5,154 matches
-
produs finit / 155 8. Puterea creației și rolul contemplației / 158 9. Tropii ontologici ai operei de artă / 163 PARTEA II Arhitectonica ontologică a operei de artă / 175 Capitolul I. Înțelegerea și funcționarea operei de artă literară / 179 1. Nevoia stratificării ontologice și modul de a înțelege opera literară / 182 1.1. Stratificarea operei literare / 195 1.1.1. Stratul sunetelor cuvintelor și al formațiunii fonetice de ordin superior / 197 1.1.2. Stratul unităților semnificative / 199 1.1.3. Stratul varietăților
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pentru înțelegerea operei poetice / 210 3. Anumite adăugări pentru înțelegerea romanului și a dramei / 215 4. Subgenuri estetice specifice operei literare / 220 4.1. Dimensiunea fantastică a operei literare / 221 4.2. Dimensiunea magică a operei / 223 Capitolul II. Arhitectonica ontologică a operei de artă vizuală / 227 1. Pictura, fotografia și filmul: particularizări / 230 2. Determinarea ontologică a picturii / 232 3. Compoziția artei fotografice și determinarea valorilor artistice / 239 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice / 246 5. Clarificări în privința arhitectonicii ontologice
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Subgenuri estetice specifice operei literare / 220 4.1. Dimensiunea fantastică a operei literare / 221 4.2. Dimensiunea magică a operei / 223 Capitolul II. Arhitectonica ontologică a operei de artă vizuală / 227 1. Pictura, fotografia și filmul: particularizări / 230 2. Determinarea ontologică a picturii / 232 3. Compoziția artei fotografice și determinarea valorilor artistice / 239 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice / 246 5. Clarificări în privința arhitectonicii ontologice a operei de artă vizuală / 256 Addenda De ce o stratificare ontologică a operei de artă / 261
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
2. Dimensiunea magică a operei / 223 Capitolul II. Arhitectonica ontologică a operei de artă vizuală / 227 1. Pictura, fotografia și filmul: particularizări / 230 2. Determinarea ontologică a picturii / 232 3. Compoziția artei fotografice și determinarea valorilor artistice / 239 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice / 246 5. Clarificări în privința arhitectonicii ontologice a operei de artă vizuală / 256 Addenda De ce o stratificare ontologică a operei de artă / 261 Afterword / 265 Bibliografie / 271 Mulțumiri Publicarea primei mele cărți de specialitate vine în urma unui efort
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ontologică a operei de artă vizuală / 227 1. Pictura, fotografia și filmul: particularizări / 230 2. Determinarea ontologică a picturii / 232 3. Compoziția artei fotografice și determinarea valorilor artistice / 239 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice / 246 5. Clarificări în privința arhitectonicii ontologice a operei de artă vizuală / 256 Addenda De ce o stratificare ontologică a operei de artă / 261 Afterword / 265 Bibliografie / 271 Mulțumiri Publicarea primei mele cărți de specialitate vine în urma unui efort colectiv. De aceea doresc să îmi exprim recunoștința față de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
filmul: particularizări / 230 2. Determinarea ontologică a picturii / 232 3. Compoziția artei fotografice și determinarea valorilor artistice / 239 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice / 246 5. Clarificări în privința arhitectonicii ontologice a operei de artă vizuală / 256 Addenda De ce o stratificare ontologică a operei de artă / 261 Afterword / 265 Bibliografie / 271 Mulțumiri Publicarea primei mele cărți de specialitate vine în urma unui efort colectiv. De aceea doresc să îmi exprim recunoștința față de cei care m-au îndrumat și au fost lângă mine în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
încurajat permanent chiar dacă planurile mele academice m-au ținut și mă țin departe de ei. În final îmi cer iertare față de cei care au fost lângă mine în tot acest timp și al căror nume am omis. Introducere Expunerea problemei ontologice a operei de artă și trasarea direcțiilor de cercetare Secolul al XXI-lea este marcat de contrarietate în aprecierea propriilor semnificații. Lucru și mai accentuat în cadrul artei: ceea ce numim obiect de artă, capodoperă sau pur și simplu artă pare să
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
culturală. În acest cotext, rolul ontologiei nu va fi cel de a explica obiectele artei și realitea lor în mod descriptiv, ci le va supune unor norme care vor reglementa inferențele la nivel cognitiv și observațiile la nivel perceptiv. Cercetarea ontologică a operei de artă presupune un paradox metodologic. În timp ce ontologia artei presupune investigarea tipului de entitate al operei, a instanțelor sale multiple, a relațiilor dintre elementele constitutive operei, precum și a identității sau a denumirii artelor, în contemporaneitate arta se eliberează
