4,111 matches
-
timp de câteva minute. După ce a fiert zarzavatul, osul se scoate, se adaugă borșul și pastă de tomate. Apoi, se dă drumul perișoarelor cu grijă să nu se fărâme. Se lasă să tragă câteva clocote până fierb perișoarele, se trage oală de pe foc, se lasă să se răcească și se drege cu gălbenușul bătut cu smântână și se presară leușteanul și frunzele de țelină tocate fin. 1 gălbenuș de ou 4 linguri de smântână 10 g sare și piper Mod de
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
se spală, se taie în bucăți, se lasă să se scurgă, apoi se toaca prin mașina de tocat cu sita mică, împreună cu ceapă cu care a fost curățata, spălata, tăiată și călita în ulei. Tocătura se amestecă până la omogenizare cu oale, piperul, sarea, pătrunjelul și mărarul curățat, spălat și tăiat mărunt. Din aceasta tocătura se modelează chiftele mici de circa 40 de grame care se dau prin făină și se prăjesc în uleiul încins pe ambele părți, pana se rumenesc. Chifteluțele
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
ia spuma.Când legumele sunt fierte, se adăuga borșul și se mai lăsa să fiarbă. Separat se încinge uleiul, se adăuga bulionul și se stinge cu zeama de ciorbă. Se lasă să fiarbă circa 10 min, apoi se adaugă în oală cu ciorbă și se mai lăsa să fiarbă 10 min. La sfarsit se adaugă sarea, pătrunjelul și leușteanul. Ciorbă se servește fierbinte sau rece. Mod de preparare Ingrediente pentru 10 porții: 2Kg ciuperci proaspete 20 g pătrunjel verde 20 g
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
răgaz și nici nu-l dorea. Parcă-l văd cu ciocanul și dalta săpând în lemn “Ricatu-s-a aceasta în anul una mie nouă sute treizeci și cinci” ... pisania clopotniței. Adesea se închidea în camera sa de lucru, câte 40-60 de ore, cu o oală de cafea și un morman de țigări, fără mâncare, fără somn. Pentru mine, Victor Ion Popa a fost primul arheolog; în urma unor investigații pe teren a depistat două stațiuni arheologice a căror vechime se pierdea în epoca de piatră. În
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
1936 la punctul Cimitir-Tămășeni-Făgădău. A dus vestigiile descoperite la Institutul de Arheologie București, unde au fost determinate de profesorul universitar Ion Nestor, personalitate proeminentă a cărei origine este tot satul Dodești. Admira cu nesaț, atât formele, cât, mai ales, decorul oalelor neolitice și dacice. Îl frapau culorile de pe oalele neolitice, alb, roșu și negru, care rezistaseră patru milenii în pământ. Părea tare fericit când vorbea sătenilor de vechimea și statornicia lor pe acele meleaguri. Ție îți revine sarcina, mi se adresa
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
la Institutul de Arheologie București, unde au fost determinate de profesorul universitar Ion Nestor, personalitate proeminentă a cărei origine este tot satul Dodești. Admira cu nesaț, atât formele, cât, mai ales, decorul oalelor neolitice și dacice. Îl frapau culorile de pe oalele neolitice, alb, roșu și negru, care rezistaseră patru milenii în pământ. Părea tare fericit când vorbea sătenilor de vechimea și statornicia lor pe acele meleaguri. Ție îți revine sarcina, mi se adresa deseori, arătându-mă tatei și sătenilor, să faci
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
au pus în posesia unor documente, printre care și unul de la Ștefan cel Mare, datând din anul 1495. A făcut numeroase însemnări monografice cu privire la satul Dodești, rămase fiului său Sorin Popa. Mereu în căutare, de la motivele ornamentale, de la culorile de pe oale a trecut la etnografie, mânat de dorința de a descoperi costumul național local. Analizând scoarțele vechi, culorile naturale folosite, cusăturile de pe ștergarele vechi etc., a readus în folosință pentru Dodești costumul național, pe care îl presupunea dispărut, nu de multă
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
și a învățăturii primite ("să fiarbă broasca cu smântână și pui cu smântână și să puie pe poliță, și ea să facă o bortă în ușă și să se uite.") Femeia vede "cum s-a întins și se uita în oale, zicând: Oare broasca s-o mănânc, oare puiul? Și-a mâncat puiul". De această dată, antidotul pregătit, este fierberea unei broaște cu smântână, după care urmează observarea pe furiș a copilului care mănâncă alimentul pregătit apoi pregătirea unei cămăși (după ce
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
