4,818 matches
-
ridicol nu avea să se întâmple. Acum vă rog să-mi dați ferăstrăul ăla! Vedeți voi, eu eram ferm convinsă că există o singură metodă de a face față situațiilor neplăcute- și cum putea fi descrisă situația mea altfel decât neplăcută? Iar metoda asta însemna să inspir profund, să privesc în ochi situația, să o umilesc cu privirea și să-i demonstrez cine e șeful. Să rup pisica în două, cum se zice. Sau, dacă vreți, să nu-mi mai lungesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
urmez propriul sfat și să trec la fapte. Vedeți voi, cu toate că credeam cu sinceritate că asta era cea mai bună metodă de rezolvare a situațiilor nasoale, niciodată nu avusesem curajul să mă comport în consecință. Eram maestră în evitarea sarcinilor neplăcute. Aș fi putut să mă ocup de amânarea problemelor întregii Irlande. Căpitan Claire Webster, fostă Walsh, amânătorșef, la raport, domnule! Mottoul meu era „întotdeauna lasă pe mâine ceea ce trebuia să faci azi. Și dacă reușești să eviți să treci la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
copilul de foame? am întrebat încercând să par furioasă. O să-l sun după ce-i dau fetei de mâncare. —Ba n-o să-l suni. Sună-l ACUM! Iar o luasem cu vechile mele șmecherii. Amânam, îmi evitam responsabilitățile, fugeam de situațiile neplăcute. Dar îmi era așa de frică. Știam că trebuia să vorbesc cu James despre bani, despre apartament și toate celelalte. Nu negam chestia asta. Dar simțeam că în clipa în care voi discuta cu el, toate lucrurile astea aveau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
seara și presupun că toți oamenii normali aveau chestii mai bune de făcut. De pildă, să meargă în bar și să se-mbete. Dintr-odată, totul era din nou bine cu Adam. Tensiunea se evaporase. N-am discutat nici un subiect neplăcut sau rațional. Eu nu l-am întrebat dacă Helen era prietena lui, iar el a fost la fel de amabil și nu m-a întrebat nimic de James. Eu nu l-am întrebat nimic de cursuri, iar el a avut destul bun-simț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
explici. Iar istorioarele alea haioase ți le spuneam pentru că știam c-avusesei o zi îngrozitoare și voiam să te înveselesc. — Nu încerca să te justifici, mi-a spus James foarte convins. Era limpede că niciodată nu voiai să auzi ceva neplăcut. Tu nu voiai decât să te distrezi. Nu erai deloc interesată să asculți ceva neplăcut. —James... am zis cu voce pălită. Ce puteam să spun? James își formase o părere foarte clară. Dar vă jur că tot ce auzisem era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
și voiam să te înveselesc. — Nu încerca să te justifici, mi-a spus James foarte convins. Era limpede că niciodată nu voiai să auzi ceva neplăcut. Tu nu voiai decât să te distrezi. Nu erai deloc interesată să asculți ceva neplăcut. —James... am zis cu voce pălită. Ce puteam să spun? James își formase o părere foarte clară. Dar vă jur că tot ce auzisem era complet nou pentru mine. Niciodată nu bănuisem că James se simțise în felul ăla. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
un reprezentant la fața locului. Eu nu mai am nevoie să merg la o întrunire de urgență a Consiului Națiunilor Unite. Am fost deja la una. Călătoria cu metroul a fost așa de aglomerată, de plină de disconfort și de neplăcută că, într-un fel, a fost un dar ceresc. Chiar dacă înainte de urcarea în metrou n-aș fi avut gânduri ucigașe, existau șanse reale ca la coborâre să fiu plină de astfel de intenții. Un pasager a fost așa de amabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
dependențe de droguri sau unei condamnări minore sau unui incident cu iz senzațional. Cu siguranță, nu eram pregătită pentru știrea că Adam era un familist. A fost un șoc. Aș merge chiar până la a spune că a fost un șoc neplăcut. Dar, când Helen mi-a dat vestea asta, n-am avut posibilitatea să-i acord întreaga mea atenție și indignare. Am fost nițel distrasă din cauză că trebuia să prind avionul către Londra ca să pun capăt mariajului și așa mai departe. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