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de raport ne face să interpretăm opera de artă prin intermediul ideii de energeia (ενέργεια), deci ca actualitate a ceva-ce-stă-să-se-petreacă: în sens aristotelic, putem spune că opera de artă este existență-în-acțiune. Pentru a depăși acest paradox trebuie să identificăm, cu ajutorul investigației ontologice, un sistem logic de funcționare al elementelor operei în spațiul liber de manifestare al artei. Ceea ce propun prin lucrarea de față este adaptarea unui sistem logic de funcționare al straturilor ontologice ce duce la finaliate acest ceva numit operă de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a depăși acest paradox trebuie să identificăm, cu ajutorul investigației ontologice, un sistem logic de funcționare al elementelor operei în spațiul liber de manifestare al artei. Ceea ce propun prin lucrarea de față este adaptarea unui sistem logic de funcționare al straturilor ontologice ce duce la finaliate acest ceva numit operă de artă. Explicarea anatomiei unui obiect de artă va arăta părțile sale esențiale și relațiile la care sunt supuse. Nici unul dintre straturile ontologice (strata) nu are o existență autonomă ci, mai degrabă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
este adaptarea unui sistem logic de funcționare al straturilor ontologice ce duce la finaliate acest ceva numit operă de artă. Explicarea anatomiei unui obiect de artă va arăta părțile sale esențiale și relațiile la care sunt supuse. Nici unul dintre straturile ontologice (strata) nu are o existență autonomă ci, mai degrabă, formează o unitate organică determinată de armonii și de dizarmonii existente între straturi. Pentru că opera de artă este determinată de subiect (opera trebuie să aibă abilitatea de a se arăta pentru
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
autonomă ci, mai degrabă, formează o unitate organică determinată de armonii și de dizarmonii existente între straturi. Pentru că opera de artă este determinată de subiect (opera trebuie să aibă abilitatea de a se arăta pentru a fi conștientizată), sistemul straturilor ontologice va putea fi înțeles pe deplin doar printr-un raport fenomenologic cu experiența estetică. Acest lucru va duce la înțelegerea operei ca obiect real autonom și auto-suficient ce are o extensie într-o idealitate artistică. Această idealitate survine în urma contemplației
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
care va fi tratată Opera de artă poate fi înțeleasă ca obiect auto-suficient. Ea prezintă și o fenomenalitate interpretată în virtutea stabilirii statutului operei ca obiect creator de lumi ficționale. În acest sens, putem vorbi de o lume secundară-reală1. Însă problema ontologică trebuie să stabilească și să explice existența operei de artă ca existență individuală auto-suficientă. Prin urmare, ontologia are ca obiect de studiu entitatea ce face posibilă existența operei de artă și propune o analiză axiologică a relațiilor dintre elementele compoziționale
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
parte, e un existent dependent de conștiința subiectivă sau colectivă ca reprezentare a unei lumi ficționale sau imaginare - în acest caz avem de-a face cu obiecte imaginare sau ideale; pe de altă parte, este un existent cu o fundamentare ontologică spațio-temporală ce oferă persistență obiectului artistic și, prin urmare, realității sale. Opera de artă este determinată în același timp de două tipuri de obiecte: estetic și artistic. Obiectele, ca materie pre-existențială a operelor de artă, sunt ceea ce numim în mod
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
arta, așa cum înțelegerea obiectului artistic va aduce în discuție arta în raport cu obiectul artistic. Din aceste raporturi putem extrage esența operei de artă care este însăși originea ei. Orice interogarea a operei de artă presupune în general o istorie a originii ontologice a artei și, în particular, o hermeneutică în limitele intersubiectivității reprezentării și a manifestării sale. Prin intermediul istoriei ontologice a artei se vor interoga condițiile de existență a operei de artă, iar prin intermediul hermenuticii se va analiza experiența conștiinței estetice în raport cu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
esența operei de artă care este însăși originea ei. Orice interogarea a operei de artă presupune în general o istorie a originii ontologice a artei și, în particular, o hermeneutică în limitele intersubiectivității reprezentării și a manifestării sale. Prin intermediul istoriei ontologice a artei se vor interoga condițiile de existență a operei de artă, iar prin intermediul hermenuticii se va analiza experiența conștiinței estetice în raport cu cea a conștiinței istorice. Astfel, opera de artă este determinată de contextualism, în cadrul căruia ea se prezintă ca
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
lucru este posibil prin intermediul fenomenalității operei. Opera de artă se prezintă ca o formă materială prin intermediul materiei ei și ca o formă spirituală prin puterea și imaginea sa. Pornind de la tipul dublu de existență a operei putem propune o arhitectonică ontologică a operei de artă. O posibilă stratificare ontologică nu poate ignora istoricitatea operei. În Estetica, pentru Hartmann primul strat (stratum) este cel perceptibil ce produce stratul de fond. Cele două tipuri de straturi se află într-o relație eterogenă și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
