4,211 matches
-
cu apă iarăși... ziditu-s-au din nou doao ceșmele alăture cu poarta cea mare a numitului... locaș cu haznele dinnăuntrul mănăstirii, ca să fie atât pentru trebuința lui și a bolnavilor, cât și a celor de pe împregiurul lui și a obștii, din care haznele fiind apă de prisosit s-au rânduit și la altă ceșme.. la răspântiile Uliții Strâmbe”. Apoi aceste „haznele” și „ceșmele” trebuia îngrijite și tocmite la nevoie. Pentru asta, Grigorie Alexandru Ghica voievod, prin același hrisov din decembrie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vedereză că sunt 236 ani de când merge stăpânirea din neam în neam în aceste două neamuri de boieri". Documentul a fost datat 1667-1668. Coborând în istorie cu 236 ani, ajungem în 1431, an care atesta localitatea Breaza, cu venicii, când obștea brezenilor era acaparată de boierii Mărgineni. "Spargerea" obștei moșnenilor din Breaza s-a realizat în timp. Aceasta a intrat în stăpânirea boierilor din Mărginenii Prahovei, care au ocupat treptat, toată întinderea până la hotarul cu Transilvania de o parte și de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din neam în neam în aceste două neamuri de boieri". Documentul a fost datat 1667-1668. Coborând în istorie cu 236 ani, ajungem în 1431, an care atesta localitatea Breaza, cu venicii, când obștea brezenilor era acaparată de boierii Mărgineni. "Spargerea" obștei moșnenilor din Breaza s-a realizat în timp. Aceasta a intrat în stăpânirea boierilor din Mărginenii Prahovei, care au ocupat treptat, toată întinderea până la hotarul cu Transilvania de o parte și de alta a râului Prahova. Primul dintre boierii amintiți
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
arătând o durere afară din cale, dovedind nepătrunderea rosturilor lumii. Căci Dumnezeu a dat ca trupul să se risipească întru cele dintru care s-a alcătuit, iar sufletul să se mute acolo de unde va fi luat la învierea cea de obște. Cel mai pătruns de evlavie se arătă Stănică. Atunci când părintele, înainte de a se atinge de paharul de vin, se închină, își făcu și el cruce. Mâncară ca și altă dată, cu aceeași lăcomie, dar cu demnitate. Numai popa Țuică își
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
are ca efect anularea diferențelor valorice și echivalarea oricărei aptitudini vitale autentice cu profitul utilitar cel mai jos, adică anularea puterii de creație spirituală prin valorificarea financiară a acestui domeniu, a cărui natură apare astfel perfect denaturată. Rezultatul pe planul obștii de indivizi este crearea artificială a unei pături sociale de intermediari, care trafică și traduc orice bunuri, fără vocația resimțirii lor pe plan afectiv. Ei sunt roboții funcției lor hibride. Deci sterilitatea afectivă devine resortul și tribuna de comerț în
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
studențimea română și-a dat sieși o bilă neagră în caietul ei de cursuri și de bună creștere“. Bietul Ștefan, avea dreptate când spunea că în moravurile acestei țări nu intră decât ingratitudine pentru cei ce fac un bine public. „Obștea nerecunoscătoare“ - mai ții minte ? — întotdeauna i-am reproșat lui Ștefan că nu face o demarcație între străini și familie ! Cum mai poți să ai pretenții de la niște străini, când obligația ta de bărbat, primă, este față de familie, nu față de obștea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Obștea nerecunoscătoare“ - mai ții minte ? — întotdeauna i-am reproșat lui Ștefan că nu face o demarcație între străini și familie ! Cum mai poți să ai pretenții de la niște străini, când obligația ta de bărbat, primă, este față de familie, nu față de obștea publică... în fine... Dar când propriul lui copil... — Dar, Sophie, biata Yvonne e un copil... Un copil, fie, un copil, dar un copil terriblement égoïste, te rog să mă crezi că discuția nu-mi este plăcută, și față de altcineva n-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a scopului și la identitatea deplină a cuprinsului lor? Ca spectatorul în fața artei, ca credinciosul cu biserica, astfel e raportul dintre cei culți și știință. Cugetătorii și învățații lucrează, cei culți consumă știința; învățații sânt preoții științei, cei culți sânt obștea credincioșilor; ceea ce nu exclude ca un laic să priceapă adesea mai mult din teologie decât duhovnicul său. Știința este reprezentarea și dezvălirea spiritului național într-o direcțiune, acea a științei; valoarea și ființa ei, viața și scopul ei e departe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
