5,043 matches
-
Wapowski relatează că, atunci când Ștefan a înțeles care sunt gândurile regelui „Trimise îndată la rege trei soli, bărbați de frunte ai neamului său, împreună cu o suită mare, ca să afle gândurile regelui polon, împotriva cui vrea să se îndrepte cu o oaste așa de puternică”. Ajungându-l la Nistru, solii „îl întrebară dacă intră ca prieten sau ca dușman în Moldova. Și dacă avea de gând să meargă împotriva turcilor, putea să meargă pe o cale mai scurtă, cu niște oști atât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o oaste așa de puternică”. Ajungându-l la Nistru, solii „îl întrebară dacă intră ca prieten sau ca dușman în Moldova. Și dacă avea de gând să meargă împotriva turcilor, putea să meargă pe o cale mai scurtă, cu niște oști atât de mari și Ștefan era gata să prindă și el arma împotriva turcilor și să unească cetele sale moldovene, vestite în urma atâtor biruințe, cu oștile polone. Dar, dacă vine ca dușman în Moldova, își va da Ștefan silința să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să meargă împotriva turcilor, putea să meargă pe o cale mai scurtă, cu niște oști atât de mari și Ștefan era gata să prindă și el arma împotriva turcilor și să unească cetele sale moldovene, vestite în urma atâtor biruințe, cu oștile polone. Dar, dacă vine ca dușman în Moldova, își va da Ștefan silința să-l facă să-i pară rău, lui și polonilor, de războiul pornit împotrivă-i. În urma acestei solii amenințătoare, regele Albert, nerăspunzând nimic solilor și oprindu-i
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bizuit și pe faptul că mulți moldoveni l-ar fi trădat pe Ștefan, dar documentul, pe care se bazează o asemenea afirmație, menționează doar „câțiva” moldoveni care s-ar fi supus regelui. După consiliul de război ținut după trecerea Nistrului, oastea polonă și-a început deplasarea spre Moldova. Itinerarul armatei polone în Moldova. Într-o lucrare mai veche, Eduard Fischer a stabilit un itinerar care trecea pe la Zelenen și Storojineț, după care armata polonă a coborât pe Siret la Suceava. Având
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe un singur drum. Ca să se deplaseze mai ușor, a fost împărțită în două corpuri, armata din Polonia Mare (Wielkopolska) și cea din Polonia Mică (Malopolska), cele două armate deplasându-se „uneori pe drumuri deosebite și poposind în locuri deosebite”. Oastea din Polonia Mare era comandată de Jan Trnka, iar detașamentul din Kalisz și Poznan făcea parte din acest corp. Așadar, documentele din Acta expeditionum bellicalium cuprind informații legate numai de locurile prin care a trecut oastea din Polonia Mare. Aceasta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poposind în locuri deosebite”. Oastea din Polonia Mare era comandată de Jan Trnka, iar detașamentul din Kalisz și Poznan făcea parte din acest corp. Așadar, documentele din Acta expeditionum bellicalium cuprind informații legate numai de locurile prin care a trecut oastea din Polonia Mare. Aceasta se afla, la 16 iunie, la Vinița, la 19 iunie își așeza tabăra pe Bug, iar la 28 iunie ajungea în Podolia. La 2 august, oastea din Polonia Mare ajungea la Czyrwone (prope oppidum Czyrwone circa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cuprind informații legate numai de locurile prin care a trecut oastea din Polonia Mare. Aceasta se afla, la 16 iunie, la Vinița, la 19 iunie își așeza tabăra pe Bug, iar la 28 iunie ajungea în Podolia. La 2 august, oastea din Polonia Mare ajungea la Czyrwone (prope oppidum Czyrwone circa fluvium Nester), unde poposește 12 zile. De aici, a pornit spre Sniatin, unde ajunge la 14 august, și staționează în această localitate până la 21 august. Oastea Poloniei Mici, în care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Podolia. La 2 august, oastea din Polonia Mare ajungea la Czyrwone (prope oppidum Czyrwone circa fluvium Nester), unde poposește 12 zile. De aici, a pornit spre Sniatin, unde ajunge la 14 august, și staționează în această localitate până la 21 august. Oastea Poloniei Mici, în care se afla și regele, ajunge la Uscie (Uscieczko), unde este atestată documentar la 7-8 august. De aici a trecut Nistrul pe la Mihalcea, unde a poposit o săptămână. Trecerea Nistrului s-a făcut sub supravegherea regelui și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
