3,559 matches
-
cinema. Cupola este demontabilă. Circul mai dispune și de un manej de repetiții, camere pentru artiști și personalul de serviciu, încăperi speciale pentru animale, un punct veterinar. În jurul sălii de reprezentații se întinde un foaier în semicerc, înzestrat cu picturi murale în tehnică encaustică (pictor P.Obuh) și terase de vară ce deschis o vedere asupra orașului. În localul Circului au loc reprezentații atât ale artiștilor autohtoni, cât și al celor de peste hotarele Moldovei. Circul de Stat se află în reparație
Circul de Stat din Chișinău () [Corola-website/Science/312490_a_313819]
-
mănăstirii. Între anii 1976-1986 s-au făcut reparații generale și s-a pictat biserica mică din cimitir, s-a reconstruit o parte din zidul împrejmuitor distrus la cutremurul din 1977 și la inundațiile din 1979 și s-a restaurat pictura murală din Biserica mare a mănăstirii de către pictorul "Ion Taflan". În anul 2002 s-a construit o clădire nouă pentru atelierul de tâmplărie, s-a introdus în mănăstire rețeaua de gaze naturale și s-au refăcut scările, soclul și trotuarul perimetral
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
tavanul și acoperișul, s-a executat pictura în frescă de către pictorul "Iulian Lambrău" și s-a înlocuit catapeteasma cea veche, care era putredă, cu una nouă, lucrată de sculptorul "Costică Moroiu" din București. La biserica mare s-a restaurat pictura murală de către pictorița "Gabriela Ștefăniță", s-a restaurat catapeteasma atât lemnul cât și icoanele de către pictorița "Elena Constantin", s-au schimbat geamurile, s-a refăcut pardoseala și s-a învelit biserica din nou. De asemenea s-a înlocuit tabla și s-
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
au făcatu și pre urmă ș-au ziditu deasupra oasilor o bisérică, unde trăiește și astăzi întru pomenirea sufletelor."" Pe peretele sudic al pridvorului, în dreapta ușii gotice, se află o pisanie lungă scrisă în limba slavonă, care reprezintă o cronică murală de o sinceritate impresionantă din istoria Moldovei. Nici cronica lui Grigore Ureche și nici pisania nu precizează cât a durat construcția bisericii. Luând în considerarea proporțiile reduse ale bisericii, istoricul Constantin Turcu (1903-1980) a presupus că s-ar fi început
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
are următoarele dimensiuni: lungimea - 27 m, lățimea în zona pronaosului - 8 m, lățimea în zona absidelor laterale - 11 m, înălțimea până la cornișă - 9 m și grosimea zidurilor de 70-180 cm. Spre deosebire de alte biserici ortodoxe românești, Socola nu a avut pictură murală, și a fost decorată cu câteva icoane și obișnuitul iconostas (ambele pictate de același pictor anonim în 1827). La începutul secolului al XX-lea s-au realizat câteva scene de picturi murale, dar s-a apreciat ulterior că nu prezintă
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
biserici ortodoxe românești, Socola nu a avut pictură murală, și a fost decorată cu câteva icoane și obișnuitul iconostas (ambele pictate de același pictor anonim în 1827). La începutul secolului al XX-lea s-au realizat câteva scene de picturi murale, dar s-a apreciat ulterior că nu prezintă valoare artistică sau liturgică. Pictorul anonim care a realizat picturile iconostasului a realizat în anul 1827 și trei tablouri în ulei pe pânză, care au fost încadrate în rame de lemn și
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
de arta academică de factură clasică și formându-se în spiritul frumosului ideal dobândit prin absolvirea „Academiei di San Luca” din Roma, reîntors în țară relizează numeroase compoziții mitologice și religioase („Agar în deșert”), dar și numeroase ansambluri de pictură murală bisericească. O compoziție deosebită este „Deșteptarea României”, transmițând cu generozitate idealuri naționale este tratată cu mai puțin interes. Tattarescu este capabil de a transmite sentimente deosebite prin lucrările sale pline de prospețime cum sunt „Portretul lui Bălcescu” sau „Peștera Dâmbovicioara
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
sunt figuri de turci acoperiți pe cap, cu turbane și cealamale albe, cu caftane lungi și verzi, târându-se spre iad, cu mânicile lor largi și lungi, cu învelitoarele lor de lână galbenă.”". Tot Paul de Alep menționează și pictura murală interioară, fiind impresionat îndeosebi de Iisus Pantocrator din cupola naosului. Biserica a fost reparată între anii 1889-1890 și pictată în frescă în 1894 de către George Ioanid, elev al pictorului Gheorghe Tătărăscu. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a dus la degradarea
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
