7,850 matches
-
nu cumva împrumutătoarea mobilierului nu e dispusă a-l vinde. Câteva cadouri răsplăti concursul lui Gaittany. Sultana trimise pe Expertul acasă la Hagienuș, unde acela găsi prin odaie, săli și pivniță fragmente surprinzătoare (inscripții, bucăți de basoreliefuri și de statui orientale), care, bine expuse, găsiră amatori fervenți. Deși somat de Petrișor, Hagienuș nu voi să le vândă. - Asta e toată fericirea mea, astea și memoria maiciivoastre. Când voi muri faceți ce vreți, acum nu le dau. - Le țineai în pivniță! . - Acolo
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu se poate promova decât pe un spațiu limitat, cu toate astea, de l-ar fi chemat în Armenia ca șef de stat, ar fi refuzat, căutând tot un loc de funcționar comercial într-o prăvălie de covoare și obiecte orientale. În igiena sufletească și fizică a lui Demirgian, a sta șase zile pe săptămână în magazin, iar de la o vreme a supraveghea tot comerțul lui Saferian era o necesitate. Dacă n-ar fi existat, Saferian trebuia inventat. Demirgian nu lucra
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
poziția intolerantă a soției sale, socoti că-i îngăduit a căuta distracții extraconjugale. Într-o zi Sultana îl surprinse cu o domnișoară, după aparență vânzătoare de la un magazin de pe Calea Victoriei sau funcționară comercială. Demirgian strecura pe mâna fetei o brățară orientală, ieftină, din care se aflau în vitrină, spre a atrage și clientela de obiecte mai mărunte. Sultana nu zise nimic, însă după plecarea domnișoarei cu brățara îl înțepă: - Ai început să strângi fetele de pe stradă? . - O clientă, ce-are de-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui domnul Saferian.Avem impozite urgente de plătit, iată, vi-l dau, să-l stăpâniți sănătos! La ieșire, Demirgian nu uita să adauge: - Știu că vă pricepeți la tocmeală. Ați făcut o afacere strașnică. Vă salut! În materie de tocmeală orientală, Saferian povestea cazul unui negustor de plăpumi care obținea prețuri agasând clientul din popor, abuzând de mania lui de a se târgui. - Ascultă, negustorule, se hotăra clientul, hai să-ți dauzece lei. (Saferian folosea prețuri ipotetice, în valuta de dinainte de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sanatoriu. - E grav bolnav, domnule, așa se spune, nenorocitul! zicea Gaittany. - Săracul! Îl căina Saferian, mergeți să-l vedeți. Suflețel însă insista să nu primească pe nimeni, pretexta că doctorii interzic vizitele. Aflând unde este internat, Saferian îi trimise struguri orientali de stafide, primiți din Orient, curmale și alte rarități vândute în magazinele sale. Puse pe Sultana să ceară informații asupra boalei. De la sanatoriu i se spuse că starea sănătății lui Suflețel nu era de natură a-i interzice contactul cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-și mai bate capul cu alte planuri, turnă un bazament de ciment, peste care puse un postament de cărămidă și deasupra întocmi o cabană spațioasă, cu geamuri late și cu obloane, iar înăuntru cu pereți din boaserie lăcuită. Scoase stâlpii orientali ai lui Saferian și-i folosi ca ornamente în prispa de la intrare. Instală sobe de teracotă, făcând exterior un horn de granit. Aruncă blocuri de piatră în chip de pavaj în jurul casei. Ca unul ce avea relații cu furnizorii, împrumută
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Domnule, zise Gaittany telefonic lui Ioanide, am auzitcă ai construit o cabană de lemn. Vreau s-o văd. Am să viu la dumneata. Și într-adevăr, mașina lui Gaittany se opri în fața curții cu casă de lemn, Gaittany contemplă stâlpii orientali de la intrare, acoperișul de olane, obloanele, ferestrele și execută cu mâna o volută însemnînd: "Admirabil!" Apoi intră înăuntru, privi peste tot, deschise ușile, pipăi sobele, admiră rafturile și pereții de lemn lustruit și exclamă: - Ești un bărbat eminent, ai făcut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
trecut: "Era o încăpere foarte mare și înaltă, de tavanul căreia atârna un gigantic lustru de alamă, autentic bisericesc, cu douăzeci și patru lumini electrice. Pe o latură se afla o sofa lată și scundă (sofaua lui Saferian), învelită cu un covor oriental, peretele respectiv fiind el însuși acoperit cu un șal turcesc bătând în nuanța tutunului uscat, iar de o parte și de alta, câte o fereastră înaltă acoperită cu draperii de pluș roșu. Aproape îndată lângă unghiurile odăii, către acest perete
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
afumat, și astfel înclinată încît transporta tot interiorul salonului într-un plan adiacent nebulos și la un cot mai înalt." Undeva, printre mesele de metal încrustat și intarsiat, printre bergerele franceze de stil Aubusson și sumedenia de picturi reprezentând peisaje orientale se simte gustul îndoielnic, sugerat cunoscătorului de două imense portrete de femei, pictate în maniera lui Mirea și Stoenescu. Prea numeroasele fotolii, cele câteva zeci de sfeșnice îngrămădite într-o vitrină, vrafurile de ediții din secolul al XVIII-lea, teancurile
