6,900 matches
-
Nu-ți răpesc mult timp, am spus. Cinci minute. Midori și-a scos ochelarii și a mijit ochii. Avem senzația că privește o casă abandonată, pe cale de a se prăbuși. — Nu vreau să vorbesc cu tine. Scuză-mă. Fata cu ochelari mă privea de parcă voia să spună: „N-auzi? Nu vrea să stea de vorbă cu tine.“ La cursul despre operele lui Tennessee Williams și locul lor în literatura americană, m-am așezat în rândul întâi, pe banca din dreapta, iar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ori să intru în vorbă cu Midori, dar răspunsul ei era veșnic același: „Nu vreau să vorbesc acum cu tine.“ Îmi dădeam seama din tonul vocii ei că nu-mi acordă nici o șansă. Midori era întotdeauna însoțită de fata cu ochelari sau de un individ înalt, tuns scurt, cu picioare incredibil de lungi și încălțat cu bascheți albi. Aprilie a trecut, a venit luna mai, dar aceasta a fost și mai groaznică. În plină primăvară, eu simțeam o apăsare dureroasă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
mă-ntreabă negrul arătÎndu-mi monedele. — Un bacșiș, i-am spus În spaniolă. Ești liber. De aia ți i-a dat. — Deci să nu mai vin mîine? — Nu. Așa că-și ia negru’ ghemul de sfoară cu care prinde momeala și ochelarii de soare, Își pune pălĂria de paie și pleacă fărĂ să zică la revedere sau ceva de genu’ Ăsta. Era un negru care nu prea dădea doi bani pe nici unu’ dintre noi. — Domnule Johnson, cînd vreți să ne Încheiem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și-l lăsĂ să atîrne. Așa stătea, cu brațul atîrnînd pe lîngă el, cînd se-ntoarse barca de mai devreme. BĂrbații din șezlonguri vorbeau. Își lăsaseră undițele la o parte și unul dintre ei le supraveghea din spatele unei perechi de ochelari. Erau prea departe ca să audă ce spun. Și nici nu l-ar fi ajutat cu ceva. La bordul vasului South Florida, care se plimba pe canalul de la Woman Key pentru că era prea urît afară ca să iasă la recif, căpiatnul Willie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Adams n-avea de unde să știe că acest bărbat era considerat irezistibil de către o grămadă de femei din Washington. — Probabil că i-oi fi zis așa din greșeală. Doctore, bărbatul Ăla este În mod evident rănit, spuse celălat pescar, Întinzîndu-i ochelarii. — VĂd și fărĂ să-mi pun ochelarii, răspunse doctorul. Cine-i bărbatul Ăla? — N-am de unde să știu, răspunse căpitanul Willie. — Ei, o să afli, spuse bărbatul cu expresia disprețuitoare. Notează-i numărul de Înmatriculare. — L-am notat, doctore. — SĂ mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
acest bărbat era considerat irezistibil de către o grămadă de femei din Washington. — Probabil că i-oi fi zis așa din greșeală. Doctore, bărbatul Ăla este În mod evident rănit, spuse celălat pescar, Întinzîndu-i ochelarii. — VĂd și fărĂ să-mi pun ochelarii, răspunse doctorul. Cine-i bărbatul Ăla? — N-am de unde să știu, răspunse căpitanul Willie. — Ei, o să afli, spuse bărbatul cu expresia disprețuitoare. Notează-i numărul de Înmatriculare. — L-am notat, doctore. — SĂ mergem să vedem care-i treaba. — SÎnteți doctor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
săltîndu-și În același timp umerii și sprîncenele. — E stat În picioare mai Înalt ca mine și se uită În ochi la mine. Eu tras de coardă să mă ridice. — CÎt era de mare, John? Nu pot să zic sigur pentru că ochelarii fac distorsiune puțin. Dar capu’ era mai gros de-un metru, orișicum. Și el era stat pe picioare ca pe vîrfuri și se uita la mine așa (și se holbă la mine). Așa că atunci cînd mă ridic afară din apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și maurii deschideau focul imediat ce vedeau camera strălucind. Știau tot ce era de știut despre flash-urile camerelor sau ale ochelarior ofițerilor și, dacă voiai să fii o țintă vie, n-aveai nimic altceva de făcut decît să-ți porți ochelarii de vedere fărĂ să-i umbrești cum trebuie. Știau să tragă și m-au făcut să tremur În pantaloni toată ziua. După-amiază ne-am mutat sus, În casa aia. Era un loc bun pentru filmat și am făcut un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Ascultă la mine, toată treaba asta e enervantă ca o ploșniță. De ce ar vrea să atace frontal poziții ca alea? Cui dracu’ i-o fi venit ideea asta? — Unui tîmpit, Largo Caballero pe numele său, spuse un tip scund cu ochelari groși care stătea deja la masă cînd ne așezaserăm. Cum l-au lăsat să se uite prin binoclu, cum l-au făcut general. A lui e capodopera aia. Ne uitarăm amîndoi la el. Al Wagner, tanchistul, mă privi ridicînd din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