menționează că regele a poposit la Coțmani timp de 7 zile. Aici l-au găsit pe rege solii lui Ștefan cel Mare, logofătul Tăutu și vistierul Isac. În Acta expeditionum bellicalium nu este menționat satul Coțmani, pentru simplul motiv că oastea din Polonia Mare nu a trecut prin această localitate. Din care cauză, Rezachevici a socotit că este nimerit să mute întâlnirea dintre solii lui Ștefan cel Mare și regele polon la Sniatin, unde nu era regele, dar se afla palatinul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
regele polon la Sniatin, unde nu era regele, dar se afla palatinul de Kalisz și Poznan cu oamenii săi. De la Coțmani, regele a pornit spre Șipinți, unde a staționat între 22-27 august. Între 28-31 august și 1 septembrie, regele și oastea din Polonia Mică se afla undeva pe stânga Prutului, nu departe de Cernăuți. De aici a ajuns la Tărăsăuți, la 6-7 septembrie, după care s-a deplasat la curtea lui Hadir, pe Prut, unde a staționat în zilele de 7-12
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Polonia Mică se afla undeva pe stânga Prutului, nu departe de Cernăuți. De aici a ajuns la Tărăsăuți, la 6-7 septembrie, după care s-a deplasat la curtea lui Hadir, pe Prut, unde a staționat în zilele de 7-12 septembrie. Oastea din Polonia Mare s-a deplasat de la Sniatin spre Hotin, unde se afla la 3-4 septembrie („prope oppidum Choczym, circa fluvium Prut”). La 5 septembrie, Jan Trnka și oastea comandată de el s-au deplasat de la Hotin spre curtea lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Hadir, pe Prut, unde a staționat în zilele de 7-12 septembrie. Oastea din Polonia Mare s-a deplasat de la Sniatin spre Hotin, unde se afla la 3-4 septembrie („prope oppidum Choczym, circa fluvium Prut”). La 5 septembrie, Jan Trnka și oastea comandată de el s-au deplasat de la Hotin spre curtea lui Hadir („circa curiam Hadir, penes fluvium Pruth”), unde pisarul palatinului Sedziwoj Czarnkowski data un alt document la 9 septembrie. Confuzia făcută de pisar, când a scris „oppidum Choczym circa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Prut, în secolul al XV-lea. Fr. Papée a remarcat faptul că e vorba de o confuzie. Pisarul, care de la o zi la alta s-a aflat de pe malul Nistrului pe malul Prutului, a consemnat numele Prutului, ceea ce înseamnă că oastea polonă, reunită, trecuse râul înainte de 11 septembrie. Dar s-a corectat el însuși, scriind oppidum Choczym, care nu putea fi decât cetatea Hotinului de pe Nistru. Dacă ar fi fost vorba despre un sat, pisarul ar fi notat villa Choczym, așa cum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
așa cum scria corect curtea lui Hadir. La Hadir, s-a hotărât ca întreaga armată polonă să meargă spre Suceava. La 11 septembrie, pisarul redacta un nou document dincolo de Prut (post fluvium Pruth). După Fr. Papée, în ziua de 12 septembrie, oastea polonă reunită acum pornea spre Suceava. În reconstituirea drumului făcut de armata polonă C. Rezachevici afirmă că aceasta, după ce a trecut de Sniatin, a străbătut Codrii Cosminului, între 11-18 septembrie. Dar letopisețele noastre menționează că polonii s-au retras pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al III-lea i-a cerut lui Alexandru să nu-l atace pe Ștefan, reproșându-i marelui duce faptul că „ne-a ascuns că merge cu fratele său, regele Poloniei, împotriva prietenului nostru, Ștefan, voievodul Moldovei”. Marele duce pornise cu oastea să intre în Moldova pe la Soroca, fapt care justifică marșul armatelor polone spre Hotin și Hadir. În Cronica lituaniană se arată că la seimul din Parcow, Alexandru se înțelesese cu Ioan Albert, „fără știrea panilor din sfat”, ca să meargă „prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
spui nouă gândul tău, noi, ostașii, nu vrem să mergem peste râul Bug.” Astfel, Alexandru a fost silit să trimită „câteva mii de cneji și pani și curteni aleși”, în fruntea cărora erau mareșalul său și câțiva cneji. Corpul de oaste lituanian avea să ajungă în Moldova, când oastea polonă trecuse de Codrii Cosminului, în retragerea spre hotarele Poloniei. Aflând că Alexandru se îndrepta cu oastea sa spre Moldova, Ivan al III-lea i-a trimis 5 soli prin care îl