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
uniformă îi grevează și pe ei cu monotonie. Importanța acestui roman constă în faptul că personajele lui par progeniturile urmașilor celor ale lui Ion Ghica. Din evul mediu cu tentă fanariotă, ele au intrat adânc în epoca burgheză, înlocuind finețurile orientale (deși ambianța rămâne bizantină și balcanică) cu cele occidental intelectuale, depășind deci geografia și pitorescul acela, pentru culoarea și decorul acesta. În fond, sunt fanarioți trecuți prin școala latinistă, lucru atestat de limba pe care o vorbesc și care e
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
V. Acupunctura - presura și osteopatia (osteopatia este o terapie prin mobilizarea mecanică, activă și pasivă a sistemului osteo-articular, alternativa nesângerândă a chirurgiei), alături de masajul terapeutic și forme alternative de masaj, cum ar fi așa - zisele masaje sinergetice, reflexoterapia și tehnicile orientale de relaxare și autorelaxare (bio)laserterapie. Sub lumina universală a energiei solare tutelare prin mediul ambiant circulă ca vectori, principii materiale/spirituale. Ființa umană (animală) poate fi supusă la intense influențe eterogene, conform unor norme obscure, practic imposibil de a
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
s-a impus astăzi față de medicina alternativă și terapiile complementare, între care se circumscrie cu preponderență (bio)laserterapia, iar cu timpul și șansele noastre, ca oameni, de a trăi mai mult și mai bine unul pentru celălalt, vor spori. Medicii orientali, de altfel, nu sunt plătiți pentru numărul de consultații și tratamente, ci doar pentru profilaxie. Nu este exclus, ca acest mod onest de a face medicină să fie și un răspuns inclus, cel cu referire la prolificitatea deosebită a națiunilor
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
de evaluare senzorială (evaluarea diagnostică prin simțuri) a stării de sănătate individuală. Completarea datelor de evaluare clinică se face separat pentru medicina alopatică (cea contemporană, occidentală), doar prin metode în general extrasenzoriale (ecografii, electrocardiograme etc.) și altfel pentru medicina alternativă (orientală, tradițională), unde pulsurile chinezești, metodele promovate de clarvăzători, flerul, inspirația etc. se substituie unui mod empiric de diagnostic (inspirația și flerul diagnostic sau terapeutic apare, ca urmare unei consecvente pregătiri teoretice, clinice și a unei experiențe dobândite în acest mod
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
puls mic, dur, ascuțit: organ spastic, dureros. Cu ajutorul pulsurilor, putem depista în mare parte un exces energetic (care necesită o atitudine terapeutică de dispersie) sau o insuficiență energetică (care necesită o atitudine terapeutică de tonifiere). Acest aspect al investigației clinice orientale este relativ ușor de apreciat pe baza caracterului general al pulsurilor. Mai dificilă este aprecierea raportului existent între cele 12 pulsuri corespunzătoare și cele 12 meridiane. Datorită dozei mari de subiectivism (aprecierea aceluiași puls de către mai mulți medici poate fi
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
cu care m-am confruntat în anii șaizeci; analizele nu au sens decât în conjunctura dată de anchetele mele: o conjunctură dominată de decolonizare și de proclamarea independenței, care a avut loc în 1960. Peisajul reprezintă un contrast între regiunea orientală și platouri; în cea dintâi, relația comercială e refulată în afara universului sătesc și sub toate formele ei: schimbul comercial (buticarii sunt originari din China și din zona de platouri), salariatul agricol pe plantațiile străine din regiune sau din partea de nord-est
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vieții colective. Târgurile anuale atrag mulțimi considerabile. Distincția dintre interior și exterior din situația precedentă nu poate fi percepută... Un contrast puternic se manifestă de asemenea odată cu emergența unei categorii de notabili comercianți prezenți în centru, însă absenți din regiunile orientale. În acest caz, activitatea comercială îi separă de universul sătesc pe cei care ajung actorii ei. Astfel, un sătean care a vrut să se lanseze în această întreprindere a fost expulzat din universul sătesc: el s-a văzut aruncat în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