executat. El ar trebui să fie cel Împușcat. — Auzi, colega, Îi spuse Al. Nu vrei să vorbești puțin mai Încet? S-ar putea să te audă cineva și să creadă că sîntem Împreună. — Știu eu ce zic, spuse omulețul cu ochelarii foarte groși. L-am examinat atent. LĂsa impresia că, Într-adevăr, știe ce vorbește. În fine, Însă nu-i bine să spui mereu ce știi, i-am spus. Bei ceva? — Sigur, spuse. Cu tine pot să vorbesc. Te cunosc. Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
nu te speli și tu? Îl Întrebai pe Al. — Intenționez. În camera ta. După ce plecăm de-aici. Ai niște săpun pentru un tanchist? — Nu. — Nu-i nimic. Am eu o bucățică-n buzunar, pe care am păstrat-o. Omulețul cu ochelarii groși se holba la Al: — Ești membru de partid, tovarășe? Întrebă. — Sigur, răspunse Al. — Știu că prietenul nostru, tovarășul Henry, nu este, spuse omulețul. — PĂi atunci, În locul tău, n-aș avea Încredere-n el. Eu, unul, nu am niciodată. — Nenorocitule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
simplu noroc. Cele mai multe din vinurile astea de la palat sînt de tot rahatu’. — SÎnt prea vechi. Și nici clima asta nu-i bună deloc pentru vin. — Uite-l pe tovarășu’ Ăla isteț, spuse Al, Înclinîndu-și capul către masa cealaltă. Omulețul cu ochelari groși care ne povestise despre Largo Caballero stătea de vorbă cu niște tipi despre care știam că sînt mahări mari. Se pare că-i un șmecher. — CÎnd sînt destul de mari, Îi doare undeva de ce scot pe gură. Da’ tare-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
eu. — Sigur, cînd mergeam noi la vînĂtoare era prea frig pentru fluturi. CÎnd vînam noi În Wyoming, popîndăii și cîinii de prerie se băgaseră deja la hibernat. Azi sîntem În 15 septembrie. — MĂ duc să văd dacă chiar mănÎncă. Vrei ochelarii mei? Se uită un timp și apoi spuse: — SĂ fiu al dracu’ dacă-mi dau seama. Da’ sigur sînt foarte interesați. Apoi se-ntoarse spre Onèsime și spuse: — Pișa-m-aș pe pauvre friți, Onie. Pas de pistol, pas de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
au ceva necazuri pe-acolo, Ă? spuse bărbatul de la tejghea. Era un tip În vîrstă cu fața bronzată pînĂ la cozorocul șepcii și pistruiată și albă deasupra. Roger observă că bărbatul avea o gură subțire și rea și că purta ochelari cu rame de oțel. — Da, necazuri din plin. — ȚĂrile astea din Europa, parcă-s toate la fel. Necaz după necaz. — Mai vreau o cafea, spuse Roger. Voia s-o lase să se răcească pînĂ citea ziarul. — Dacă stau să cerceteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
li se pare cel mai odios cuvânt; suportă insultele mult mai ușor. Pe Davey chiar îl pot numi astfel. Mă uit la el stând la pupitru, îmbrăcat în costumul gri încheiat până sus, foarte la modă, cu ochii ascunși în spatele ochelarilor de soare, cu obrajii săi bucălați, pe care-i mai ciupesc uneori, ca să-l enervez, în stilul mamelor italience. Și-mi vine să-l îmbrățișez. Simt că am să izbucnesc în lacrimi. Țin la el nespus și aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Daisy. Făt-Frumos se îndreaptă spre noi. Are niște dinți impresionant de albi, care strălucesc chiar și în semiîntuneric, iar pectoralii sunt foarte bine puși în evidență de puloverul strâmt și mă gândesc că ar trebui să purtăm genul acela de ochelari pe care ți-i dau la cinema pentru a profita de o imagine tridimensională. O îmbrățișează pe Daisy, iar ea se topește de plăcere. — Mă bucur că ați putut veni, exclamă el entuziast. N-ați avut probleme la intrare, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
se desface și îi acoperă fața. Doar Patrick mi se abandona în felul acesta și îmi plăcea să-i adun părul la spate și să-l privesc în ochi. Când și-a luat rămas-bun la aeroport, nu și-a scos ochelarii de soare fumurii. Știam că, dacă îl privesc, l-aș fi făcut să izbucnească în lacrimi, ca și mine. Nu-mi pot lua ochii de la antrenor. Se mișcă, vorbește, își ține umerii, pășește exact ca Patrick. Are grijă de elevii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