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să mergem peste râul Bug.” Astfel, Alexandru a fost silit să trimită „câteva mii de cneji și pani și curteni aleși”, în fruntea cărora erau mareșalul său și câțiva cneji. Corpul de oaste lituanian avea să ajungă în Moldova, când oastea polonă trecuse de Codrii Cosminului, în retragerea spre hotarele Poloniei. Aflând că Alexandru se îndrepta cu oastea sa spre Moldova, Ivan al III-lea i-a trimis 5 soli prin care îl avertiza: „noi acum îți dăm de știre... să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pani și curteni aleși”, în fruntea cărora erau mareșalul său și câțiva cneji. Corpul de oaste lituanian avea să ajungă în Moldova, când oastea polonă trecuse de Codrii Cosminului, în retragerea spre hotarele Poloniei. Aflând că Alexandru se îndrepta cu oastea sa spre Moldova, Ivan al III-lea i-a trimis 5 soli prin care îl avertiza: „noi acum îți dăm de știre... să nu pornești împotriva lui Ștefan, voievodul Moldovei, ci să fii în pace cu el”. Pe lângă acest avertisment
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu oameni într-ajutor fratelui tău. Dar, frate, oare e bine una ca asta ?” Alianța cu Moscova și cu tătarii a jucat un rol foarte important pe plan politic și militar. Dacă la cei 120.000 de oameni, câți număra oastea polonă, s-ar fi adăugat și oastea lituaniană, situația, ar fi devenit și mai critică pentru Moldova. La 28 august, după cum se menționează în Letopisețul țării, Ștefan a părăsit Suceava, îndreptându-se spre Roman, unde urma să se concentreze oastea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
frate, oare e bine una ca asta ?” Alianța cu Moscova și cu tătarii a jucat un rol foarte important pe plan politic și militar. Dacă la cei 120.000 de oameni, câți număra oastea polonă, s-ar fi adăugat și oastea lituaniană, situația, ar fi devenit și mai critică pentru Moldova. La 28 august, după cum se menționează în Letopisețul țării, Ștefan a părăsit Suceava, îndreptându-se spre Roman, unde urma să se concentreze oastea sa. Ștefan „Dădu poruncă, scria Wapowski, să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oastea polonă, s-ar fi adăugat și oastea lituaniană, situația, ar fi devenit și mai critică pentru Moldova. La 28 august, după cum se menționează în Letopisețul țării, Ștefan a părăsit Suceava, îndreptându-se spre Roman, unde urma să se concentreze oastea sa. Ștefan „Dădu poruncă, scria Wapowski, să prindă fiecare armele pentru scăparea moșiei, soțiilor și copiilor. Patruzeci de mii de oșteni adună. Ajutoarele de la turci, tătari, unguri și munteni fură așteptate la loc sigur, în pădurile țării sale. Ioan Albert
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe moldoveni de partea sa, din care cauză se purta foarte blând cu prizonierii. În schimb, când oștenii moldoveni au prins șase leși, Ștefan a trimis trei dintre ei împăratului turcesc și pe ceilalți i-a spânzurat. La 24 septembrie, oastea polonă ajungea la Suceava, iar la 26 începea asediul cetății. Regele „după ce s-au întins corturile... și după ce s-a așezat tabăra în formă de cerc, începură să așeze mașinile pentru dărâmarea cetății, care era durată din ziduri tari. Se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la câmp și să dea o luptă deschisă cu polonii.” Cronicarul are dreptate doar în parte. Moldovenii, folosind tactica tradițională, n-au atacat niciodată un dușman superior în câmp deschis. Cronicarul lituanian este de altă părere. Ștefan interceptase toate drumurile oastei polone, ca să nu-i poată veni nici ajutoare și nici hrană. „Și acea întărire, precizează cronicarul, era pretutindeni peste două mile; nici câmpul nu l-au părăsit pentru a lupta cu polonii necontenit, pe care, însă, îi nimicea regulat din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
erau conduși de Luca Arbure, cerându-le să capituleze. Portarul Sucevii i-a răspuns astfel regelui: „Află sigur că noi, domnului nostru și cetății sale, nu-i putem fi trădători, căci al nostru domn, Ștefan voievod, este în câmp cu oastea sa; dacă vrei, du-te, învinge-l, iar cetățile și toată țara lui îndată vor fi în mâinile tale”, se spune în Cronica Byhovec. Cronicarii poloni au considerat, spre justificare, că regele polon a pornit împotriva Moldovei crezând că moldovenii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să-l trădeze pe domn, dar nu îndrăzneau s-o facă decât atunci când acesta va fi fost biruit de poloni. Sunt simple speculații, fără o susținere documentară. În timpul asediului Sucevei, polonii au început să se îmbolnăvească din cauza lipsurilor. Și cum oastea polonă „părea împresurată”, cum zice Wapowski, regele a acceptat să discute încheierea unui armistițiu. În Letopisețul nostru se arată că „domnului Ștefan voievod i-a venit ajutor de la craiul unguresc numit Laslău, care era frate cu Albert, craiul leșesc, 12
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]