II] este un basm, în care eroul pleacă în căutarea celei promise la naștere, " Fata Brună, Cu Fața Rumenă, /cu Cosița Groasă -/ o fată frumoasă." Aflat la vânătoare, năzdrăvanul este atras de o pasăre, într-un bordei, unde zărește două oale fierbând pe foc. Își amintește, brusc, o vorbă din bătrâni: "dacă găsăști două oale la un foc că fierbe, una s-o spargi și-ntr-una să scuipi. Da' nu-i frumos. Stau așa." Intră pe ușă "o fată cu cosâța groasă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Fata Brună, Cu Fața Rumenă, /cu Cosița Groasă -/ o fată frumoasă." Aflat la vânătoare, năzdrăvanul este atras de o pasăre, într-un bordei, unde zărește două oale fierbând pe foc. Își amintește, brusc, o vorbă din bătrâni: "dacă găsăști două oale la un foc că fierbe, una s-o spargi și-ntr-una să scuipi. Da' nu-i frumos. Stau așa." Intră pe ușă "o fată cu cosâța groasă, fața rumenă", care zboară când flăcăul vrea s-o ia în brațe. Atunci când o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zis că "o va lua pe soră-sa". În zori, Soarele pleca la "slujbă". Fata, vrând să-și vadă soțul în timpul zilei, îi cere unei babe sfatul. Aceasta o sfătuiește să aprindă "o lumânărică" și s-o pună sub o oală, să ardă lângă pat. Soarele, dându-și seama, i-a spus fetei că "rău te-a învățat" și s-a făcut nevăzut. A rămas singură pe lume, în casele lui: Ce folos că avea de toate, dacă nu era el
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
răcit puțin, se toarnă puțin în gălbenușuri să aibă aceeași temperatură cu laptele. Se amestecă până se omogenizează, se pune laptele din nou pe foc mic și se adaugă gălbenușurile amestecând bine. (După această operație se strecoară compoziția într-o oală curată dacă rămân mici cocoloașe de gălbenuș cu făină sau bucățele de albuș). Se ține pe foc mic amestecând continuu până începe să se îngroașe sau se face testul pe lingura de lemn - când scoasă din cremă se poate face
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
minute până se leagă. Mămăligă (rețetă din zona Mânzătești, comuna Ungheni) INGREDIENTE: * 400 grame mălai, * jumătate linguriță sare * 1,5 l apă. MOD DE PREPARARE: Se pune apa cu sare la foc într-un ceaun de tuci sau într-o oală care nu lipește și, după ce dă în fiert, se presară mălaiul, și se lasă până ce mălaiul este absorbit de apă. După aceea se amestecă bine cu un făcăleț sau cu o lingură de lemn sau cu un tel, până când se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
După aceea se coc pe plită niște turte foarte subțiri ce se vor pune la uscat. Urmează pregătirea julfei: Sămânța măcinată se înmoaie în doi litri de apă fierbinte, după care se strecoară prin sită și se pune într-o oală pentru a fi pusă la fiert. Când din această zeamă începe să apară deasupra o brânzeală. Aceasta fiind considerată julfă, se i ade pe deasupra si se pune peste turtele care, în prealabil, au fost rupte mărunt și puse într-un
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
Din aceste considerente, primele lucrări care s-au efectuat la Iași pentru aprovizionarea orașului cu apă potabilă și care datează încă de pe vremea domnitorului Vasile Lupu, s-au făcut pe actualul teritoriu al grădinii de aici, apa era dusă prin oale de pământ ars și aproviziona băile și cișmelele de la Curtea domnească. Tot din aceste surse s-a aprovizionat la început și Mănăstirea Golia iar mai târziu Spitalul Sf. Spiridon. De acest lucru ne amintesc diferite documente scrise și numeroase vestigii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
M-am și enervat pentru prima oară. De ce se folosește constant această formă a verbului, la persoana I plural? De ce sunt întotdeauna fotbaliștii noștri care au marcat, cerșetorii noștri, muzicanții noștri, poetul nostru național? De ce suntem băgați toți în aceeași oală sub presiune? Căci, până la urmă, ei se reprezintă pe ei înșiși, și abia la urmă o entitate destul de vagă, numită România? Dar să revin. Duminică seara a avut loc preselecția pentru Eurovision, unul dintre cele mai penibile concursuri de orice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
recitiți, cu un plus de atenție, cele două paragrafe de mai sus. Și veți vedea că vociferăm teribil împotriva nedreptății pe care ne-o fac italienii și, în genere, occidentalii când generalizează și ne includ pe toți românii în aceeași oală cu niște infractori, dar, pe de altă parte, simțim nevoia să ne delimităm de o întreagă etnie: de romi, de țigani sau cum doriți să le spuneți. Adică, la rândul nostru, fără nici cea mai mică ezitare, spunem că oamenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
