă atotștiutoare, prohodind de pe-acum uzura proaspătului regim și făcînd astfel (nu-i de mirare!) jocul aceluiași iliescianism la pîndă. Așa cum cei mai mulți dintre mulții victorioși ai radicalei schimbări din noiembrie își consumă acum satisfacția, fiecare în locul ce i-a fost hărăzit de soartă, bună-rea, dați-i voie și umilului pictor din Armeană să fie fericit, în sfîrșit fericit, că strădaniile sale la șevalet se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
anticriză se regăsesc printre altele, în creșterea la 7,58% a ratei anuale a inflației cauzată de majorarea TVA de la 19% la 24% și în reducerea investițiilor străine directe în primele șapte luni cu 35,8%. Acestea sunt unele din multele concluzii ce se pot evidenția din stufoasa legislație primară și secundară ce a fost elaborată în această perioadă de profundă criză economică și financiară prin care trece țara noastră și care pare fără de sfârșit.
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
Începuturile sale. 10. Guvern descentralizat Visele reflectă speranțele, nu realizările. În această măsură, constituția europeană reprezintă un viitor care trebuie construit. Ca și În cazul Constituției Statele Unite ale Americii, acum mai bine de două sute de ani, cineva ar putea nota multele ipocrizii și contradicții care dezmint sentimentele nobile conținute În legământul european. Totuși, cei care au elaborat Constituția Europeană au pus cu sinceritate pe hârtie o viziune a lumii, către care aspiră și În care ar vrea să trăiască și regulile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Așa se face că, în final, victimele, e adevărat, sub presiunea stăpînului, interior, îngenuncheat și el acum, așa cum cere regula jocului, dansează cu invadatorii. Stop! Constantin Popa Cînd vorbim despre oameni Cînd vorbim despre oameni (care știu măcar puțin din multele semnificații ale acestei calități), trebuie să ni-i închipuim ca pe niște permanente obiecte ale agresiunii fie biologică, socială, politică sau culturală (șocuri ale unui impact cu dintr-un afară mai apropiat sau mai îndepărtat), fie ale autoagresiunii (semnale revelatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
chiar dacă teoria intervalelor se relevă a fi neverificabilă. Așa cum a remarcat, mai târziu, Raymond Aron, căutarea unor legi În ritmurile sau ciclurile istoriei intră În contradicție cu caracterul specific al istoriei Însăși ca știință a singularului: „Pe măsură ce se cere mai multa istoricitate, legitatea tinde să dispară, pentru că, În ultimă instanță, devenirea este unică și ireversibilă și, prin definiție, nu presupune legi tocmai pentru că ea nu se reproduce” (Aron, 1948/1981, 299). În căutarea unui punct de plecare pentru noi cercetări care
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prin trândăvia noastră?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XXIII, VI, în PSB, vol. 21, p. 283-284) „În cele din urmă, Dumnezeu a văzut că chiar după atâta purtare de grijă, oamenii tot mai au nevoie de multa și nespusa Lui iubire de oameni; a văzut că n-au avut nici o putere, nici patriarhii, nici profeții, nici minunile acelea nemaiîntâlnite, nici pedepsele, nici îndemnurile adresate fiecărui om, nici acele repetate robii; de aceea, îndurându-se de neamul nostru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
făcut pentru noi ca noi”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a II-a, 5, în PSB, vol. 81, p. 214) „În cele din urmă, Dumnezeu a văzut că chiar după atâta purtarea de grijă, oamenii tot mai au nevoie de multa și nespusa Lui iubire de oameni; am văzut că n-au avut nici o putere, nici patriarhii, nici profeții, nici minunile acelea nemaiîntâlnite, nici pedepsele, nici îndemnurile adresate fiecărui om, nici acele repetate robii; de aceea, îndurându-se de neamul nostru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
trup s-a făcut (1 In. 1, 14), ca trupul să se facă Cuvânt; fiind bogat, s-a făcut sărac pentru noi, ca noi să ne îmbogățim cu sărăcia Lui (2 Cor. 8, 9); s-a făcut asemenea nouă din multa iubire de oameni, ca noi să ne facem asemenea Lui prin toată virtutea”. (Marcu Ascetul, Epistolă către Nicolae Monahul, cap. 9, în Filocalia..., vol. I, p. 323) „Drept aceea să ne dăm pe noi înșine Domnului în întregime ca să-L
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]