întâlnite de obicei), iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și parapete traforate. Acoperișul, cu streașină dublă, are deasupra pronaosului un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul moralizator pus în evidență de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament și Patimile lui Iisus. Zugravul Toader Hodor introduce
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul moralizator pus în evidență de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament și Patimile lui Iisus. Zugravul Toader Hodor introduce în pictura murală maramureșeană motive decorative de inspirație barocă și rococo și un mod de reprezentare pictural și dinamic, străin tradiției post-bizantine. În cadrul creației sale pictura de la Bârsana reprezintă cel mai coerent ansamblu decorativ, ce include pictura murală, iconostasul și mobilierul, interiorul bisericii
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
Toader Hodor introduce în pictura murală maramureșeană motive decorative de inspirație barocă și rococo și un mod de reprezentare pictural și dinamic, străin tradiției post-bizantine. În cadrul creației sale pictura de la Bârsana reprezintă cel mai coerent ansamblu decorativ, ce include pictura murală, iconostasul și mobilierul, interiorul bisericii dând impresia unui spațiu plastic inedit prin raport cu tradiția post-bizantină, dominantă până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Ansamblul monahal a fost construit din lemn, după tradiția locală, sub direcția arhitectului Cordoș Dorel. Acesta
Mănăstirea Bârsana () [Corola-website/Science/311707_a_313036]
-
București, avându-l ca maestru, printre alți profesori, pe pictorul Camil Ressu. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România de la înființarea acesteia, Țipoia realizează nu numai tablouri, ci și lucrări de artă monumentală și decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), restaurează pictura murală din câteva biserici oltenești și frescele din chiliile Mănăstirii Cozia. Alexandru Țipoia și-a prezentat lucrările în peste 10 expoziții personale în timpul vieții și în alte peste 20 expoziții de grup în țară sau în străinătate - la Roma, Paris, Viena
Alexandru Țipoia () [Corola-website/Science/311144_a_312473]
-
a fost distrus în urma cutremurului din 1716. În 1830 a fost magazin, iar în 1832 scară care duce la terasă a fost distrusă. Palatul devine, după anumite amenajări reședința arhiepiscopului sub colonizarea franceză . Dar Aziza este foarte bogat în decorații murale făcute din marmură sculptata. Acesta dispune de un patio superb împodobit cu fântâni, cu lemn, ceramică. Palatul Dar Mustapha Pacha a fost construit în 1798. O caracteristică specială a acestui palat este faptul că acesta conține o jumatate de milion
Casbah () [Corola-website/Science/311178_a_312507]
-
anul 1352, în cadrul reședinței voevodale din secolul al XIII-lea. Biserică, monument în cruce greacă înscrisă, de tip complex, este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii românești medievale, fiind cea mai veche ctitorie voievodala din Țară Românească. Picturile murale interioare, deosebit de valoroase, sunt realizate în 1364 - 1369. Biserică este inclusă pe noua listă a monumentelor istorice: și în Lista Indicativa UNESCO. Construcția bisericii a început sub domnia lui Basarab I, ca să fie continuată de Nicolae Alexandru (1352 - 1364) și
Biserica Domnească din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/311235_a_312564]
-
sunt realizate în 1364 - 1369. Biserică este inclusă pe noua listă a monumentelor istorice: și în Lista Indicativa UNESCO. Construcția bisericii a început sub domnia lui Basarab I, ca să fie continuată de Nicolae Alexandru (1352 - 1364) și terminată o dată cu pictură murala, păstrată în mare parte până astăzi, sub domnia lui Vlaicu Vodă (1364 - 1377). Arhitectură bisericii este una de tip bizantin, planul bisericii aparținând tipului “cruce greacă înscrisă”, varianta constantinopolitană, încheiată cu trei abside la răsărit. Ancadramentele din piatră sculptata ale
Biserica Domnească din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/311235_a_312564]
-
la foc conduce la obținerea unei mase spumoase perfect izolatoare și necombustibile care întârzie răspândirea căldurii. Din motive religioase ori din porniri artistice, omul preistoric a început de timpuriu să folosească substanțe colorante. La sfârșitul Musterianului, el folosea pentru picturile murale fier oligist, ocru de fier și de mangan, iar pentru negru, grafit și cărbune de lemn, ce erau măcinate în pietre concave și amestecate cu substanțe grase pe o piatră plată. Mai târziu, acești pigmenți au fost utilizați pentru decorarea
Vopsea () [Corola-website/Science/311274_a_312603]
-
