3,243 matches
-
-n înălțimea albastră ea privea, cu urlet lung peste grădină. Crai nou aluneca ascunzându-se subțire după colină. Surd, ca și cum i-ar fi aruncat o piatră, pentru a râde de ea, ochii cățelei se învârteau: două stele de aur în nea. Blaga Privea ceru-n neștire, Scheunând amar, În timp ce luna subțire Se pitea după-o culme-n hotar. Umilă, smerită, parcă datoare, Când unul, altul o mai lovea, Aștri blânzi, licăreau prin ninsoare Ochii ei de cățea. I. Olteanu La Berlin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ba, la nevoie, conțopiști voluntari la scris și la ce mai era nevoie. și cum o minune are nevoie de o zi specială, iată-ne în 6 decembrie 1929, de Sfântul Neculai, patronul blajin al darurilor pentru copii. Doamna Uzunov nea spus, copii ai soartei, mergeți la domnul Balș acasă, imediat după slujba de la biserică, și spuneți-i poemul vostru de cavaleri rătăcitori. Zis și făcut. Ne uitam de-a strâmba gâtului la ceasul soborului și l-am fi tânjălit să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Câțiva dintre ei nu au mai vrut să mă părăsească și m-au însoțit întreaga zi. Se pare că nici secretara nu a plecat din sat. A rămas la inginerul-șef, în camera de oaspeți, într un pat alb ca neaua și apretat. Dimineață când am ajuns pe tarla, la răsăritul soarelui, era deja acolo. GRÂU PENTRU TOATĂ LUMEA Cât ținea campania de recoltare a păioaselor, trebuia ca în fiecare zi, la răsăritul soarelui, să fiu pe tarla, să mănânc din 68
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
decembrie. Mă simt foarte singură, inutilă și tristă. În capul pieptului am o greutate. Ar trebui să mă las de fumat. Aerul e umed și rece. Respir greu. Câte un strop de ploaie îndrăznește să se transforme în fulg de nea. Parcă aș fi suspendată între cer și pământ, pierdută, rătăcită, uitată. Privesc în jur. Unde sunt? Nu mai recunosc nimic. E o lume care își trăiește propria viață în care nu mai este loc și pentru mine. În aer plutește
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mă leagă nimic în afară de cei cinci ani petrecuți aici, printre oameni străini? Mă scutur ca de o nălucă și grăbesc pasul spre primărie. A început să ningă cu fulgi mari și veseli. Ninsoare adevărată. Îmi place când ninge. Fulgii de nea mă înveselesc. O sun pe Maria, secretara organizației de tineret a partidului, o fată cuminte și ascultătoare, care mă așteaptă să vin, să mergem la județ. Plecăm imediat ce se luminează de ziuă cu Dacia casierului, până la șoseaua națională. De aici
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
De ce nu ai autorizație?, l-am întrebat uimită de tot ce auzeam. Nu are nimeni autorizație în comună. Ieri tocmai am semnat un tabel pe care mi l-a adus secretarul cu toți meseriașii din comună. Avea și un tabel nea Turuianu. M-a pus să-l semnez. Nu am vrut și am scris în dreptul meu că nu sunt tâmplar. Am ieșit afară în curte și am strigat furioasă: 146 Nea Turuică, ia vino matale la mine să te întreb ceva
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
am terminat încă și oricum nu vrea nimeni să semneze. În timp ce-mi spunea acestea a scos din buzunarul de la piept două foi îndoite prinse cu un bold una de alta. Pe prima pagină scria cele ce-mi spusese nea Topor, iar pe cea de-a doua pagină era tabelul cu cei care practicau fără autorizație o meserie sau alta. Eu vă spun, tovarășa, că nu mă duc! Aveți grijă că toți sunt furioși și nu vor merge acolo unde
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
alți meseriași care îi erau rude sau care îi munceau la casa cea nouă. Supărată peste măsură, am plecat spre casa secretarului, hotărâtă să am o discuție dură cu el, acolo la poarta lui, pentru a auzi și alți oameni. Nea Topor tâmplarul, vecin cu secretarul, stătea la poartă de vorbă cu alți doi săteni. Când m-au văzut, au tăcut cu toții. Tovarășul Mândrică, ieși, te rog, până la poartă, am strigat, în timp ce câinele răgușit și slab lătra isteric, așa cum aveam să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
după Postul cel Mare, când sătenii terminau butoaiele cu vin și damigenele cu țuică. După terminarea rezervelor bahice, mergeau la restaurantul din centrul comunei, unde consumau vin spumos și șampanie pe datorie. La intrarea în satul Cocârț era casa lui nea Voineac. Acesta, când vedea șareta în depărtare, ieșea în drum și dând din mâini, mă invita să intru în casă. Nu puteți trece pe la poarta mea și să nu intrați, că mă supăr. Într adevăr era imposibil să nu te