manufacturiere și au stimulat dezvoltarea urbană, cu deosebire în Transilvania, cum ar fi Alba Iulia, Sebeș, Sibiu, Mediaș, Brașov, Bistrița, Sighișoara ș.a.. Cetatea Rupea Biserica Biertan Castelul Făgăraș Un anumit interes există și pentru „cetățile țărănești”, stăpânite și păstrate de obștea sătească, precum Râșnov, Feldioara, Rupea (Brașov), Saschiz (Mureș), Slimnic (Sibiu), ca și unele cetăți nobiliare, cu istorie pierdută în negura timpurilor, ca Șoimuș (Arad) și Deva (Hunedoara). Se adaugă bisericile fortificate de la Homorod, Cristian, Sânpetru, Hărman, Biertan, Saschiz, Valea Viilor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
îi spun trei lucruri. Primul e chiar acesta: cum accepți să te trezești din somnambulismul tău? Cum ne împingi să ne trezim din somnambulismul nostru? Somnambulismul nostru nu e dătător de măsură pentru unul sau altul dintre noi, ci pentru obște. Eu nu mai sânt eu, tu nu mai ești tu. Iau ca o umilință că sânt cine sânt dar și ca o răspundere. Andrei mă vede mergând pe sârmă și îmi spune: "Vezi că e o ceartă la vecini. Dă-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a scăpat, Vulcănescu a făcut pneumonie și a murit. Vă întreb: avea dreptul să facă ce a făcut? Nu era mai adânc etic să se gândească la ce le datora celorlalți, la tot ce avea bun de făcut pentru întreaga obște după ce ar fi ieșit? Să se gândească deci la toți câți s-ar fi putut împărtăși din spiritul lui extraordinar? Ceea ce predic nu este nici lașitate, nici urâțenie morală în genere, ci eticul pus în slujba a ceva, nu a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în lumea germană, maghiară catolică, extinzându-se în zona ortodoxă a Banatului de Sud, la români și sârbi (sunt și aprecieri că prima dată fășancul s-a născut în neolitic- legat de cultul fecundității și fertilității, preluat de daci prin obștea sătească). Această sărbătoare începe în prima duminică după Lăsata Secului, cu 6 săptămâni înainte de postul Paștelui.În acea duminică are loc fășancul cel mic( al copiilor); luni și marți este fășancul cel mare( al tinerilor căsătoriți și necăsătoriți). Inițial fășancul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de netăgăduit al mir-ului: „Nimeni pe lume nu poate renega mir-ul”, „Tot ceea ce a decis mir-ul trebuie dus la îndeplinire”, „Numai Dumnezeu poate judeca mir-ul”, „Mir-ul este ceva măreț” (Haxthausen, 1853, vol. III, 131) ș.a. Obștea este după Haxthausen o extensie a familiei patriarhale, „o familie fictivă” (Haxthausen, 1847, vol. I, IV), ai cărei membri posedă bunuri în comun și sunt conduși de un șef (starosta) care exersează asupra lor o autoritate absolută, patriarhală: „Rusia aparține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
extensie a familiei patriarhale, „o familie fictivă” (Haxthausen, 1847, vol. I, IV), ai cărei membri posedă bunuri în comun și sunt conduși de un șef (starosta) care exersează asupra lor o autoritate absolută, patriarhală: „Rusia aparține națiunii ruse subdivizate în obști, ca unei singure familii, sub autoritatea șefului sau tatălui, Țarul, care dispune în mod legitim de tot și a cărui putere este absolută” (Haxthausen, 1847, vol. I, IX). Din punct de vedere evolutiv, mir-ul nu este decât „o fază