folos, atâta tot. Se uită la mine cu nevinovăție. Când face astfel de mutre, arată ca un băiețel, cu ochii lui mari și obrajii rotunzi. E unul dintre motivele pentru care se chinuie să poarte haine cât mai sobre și ochelari cu rame negre; știe că fără acestea s-ar prezenta ca un puști de doisprezece ani, cu o înălțime peste medie. Nu sunt furioasă! Sunt speriată! N-am vrut să spun asta. Sunt așa de surprinsă, că simt nevoia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mai ales că stă mereu pe brațul unui fotoliu, parcă pe punctul de-a o șterge. Nu bea nimic, deși i-ar face bine și l-ar mai relaxa un pic. Se uită, pur și simplu, și își îndreaptă mereu ochelarii. Cu toate astea, nu lipsește niciodată. E ceva oarecum miraculos. Chiar trebuie să ținem cont de asta? întreabă Jennifer, fluturând exemplarul ei cu cei Doisprezece Pași. Cu câteva zile înainte, le-am trimis tuturor mesaje să se uite peste paginile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
crească acțiunile, fiindcă toți tipii de acolo or să-i facă avansuri lui Daisy și-or să-i spună ce norocos e să aibă o asemenea prietenă... e doar un weekend, Davey, nu se mărită cu el... Davey își scoate ochelarii și îi șterge cu poalele cămășii, ceea ce face numai când e la mare ananghie. Nu pot să cred, murmură el, că nu vezi ce periculos și nesincer e planul ăsta. Finn trebuie să-și înfrunte sentimentele, nu să fugă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
veselă, poate că, prefăcându-se că sunt împreună, or să-și dea seama că se iubeau în secret de multă vreme și că au găsit astfel marea dragoste. Ca într-o comedie romantică. N-ar fi minunat? Davey își pune ochelarii și se uită la mine ca la urs: —Ți-ai pierdut mințile? zice el. Ce e cu tine? Finn și Daisy nu se potrivesc deloc! Nu? zic eu și-mi iau geanta. Ieșim din birou și o luăm spre Exmouth
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
cu privire la petrecerea asta de nebuni care o să se țină la țară? — Da, în general. Cum e în lumea lui Davey? Destul de fain, recunoaște el. Îmi place foarte tare la serviciu, știi? Câți pot spune asta? Îmi iubesc munca. Își așază ochelarii pe nas.) În ultimul timp, toți par mai senini și mai mulțumiți și de-abia acum mi-am dat seama ce mohorâtă era atmosfera în birou înainte să se înveselească cu toții. Nu poți să-i ajuți pe toți, îi spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
-l fac să sufere. Dar am știut mereu că-i place de mine. Doamne, ce proastă sunt! Toată lumea știa că Davey o voia pe Daisy, numai eu nu. E clar că am fost atât de obsedată de Patrick, că port ochelari de cal de-un an încoace. Și când ne-am dus la țară, la petrecerea aia de logodnă și l-am văzut în costumul de baie, am avut o revelație: Davey arată excelent! Am fost foarte surprinsă, știi? Am început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
un spațiu, nu e suflet, inteligență, imaginație, opinie, număr, ordine, măsură, substanță, eternitate, nici beznă nu-i și nici lumină, eroare nu-i și nu e adevăr. Mă făcu să tresar o convorbire, clară și nonșalantă, dintre un băiat cu ochelari și o fată care, din nefericire, nu purta așa ceva. „E pendulul lui Foucault”, zicea el. „Primul experiment Într-o pivniță În 1851, pe urmă la Observatoire și apoi sub cupola Panteonului, cu un fir de șaizeci și șapte de metri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fotoliu de paie pe prispă și, dacă nu-i plăcea rima sau ritmul, pleosc! o palmă după ceafa autorului. Deși acum era o bătrânică sfrijită, în pozele vechi de șaizeci de ani tanti Clemanza apărea ca un zdrahon purtător de ochelari cu lentile-fund-de-sticlă. Cu ceafa zdrobită de scatoalce, nea Miluță se hotărâse să treacă la teatru. Adulmeca mai cu seamă piese istorice cu voievozi eroici, înconjurați de o ciurdă de puradei bastarzi. Totul în versuri, neapărat în versuri. Când nevasta i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]