frig pe versantul ăsta. Ar Îngheța și-un cîine dac-ar fi pus să caute timp de două decenii cu ochii holbați o poziție mai confortabilă pentru a scrie. Improvizînd În permanență pentru a găsi timp fizic pentru scris. Partea neplăcută este că viața nu-i o improvizație, jazz-ul este. „Te-ai gîndit vreodată că viața ta sexuală este searbădă În comparație cu ce vezi prin filme? Vestea rea e că un IQ mare nu Înseamnă automat o viață sexuală satisfăcătoare. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
meu cu inițiala tatălui În mijloc. Nu m-am mai dus cîteva zile-n șir la serviciu. Aveam o motivare inatacabilă. Apoi, pe măsură ce zilele ce treceau, În gol și parcă din ce În ce mai tîrșîit, lucrurile au prins să capete un aspect mai neplăcut. Însă astea s-au petrecut mai tîrziu. Mai Întîi au fost petrecerile organizate În cinstea mea, băutura, interviurile, vizitele. Felicitări, cadouri, pupături, o ploaie de prăjiturele, cu frișcă, ce mai scrieți acum?, vă mai doare piciorul?, ce om extraordinar sînteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nou Finale pîrÎind pe discul cumpărat prin ’73 și metoda barbară pe care, după Russell, o aplicau medicii ruși holericilor: scufundarea În apă fiartă. Cine rezista, bine. Nu rezista nimeni. De parcă n-ar fi fost suficient că aveai boala asta neplăcută și fatală, te mai și opăreau, ca să mori ca mama lui. Ce n-am priceput a fost viziunea medicală a lui Russell asupra maladiei: atît Ceaikovski cît și maică-sa prezintă publicului, pe față, niște bube gen flictene, galbene, sanghinolente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
au creier de azbest, totuși să vedem, mai e puțin pînă la terminarea cu brio a mileniului, acuși se face Întuneric și se năpustesc peste noi toate alea de poate va crăpa și azbestu’, este Running on Empty (1988). Cu neplăcută surprindere, mai Întîi vezi că n-a mai rămas nimic din cadrele delirante din Colina anului 1956. Și, dacă faci greșeala să adormi după primele zece minute, În care montajul este infernal de previzibil, ritmul lent, acțiunea slinoasă și tema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să ni se umble la șliț”, zice, rafinat ca-ntotdeauna, și adaugă: „Mai lăsați fudulia, care i-a pierdut pe mulți”. Observații: acel mai demonstrează limpede că ni s-a mai umblat la șliț. Această acțiune poate fi plăcută sau neplăcută. Apoi, trecînd peste evidența că fudulia nu numai că n-a pierdut pe nimeni dar chiar a asigurat, În felul ei catifelat, continuitatea speciei umane, bine că măcar n-a căzut din avioanele Îngerilor Albaștri peste casa maestrului care, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
paiete, o buclă blondă căzută peste un ochi. Dacă sunai Înainte să vii, n-aș fi arătat așa de caraghios. Părea destul de țîfnoasă. Vopseaua de păr se cam ștersese și era inegală. La rădăcini se vedea părul negru. — O Întîlnire neplăcută? — Un bancher de investiții de la care Pierce vrea un serviciu. — Ai mimat cu talent? — Era atît de preocupat de propria lui persoană, Încît nici n-a fost nevoie să mă prefac. Bud rîse. — Împlinești treizeci de ani, așa că o faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Dar nu se simțea bine. Într-o zi toate puteau fi extraordinare, ca și cum ce suferise până atunci ar fi fost un coșmar uitat. Dar în ziua următoare putea fi țintuită la pat sau în șezlong sau cine știe unde de o stare neplăcută de sfârșeală și dureri. De acestea, mai ales. Nu le-ar fi putut descrie decât ca pe o apăsare sufocantă. Acum ai să mă întrebi de ce am acceptat toate acestea și de ce nu mi-am refăcut viața în urmă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pradă brațelor ei lungi și posesive, în timp ce-i privea chipul - mască și realitate, dornică să afle și indiferentă, agitată și calmă, nereușind să se concentreze și nevrând să se concentreze, străduindu-se să îndepărteze de ea gândurile negre sau faptele neplăcute sau murdăriile altora și curioasă totodată, ciugulind la suprafață doar veștile și abandonându-le, punând întrebări, dar nu întotdeauna cu interesul treaz, plutind pe deasupra lucrurilor, dar cu atâta încredere, siguranță de sine, calm, indiferență, firesc, vioiciune, veselie, încât ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
să mă iubești înainte de toate. Te încrunți din nou. Am întrecut măsura, știu asta, îmi cer scuze, domnul meu, îmi cer toate scuzele că eu, o biată femeiușcă, mi-am permis să te tulbur aducând iarăși în discuție obositorul și neplăcutul subiect, pentru că nu-i decât o bazaconie toată chestia asta cu iubirea. Nu-i așa? Dar cât crezi că am să mai rezist și să aștept să afli ce-i în tine?!“ „Chiar vorbești serios? Nu ți-am mai spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