aproape toate manifestările românești de peste hotare: URSS, R.P. Bulgaria, R.P. Ungaria, Egipt, Franța, Grecia, RS. Cehoslovacia, SUA, Uruguay, Mexic, Argentina, R.P. Polonă, Brazilia, Portugalia, R.P. China, , Mongolia, Turcia, Finlanda, diferite țări africane Împreună cu Eugen Popa și Constantin Crăciun realizează pictura murală de la Casa de Cultură „Gh. Gheorghiu-Dej” din București (1959). Vitralii la Consiliul Popular, Focșani (1970). Mozaic ceramic împreună cu Simona Vasiliu („Știința in slujba sănătații omului”) la Spitalul din Constanța (1972). Mozaic de marmură împreună cu Simona Vasiliu („Flora și Fauna Deltei
Spiru Chintilă () [Corola-website/Science/311936_a_313265]
-
au creat în același spirit bizantin. Majoritatea lor sunt anonimi, a rămas istoriei românești sălișteanul Ion Balomir stabilit la Iași și Eustație Altini, artiști care s-au manifestat în jurul anului 1800. Se cunoaște despre Balomir faptul că a realizat compoziții murale laice, decorative și portrete. Pe lângă toți acești artiști autohtoni au mai existat și cei străini, unii doar în trecere prin principatele românești, care au lăsat în urma lor o mulțime de lucrări cu peisaje, costume și schițe de case. Se pot
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
activitatea sa în zugrăvirea bisericilor care s-au transmis de-a lungul timpului, sunt adeseori contradictorii sau chiar confuze. Aprecierile și critica de specialitate de atunci și până astăzi sunt și ele ambigue în a aprecia valoarea artistică a picturilor murale pe care Lecca le-a realizat. În anul 1840, Constantin Lecca, sprijinit de rudele sale Iordache Oteteleșanu și Petrache Poenaru, a primit comanda pentru realizarea picturilor murale ale Bisericii Sfântul Ilie și mai apoi Biserica Madona Dudu, ambele din Craiova
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
până astăzi sunt și ele ambigue în a aprecia valoarea artistică a picturilor murale pe care Lecca le-a realizat. În anul 1840, Constantin Lecca, sprijinit de rudele sale Iordache Oteteleșanu și Petrache Poenaru, a primit comanda pentru realizarea picturilor murale ale Bisericii Sfântul Ilie și mai apoi Biserica Madona Dudu, ambele din Craiova. Cu sprijinul autorităților locale și a mai multor meșteri care l-au ajutat, Lecca a realizat schițele într-o perioadă lungă de timp. Acest fapt a fost
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
bătătorită a romantismului francez, și se încadrează istoric în limitele acelor timpuri. Prin simplul fapt că s-a îndepărtat de orientalismul secolului al XVIII-lea, activitatea sa artistică a însemnat o etapa nouă în arta românească. Luând în considerare picturile murale de la Brașov, unde brașovenii nu au acceptat spiritul catolicismului occidental al lui Neugass, se poate spune că Lecca nu a rupt cu tradiția ortodoxă. Dovadă în acest sens stă și portretul lui Ștefan cel Mare, care coboară din cele mai
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
un creator autentic, Constantin Lecca și-a căutat modelele cercetându-le cu spirit critic și le-a îmbogățit cu elemente personale sau locale. Se poate concluziona că în pictura bisericească, Constantin Lecca a realizat la Craiova cele mai bune picturi murale, cu mult superioare celor făcute prin bisericile din București. Acestea din urmă nu l-au dus pe calea artei, ci pe cea a câștigului. La București s-a vorbit foarte frumos despre picturile de la Curtea Veche: Constantin Lecca a păstrat
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
1874 - 1875 iubita lui Titu Maiorescu, pe care de altfel l-a cunoscut din copilărie. Ea a fost căsătorită cu Grigore Poenaru cu care a avut doi copii. La Răzvan Vodă pereții bisericii erau spălați în anul 2015, iar picturile murale este foarte probabil să aparțină lui Lecca și Popp. Răzvan Vodă se afla în perioada 2013 - 2015 în plin proces de restaurare exterioară și interioară. De menționat că Paul Rezeanu a afirmat că tot ce au facut împreună cei doi
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
bisericile din România nu mai există. Barbu Theodorescu a consemnat că doar la biserica Madonna Dudu și la Sfântul Ilie din Craiova nu mai există nimic. Tot el a afirmat că la biserica din Scheii Brașovului nu mai există pictura murală originală, acolo ar fi rămas în schimb trei icoane realizate de Constantin Lecca: "(1) Cina cea de taină, (2) Spălarea picioarelor, (3) Intrarea lui Isus în biserică". Barbu Theodorescu a mai afirmat că, din ceea ce a făcut Lecca (fiind subînțeleasă
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Faptul este contrazis de restauratori care spun că la Sfânta Ecaterina a rămas cam tot ce au făcut cei doi. La Răzvan Vodă nu se spune nimic pe site-ul bisericii, dar se subînțelege ca și la Curtea Veche pictura murală există.
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]