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în care a fost realizat studiul. Invocarea spiritului de sociabilitate slav corespunde întru totul abordărilor de psihologie a popoarelor (Völkerpsychologie) ce încep să se răspândească în spațiul german din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cazul românilor, obștea, fără a avea un caracter sacru, se bucura de un mare respect din partea membrilor săi, conștienți de faptul că, apărând interesul colectiv, aceasta protejeaza interesele fiecăruia în parte. Aceste aspecte sunt surprinse tot de proverbele populare: „Ca oare-ce să fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
avea un caracter sacru, se bucura de un mare respect din partea membrilor săi, conștienți de faptul că, apărând interesul colectiv, aceasta protejeaza interesele fiecăruia în parte. Aceste aspecte sunt surprinse tot de proverbele populare: „Ca oare-ce să fie bine pentru obște, trebue să privească la folosul obștii”, „Pă unul din obște de vei supăra, toată obștea ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de un mare respect din partea membrilor săi, conștienți de faptul că, apărând interesul colectiv, aceasta protejeaza interesele fiecăruia în parte. Aceste aspecte sunt surprinse tot de proverbele populare: „Ca oare-ce să fie bine pentru obște, trebue să privească la folosul obștii”, „Pă unul din obște de vei supăra, toată obștea ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
din partea membrilor săi, conștienți de faptul că, apărând interesul colectiv, aceasta protejeaza interesele fiecăruia în parte. Aceste aspecte sunt surprinse tot de proverbele populare: „Ca oare-ce să fie bine pentru obște, trebue să privească la folosul obștii”, „Pă unul din obște de vei supăra, toată obștea ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
faptul că, apărând interesul colectiv, aceasta protejeaza interesele fiecăruia în parte. Aceste aspecte sunt surprinse tot de proverbele populare: „Ca oare-ce să fie bine pentru obște, trebue să privească la folosul obștii”, „Pă unul din obște de vei supăra, toată obștea ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște să te silesci”, „Cele dă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
protejeaza interesele fiecăruia în parte. Aceste aspecte sunt surprinse tot de proverbele populare: „Ca oare-ce să fie bine pentru obște, trebue să privească la folosul obștii”, „Pă unul din obște de vei supăra, toată obștea ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște să te silesci”, „Cele dă obște nu cam supără pă nimeni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
populare: „Ca oare-ce să fie bine pentru obște, trebue să privească la folosul obștii”, „Pă unul din obște de vei supăra, toată obștea ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște să te silesci”, „Cele dă obște nu cam supără pă nimeni, iar cele în parte pă toți dă obște”, „Cel ce pentru obște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
obștii”, „Pă unul din obște de vei supăra, toată obștea ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște să te silesci”, „Cele dă obște nu cam supără pă nimeni, iar cele în parte pă toți dă obște”, „Cel ce pentru obște mult să sârguesce, pentru sineși muncesce, că șî el parte din obște este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
obște de vei supăra, toată obștea ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște să te silesci”, „Cele dă obște nu cam supără pă nimeni, iar cele în parte pă toți dă obște”, „Cel ce pentru obște mult să sârguesce, pentru sineși muncesce, că șî el parte din obște este”, „Din cele dă obște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște să te silesci”, „Cele dă obște nu cam supără pă nimeni, iar cele în parte pă toți dă obște”, „Cel ce pentru obște mult să sârguesce, pentru sineși muncesce, că șî el parte din obște este”, „Din cele dă obște nici cel mai mic lucru să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște să te silesci”, „Cele dă obște nu cam supără pă nimeni, iar cele în parte pă toți dă obște”, „Cel ce pentru obște mult să sârguesce, pentru sineși muncesce, că șî el parte din obște este”, „Din cele dă obște nici cel mai mic lucru să nă-l însușesci pentru al tău în parte interes”, „Dă obște trebuința cea mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]