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
nu voiam să merg. În ultimul timp stătea mai mult pe acasă. Ultima dată refuzasem să-i semnez un C.E.C. De fiecare dată când mergea la județ sau la oraș cu bilanțul, gențile ei erau atât de pline, încât bietul nea Turuianu abia le putea duce până la mașină. Mi-am amintit ultima discuție avută cu ea: „Ce aveți în gențile alea tovarășa contabilă, pietre de moară?”. „Nuuuu, doar puțină brânză, o găină, niște ouă... trebuie să lași loc de bună-ziua pe
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ca niște vrăbiuțe, așa că primul contact cu "țara de reședință" a fost OK! Drumul de la Lima la Santiago a fost superb! Aveam noroc de o zi senină, avionul zbura paralel cu țărmul oceanului, în stânga defilau munții, cu crestele lor de nea, așa că nu ne mai săturam să privim. Din lecturile copilăriei și adolescenței, partea aceasta de lume mă fascinase nu numai cu Robinson Crusoe, Insula Paștelui, Țara de Foc, deșertul Atacama..., dar și cu unele nume de fluvii, orașe, munți, provenite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pensionarii, mai fac și câte un șantaj; ba o pneumonie, ba improvizează un TBG". Și, iarăși văzând că nu pricep: "uite, nenorocitul ăsta, nea Ion. (Și, strigând tare la cel de pe bancă: ei, nea Ion, o duci, o duci...), ei, nea Ion ăsta are tbc, dar cu complicații, cu o cavernă, supurație și tot ce vrei. Ultima fază. Și când era la spital, acu vreo două săptămâni, l-am vizitat, că suntem vecini. Ce crezi, murea, își dădea duhul. Mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vas care face înconjurul lumii, după Magellan. Corsarul scund, cu bărbuța roșcată, s-a ales cu bogății, cu popularitate, cu rangul de cavaler și cu încrederea de a i se finanța necon diționat alte expediții. Renumite rămân, între altele, incursiu nea victorioasă în portul spaniol Cádiz, în 1587, soldată cu incendieri și scufundări ale vaselor inamice și zdrobirea Invicibilei Armada, uriașa flotă trimisă de regele spaniol Filip al II-lea, în 1588, să invadeze Anglia. Va muri ca un corsar adevărat
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în „Poezia” pe care, în volumul „Lupta cu inerția”, o dedică nu literaților ci, simplu, cititorului. Întrebându-se „Pentru ce-am plecat, Unde mă îndrept? S-au întunecat Sensurile-n piept. Dar o flacără Mă cheamă acolo Sub straturi de nea Și vreau să treacă Liniștea mea.” Nicolae Labiș deschide o eră pe care n-a ilustrat-o el însuși, ci alt mare poet, Nichita Stănescu. SCANDALUL LABIȘ Primesc de la L.R., redactor la cotidianul care mi-a publicat „Moartea căprioarei”, un
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
În apele patriei vor apărea euglene verzi, care apoi se vor numi echipe de prim eșalon. La „Cotele apelor rîurilor“ n-ar fi exclus să se audă: „Supurul de Jos, crește trei puncte la adevăr, Gurahonț, promovează în Divizia A, nea Jean staționează de 20 de ani pe locul 9, acolo unde se simte cel mai bine“. În acest fotbal cu congrese, plenare, șantiere ale tineretului și vizite de lucru n-ar fi exclus să se interzică avortul pentru bucătăresele cluburilor
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pune imaginea lui Dragomir în adulometrul sufletului. Scriitorul Horia-Roman Patapievici a mărturisit alaltăseară că n-a auzit de generația de aur. De Dragomir da, dar ca personaj malformant al societății. În egală măsură, putem băga mîna în foc că lui nea Mitică nu-i spune mare lucru numele lui Patapievici, la ce echipă a jucat și cine a luat șpaga cînd Liga l-a declarat jucător liber. mai 2003 Desene animate Fotbalul nostru ar putea copia modelul Real Madrid, dar în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
la două rînduri cu design à la Gheorghiu Dej. Albastru peste galben, roșu peste verde, roz pe sub bleu. Enormități vestimentare și cromatice care pot fi întîlnite din belșug la o simplă plimbare a degetului pe butoanele telecomenzii. Realizatorul Jderescu, bătrînul nea Pișcoci și profesorul de istorie înmuiat de-o viață în vodcă, protagoniștii filmului laureat la Cannes, există și ei pe sticla televizoarelor seară de seară. Personajele sînt străbătute de importanța lor. Fiecare are impresia că prezența sa pe ecran oprește