artă se prezintă ca o formă materială prin intermediul materiei ei și ca o formă spirituală prin puterea și imaginea sa. Pornind de la tipul dublu de existență a operei putem propune o arhitectonică ontologică a operei de artă. O posibilă stratificare ontologică nu poate ignora istoricitatea operei. În Estetica, pentru Hartmann primul strat (stratum) este cel perceptibil ce produce stratul de fond. Cele două tipuri de straturi se află într-o relație eterogenă și duce la identitatea operei. Colaborarea dintre straturi este
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fie experimentată ca aparență. Teoria hartmanniană elimină starea iluzorie a operei. Gândită astfel, opera continuă să fie un existent în sine pentru că oferă condițiile necesare autoreflecției, iar acest lucru înseamnă că ceva există pentru ca reflecția să ia parte. Greutatea stratificării ontologice survine în urma lămuririi funcțiilor estetice și a implicațiilor acestora în cadrul operei. De exemplu, cum putem explica transcendența operei de artă prin care ea ajunge la nivelul de capodopere? Starea absolută a operei de artă, cea de capodoperă, este o categorie
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
contrariilor realității, capodopera este singura realitate integrală 5, adică realitatea unde se produce un echilibru între frumos, bine și adevăr. Capodopera este deasupra operei de artă, pe care o integrează, prin construcția armonică interioară, ceea ce înseamnă că se supune stratificării ontologice în timp ce straturile conlucrează într-o armonie absolută. Idealiștii Croce și Collingwood definesc opera de artă ca activitate imaginativă conștientă prin care putem oferi expresii creative. Amândoi consideră că arta este localizată în zona mentalului, însă pentru Croce arta este situată
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
interpretată doar ca existență dependentă de experiența subiectivă ce poate fi activată în orice loc și poate fi posibilă prin orice tip de obiect cu un minim de însușiri artistice. Conform monismului, opera de artă este dependentă de o categorie ontologică. Dar multiplicitatea formală a operei de artă nu se poate încadra doar într-o anumită categorie. Opera nu poate depinde numai de o categorie ontologică la nivelul compoziției deoarece ea poate să corespundă unui universal și, prin urmare, se deschide
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
un minim de însușiri artistice. Conform monismului, opera de artă este dependentă de o categorie ontologică. Dar multiplicitatea formală a operei de artă nu se poate încadra doar într-o anumită categorie. Opera nu poate depinde numai de o categorie ontologică la nivelul compoziției deoarece ea poate să corespundă unui universal și, prin urmare, se deschide posibilitatea ideii de operă universală. Poate cea mai importantă teză împotriva monismului este cea a lui Walter Benjamin 7 - reproducția mecanică - conform căreia ontologia operei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de operă universală. Poate cea mai importantă teză împotriva monismului este cea a lui Walter Benjamin 7 - reproducția mecanică - conform căreia ontologia operei de artă nu poate corespunde unui tip singular de existență, fie religios (Biblia) sau de alt ordin ontologic (magicul, fantasticul etc.) prin simplul fapt că ea ține de o natură socială ce îndeplinește nevoile sociale prin intermediul reproductivității tehnologice. Acest lucru ne face să recurgem la istoria socială a operei de artă și a nevoilor spirituale. Însă ca existență
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
îndeplinește nevoile sociale prin intermediul reproductivității tehnologice. Acest lucru ne face să recurgem la istoria socială a operei de artă și a nevoilor spirituale. Însă ca existență individuală și auto-suficientă, eliberată de experiența artistică sau estetică, opera presupune o anumită categorie ontologică prin însăși ideea de perseverență. Ideea de perseverență prezintă un proces complex de existență. Multiplicitatea operei de artă vine tocmai din afirmarea unei duble ipostaze a operei ca obiect material și ca experiență estetică. Deci, experiența estetica este bazată sau
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
calitate obiectului contemplat"8. Relațiile de interdependeță dintre subiect, obiect și experiența estetică sunt de intensitate graduală și sunt direcționate spre o identitate a operei de artă dată de esența estetică. Însă, multiplicitatea operei de artă este aparentă din perspectiva ontologică a lui Ingarden, unde opera de artă este o concretizare a acestor "multiplicități" și, astfel, ea se prezintă ca un individual. Din acest motiv, înțelegerea operei ca individual necesită o stratificare în funcție de tipul operei de artă. Pericolul unei stratificări ontologice
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]