citadinii, care au legături intense, îndeosebi ceremoniale, cu văile de origine. Această diferențiere socială, generată de îmbogățirea prin activitățile comerciale, se poate citi în case, târguri, morminte, toate acestea fiind semne ale acestei scări ierarhice interne. Să revenim la regiunile orientale; pentru a înțelege particularitatea situației acestora, trebuie să considerăm în mod independent banii și circulația lor: banii capătă sens în relația de dominare, și prin ei se construiește marca dependenței. Așadar colectarea impozitului ocupă un loc simbolic deosebit în munca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de monotonie dezolantă. Un peisaj fără relief: o câmpie întinsă cu o altitudine medie cuprinsă între 300 și 400 metri, care se înalță ușor spre granița occidentală, atingând în unele locuri 60 metri și coborând la 300 metri spre partea orientală; această zonă de vărsare a râurilor în fluviul Zair nu este în fond decât o imensă cloacă unde apa băltește în nămol (nu sunt decât 70 metri denivelare între Ouesso și Brazzaville, și aceasta pentru 900 km de râu). Această
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
M. Eliade nu putea să nu configureze și o teorie a simbolului artistic. Aceasta nu constituie decât un aspect particular al fenomenului general al simbolismului. Multivalența simbolului este În același timp „religioasă” și „estetică”. Situația universală, tipică mai ales artei orientale , caracterizată printr-un profund conținut simbolic, totdeauna manifest. Este și explicația pentru care Eliade definește aproape În exclusivitate simbolul artistic În funcție de datele artei orientale. În operele artistice, simbolul nu e personal. El are, și aici Eliade reia ideea dragă lui
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
simbolismului. Multivalența simbolului este În același timp „religioasă” și „estetică”. Situația universală, tipică mai ales artei orientale , caracterizată printr-un profund conținut simbolic, totdeauna manifest. Este și explicația pentru care Eliade definește aproape În exclusivitate simbolul artistic În funcție de datele artei orientale. În operele artistice, simbolul nu e personal. El are, și aici Eliade reia ideea dragă lui Jung, un caracter transpersonal: „simbolul intervine În opera unui scriitor chiar și fără voia lui, chiar mai ales, dacă acesta nu-și dă seama
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
prin vivacitate, France și Caragiale se deosebesc între ei ca tipuri de cultură tot atât cât se poate deosebi un continuator de tradiție umanistă, de povestitorul care s-a revendicat cu dreptate de la Anton Pann. Reducerea lui Caragiale la ,,povestitorul oriental’’ înseamnă parțializare, și ea nu ar fi corectă. Povestitorul oriental este însă prezent de la bun început, în perioada Berlinului, el ivindu-se pe primul plan încă de la start. Atât fantasticul lui Poe cât și cel din povestirile lui France aparțin
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
tipuri de cultură tot atât cât se poate deosebi un continuator de tradiție umanistă, de povestitorul care s-a revendicat cu dreptate de la Anton Pann. Reducerea lui Caragiale la ,,povestitorul oriental’’ înseamnă parțializare, și ea nu ar fi corectă. Povestitorul oriental este însă prezent de la bun început, în perioada Berlinului, el ivindu-se pe primul plan încă de la start. Atât fantasticul lui Poe cât și cel din povestirile lui France aparțin unor tipuri antitetice, ilustrative pentru construcția fatal schematică, în ,,retortă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
o consideră drept ,,o notație incidentală, pe care arta lui Caragiale ne învață a o interpreta ca o mărturisire a întregii sale organizații artistice’’. Cea mai apropiată de procedeele pe care Kir Ianulea le pune în mișcare în registrul povestitorului oriental este cartea apărută la doi ani după moartea lui Caragiale. Revolta îngerilor are o dimensiune mitică pe care nu o întâlnim în Kir Ianulea, devine un testament spiritual, alegoric formulat. Cu o suplețe narativă extraordinară, ce face și mai nedreaptă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
fermecate unde se arată imaginea celor la care este de ajuns doar să te gândești. Evenimentele se desfășoară, conform așteptărilor în continuare, căci toate cele trei obiecte răspund ,,comenzilor’’ ce li se adresează, săvârșind minune după minune. Subintitulată și ,,basm oriental’’, opera Lungul nasului valorifică resursele magiei populare într un context narativ la fel de caracteristic tocmai prin autenticitatea lui realist nuvelistică. Doar că aproape imperceptibila disimulare moralistă a subtextului din Poveste face acum loc unei perspective comice de un grotesc deschis. Cunoscuta
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Pseudo-fantasticul Despre modul cum înțelege Caragiale a se conforma, în cursul elaborării ,,imitațiilor’’ sale narative, mai înainte numitei reguli a ,,uitării în model’’, ne putem face o idee limpede reflectând pe marginea celor afirmate de el însuși la începutul ,,anecdotei orientale’’ Pradă de război. Fiind vorba aici despre celebrul Nastratin Hogea, împământenit la noi de către Anton Pann, ,,minunatul’’ nostru poet, prozatorul mărturisește că își propune ,,a spune’’ încă una din ,,năzdrăvăniile’’ popularului erou, ,,despre care credem că nu s-a povestit
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]