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mireasă, în așteptarea celei mai iubite sărbători. Privesc printre dantelele de gheață ale ferestrei. Mă bucur. Prin omăt, de la o casă la alta, e o mișcare permanentă. Au pornit copiii să colinde , să vestească sosirea Crăciunului. Copii și fulgi de nea se- nvăluie deopotrivă. Colindătorii seamănă cu niște oameni de zăpadă, în jurul cărora roiesc fluturii botezului de gheață. În casă e cald. Miroase a cetină de brad și a vanilie. - Ramona, aranjează pe masă colăceii și prăjiturelele pe care le-am
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
încă, ci menține ambele perimetre în propria lor caracteristică ontică. Prin intermediul zăgazului, lacul de acumulare se păstrează drept un lac de acumulare, iar pământurile, adesea locuibile, cunosc tihna evoluției lor sub atingerea împletirii dintre aer, căldură solară și ploaie sau neaua coborâtă din nori. Distrugerea prin spargere a stăvilarului reprezintă răsturnarea acestei mici lumi bipolare, anularea ei ca peisaj constituit din ape cumulate și tărâmuri nescufundate. După un astfel de radical eveniment, nu va rămâne decât amintirea unui zăgaz, a unui
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
românesc, a lui Alecsandri se verifică în nostalgia statornică de mare și de spațiul exotic, în călătoriile lui neîntrerupte, în oroarea de frig, de zăpadă. Iarna poetul hibernează la Mircești, primăvara iese "à la recherche du soleil". Munții înălbiți de nea, brazii încărcați cu țurțuri preferă să-i vadă de pe ferestrele castelului Peleș, cu picioarele "pe covoare groase unde nu pătrunde frigul". Ceața Parisului i se pare infernală, cimeriană, și lumea aceasta "bîntuită de stihii, vânt, umezeli, ger, neguri" o socotește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui, deci, lucrurile merg invers, merg totu spre Bagdad. MD: Stai măi, eu nu sânt, eu nu laud pă... Saddam. Spun numai că sânt tâmpiți. (Antena 1, 18.III.2003) ( contrazicere: Păi stai că nu-i așa... − comentariu pentru articolul Nea Gigi, fă-ne acte pe case! (www.9am.ro). Formațiunea stai intră în componeța unor enunțuri ce îndeplinesc, contextual, diverse acte lingvistice din categoria actelor alocutive, contribuind la punerea în evidență a intenției comunicative.60 Un rol hotărâtor în decodarea
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
6.39. sunt prezentate aceste date, Împreună cu rezultatele evaluărilor efectuate pentru fiecare experiment În parte. Experimentele au fost ghidate de aceste interpretări. 6.2.4 Concluzii rezultate În urma cercetării inițiale a profilului cronobiologic al bolnavului cu fibromialgie Concluziile la care nea condus aceatsă parte a studiului au fost necesare abordării metodelor experimentale de tratament. Ele au fost: 1. există o variabilitate cronobiologică a durerii din fibromialgie care depinde de momentele din zi (ritm circadian), precum și de modificări ale parametrilor meteorologici (variație
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
automatele la ei, și atunci am convenit să stea la capul locului, că nu-i nici un pericol, că nu fug nicăieri. Și Într-adevăr, vreo cinci sau șase zile am lucrat așa. Se obișnuiseră, mâncam mâncarea de la ei... Acest tractorist, nea’ Gheorghe, mi-a adus plăcintă dobrogeană și friptură de pasăre și de miel. Când mă Întorceam, le duceam și colegilor țigări și mâncare: pâinea care rămânea de la soldați și o gamelă cu mâncare pe care o țineam numai eu știam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
unde se întâlneau și își făceau partida un număr de bătrâni profesori, oameni politici, funcționari, precum profesorul Zalomit, Al. Orăscu, Petrache Teulescu etc., ceilalți se duceau la cafenea. O cafenea foarte căutată de studenți, funcționari, tineret în genere era cafe neaua Fieschi din Șelari 217. Vastă încăpere, acolo se juca biliardul. Tinerii liceeni debutau la Fieschi. Pentru Liceul Sf. Sava mai era în apropiere, pe strada Stavropoleos, lângă Hanul Zlătari, într o căsuță, o cafenea micuță cu un biliard și două
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
casă în casă și au fost obligați să plece pentru moment. Singurul rămas fără adăpost era Petrașcu. Situația este salvată de un doctor prieten, care era în noaptea aceea de gardă la clinica de femei și care îi dă lui Nea Pătru un halat de doctor și a stat netulburat în policlinică până a doua zi dimineața. Peste câteva zile s-a aflat că cel căutat era chiar el. După această noapte de pomină, s au întâlnit la locuința lui Călin
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]