nu suporta clar o analiză în acea etapă, dar între timp eram dornic să profit de simptomul său imediat, care era un val de energie fizică și mentală fără precedent în viața mea din ultimul timp. O puzderie de treburi neplăcute se adunaseră de câteva luni ca niște nori amenințători la orizontul meu mental, dar în ziua aceea simțeam că scăpasem de povara lor și că ele zăceau în fața mea, neamenințătoare, chiar îmbietoare, ca un șir de lespezi pe care puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mod inexplicabil precauți când le-am pus întrebări și chiar au început să manifeste o modestie care nu prea li se potrivea când i-am rugat să vorbească despre detaliile strălucitelor lor cariere. Apoi, întreruperea discuțiilor cu scene cel puțin neplăcute a devenit o rutină. Thomas Winshaw m-a azvârlit în stradă când i-am cerut să dezvăluie natura exactă a implicării lui în incidentul Westland Helicopters, care a avut drept consecință demisia a doi miniștri în 1986. Henry Winshaw a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de prim-ajutor din stația Victoria, unde mi-am revenit treptat stând lungit și bând o cană de ceai tare. Se făcuse aproape ora prânzului când am ajuns la biroul lui Patrick. — Îmi închipui că a fost o călătorie cam neplăcută într-o zi ca asta. Dădu din cap înțelegător. Cred că ți-ar prinde bine o băutură. — Cred că da, dacă tot ai adus vorba. — Și mie mi-ar prinde bine. Din păcate, bugetul nu-mi mai permite. Dar pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
intermitent care, la Londra cel puțin, se aproapie cel mai mult de ceea se poate numi liniște. ...La silence va plus vite à reculons. Trois fois... Mintea mea era buimacă și incoerentă, repetând fără noimă conversații pe jumătate uitate, amintiri neplăcute și angoase exagerate. Când vă încremenesc gândurile într-un asemenea tipar, devine în curând evident că pentru a scăpa de ele, singura soluție este să te dai jos din pat: și totuși acesta este ultimul lucru pe care te simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
altceva. În timp ce Phoebe privea cele două șiruri paralele de lumini de pe scară care se reflectau peste lac și păreau să se unească abia pe celălalt mal, privirea lui Roddy era fixată asupra profilului ei. Phoebe simțea că va spune ceva neplăcut și se pregătea să reacționeze. — Ești foarte frumoasă, spuse el în cele din urmă. Nu prea înțeleg, răspunse ea - rar și cu un zâmbet vag - ce legătură are cu restul. — Pentru asta te afli aici și o știm amândoi, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
o mână de om slab ca Lawrence. — Poate. Dar Lawrence își făcuse mulți dușmani de-a lungul anilor și se gândise probabil că ar trebui să învețe cum să se apere de ei. În plus, era pregătit pentru un eveniment neplăcut în noaptea aceea; știa că se punea ceva la cale. Farrington spera să-l ia prin surprindere, dacă se putea, dar pun pariu că n-a rezistat să nu schimbe mai întâi câteva vorbe cu el. Acele momente pierdute ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
vedere spre Derwent Water; și exact în acel hotel, douăzeci de ani mai târziu, George s-a pomenit bând singur, într-o seară de iunie rece și umedă. Întunecată de alcool, mintea lui încă mai păstra vie în amintire noaptea neplăcută a nunții. Deși nu se putea spune că i se opusese, pasivitatea rece a lui Dorothy era ea însăși un obstacol și, pentru a fi și mai umilitor, la ea se adăugase o atitudine de plictiseală și dispreț. În ciuda tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
la un buletin de știri pe care-l urmări câteva minute plictisit, fără să înțeleagă, vag conștient că pleoapele începeau să-i cadă. Caloriferele erau încinse, aerul era gros și greu și în scurt timp îl cuprinse o ațipeală ușoară, neplăcută. Devenise deja un obicei, în cele două săptămâni de la moartea Fionei, să lase ușa din față descuiată și întredeschisă. Se hotărâse să fie mai apropiat de ceilalți locatari și gestul lui era menit să exprime caracterul unui vecin abordabil, prietenos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]