timp, mod, cauză, etc.). Analiza tranzitivității (procesului) este un tip de semantică fundamentală. Analistul identifică procesul sau acțiunea pe care o exprimă propoziția, ca și participanții recunoscuți. Astfel, în propoziția Ursul a desenat pentru motan, cu creionul lui năzdrăvan, o oală cu mîncare va fi aplicată următoarea analiză. În exemplul dat, deci, o manifestare anume (o mini-narațiune, de fapt) este reprezentată ca fiind una ce presupune procesul material de a desena și patru participanți: un mediu-efect care este creat, un agent
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
una ce presupune procesul material de a desena și patru participanți: un mediu-efect care este creat, un agent responsabil de proces și alți doi participanți, beneficiarul și instrumentul care nu a trebuit să fie menționat gramatical (Ursul a desenat o oală de mîncare) dar a fost. Acestea, conform analizei de tranzitivitate de mai sus, sînt componentele semantice esențiale ale propoziției date și, acționînd în același mod, pentru a analiza toate propozițiile din text pot fi identificate componentele semantice esențiale ale unui
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
relația cu un tată blocat în mania lui religioasă, dar și ciudatul curaj, învecinat periculos cu satisfacția inconștiență a eliberării, de care a dat dovadă asistând la operațiunea îndeplinită sec de echipa medicului legist. Sângele scurs e adunat într-o oală din casă, apoi îngropat în grădină, ca un graal al sacrificării simbolice a părintelui opresiv. Formulate lucid, lucrurile au explicații simple: "Ea n-avea ochi pentru noi și nu ne privea decât arareori duios iubitor ca o mamă. În ochii
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
entități delimitate (articol de îmbrăcăminte, gest de omenie, gură de aer, fir de nisip, praf de sare). (b) substantive care denumesc conținutul (engl. container nouns): un butoi de țuică, o cană de lapte, o canistră de benzină, un car de oale, o ceașcă de ceai, o cutie de Coca-Cola, o damigeană de vișinată, o ladă de bere, o mână de mălai, un pahar de vorbă, un pahar de ulei, un pumn de nisip, o sticlă de vin, un țoi de coniac
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tranz.: Salvamarii ancorează geamandurile part. ancorat, -ă nom. ancorarea, ancoratul A (SE) ÎNȚEPENI Mașina s-a înțepenit în mijlocul intersecției Ion a înțepenit de spate tranz.: Ion a înțepenit cheia în contact part. înțepenit, -ă nom. înțepenirea, înțepenitul NEREFLEXIVE A ATÂRNA Oalele lui Ion atârnă în cui tranz.: Ion atârnă oalele în cui part. atârnat, -ă nom. atârnarea, atârnatul A DEVIA Traseul deviază la dreapta tranz.: RATB deviază traseul autobuzului part. deviat, -ă nom. devierea, deviatul A ÎNAINTA Râul înaintează printre munți
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ancoratul A (SE) ÎNȚEPENI Mașina s-a înțepenit în mijlocul intersecției Ion a înțepenit de spate tranz.: Ion a înțepenit cheia în contact part. înțepenit, -ă nom. înțepenirea, înțepenitul NEREFLEXIVE A ATÂRNA Oalele lui Ion atârnă în cui tranz.: Ion atârnă oalele în cui part. atârnat, -ă nom. atârnarea, atârnatul A DEVIA Traseul deviază la dreapta tranz.: RATB deviază traseul autobuzului part. deviat, -ă nom. devierea, deviatul A ÎNAINTA Râul înaintează printre munți tranz.: Ion înaintează o cerere directorului part. înaintat, -ă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
numai după fierbere sau prăjire suficientă sau se va congela timp de minim 24 de ore pentru distrugerea chiștilor. Se impun examene coprologice obligatorii și multă atenție la consumul cărnii. După primele simptome ale bolii, bolnavul se așează pe o oală În care sa pus apă fierbinte deoarece tenia se trage spre aburii calzi. Se va controla scaunul pentru a urmări existența capului parazitului și se Începe tratamentul la toți membrii familiei. Tratamentele alopate folosesc niclosamid și mepacrin, urmate de purgative
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
actual în Germania, 64293 Darmstadt, Im Harras 16, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, str. Borsec nr. 3, sc. 3, ap. 33, județul Cluj. 544. Schmalenberg Marcela, născută la 8 decembrie 1967 în localitatea Roșia, județul Sibiu, România, fiica lui Oală Nicolae și Prodan Valeruta, cu domiciliul actual în Germania, 12524 Berlin, Schonefelder Chaussee 249, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, str. Rotarilor nr. 23, județul Sibiu. 545. Drăgănescu Mihaela, născută la 24 februarie 1954 în București, România, fiica lui Galandra
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]